Episodul doi al minunii românești – de fapt, în continuare, reportajul cu subiectul ARCA SPACE în Piața Victoriei.
Continuam povestea discuțiilor și contactelor dintre „Resboiu” și, așa cum i-am denumit și nu s-au suparat până în acest moment de porecla pe care le-am dat-o, ARCAșii! Apropo de această poreclă – sper sa devină marcă înregistrată Resboiu. 🙂
Încep prin a puncta ceva ce noii noștri cititori nu știu: site-ul Resboiu și conceptul acesta de portal complex, este un produs apolitic și neguvernamental dezvoltat de un colectiv multidisciplinar, neremunerat financiar, entuziast în a dezvolta idei și concepte, în a studia de la istorie la Sci-Fi, un colectiv legat de dorința și certitudinea de independență totală și coordonat de respectul față de tot ce există, dar și a fost și va fi bun în această lume… așa încât va face tot ce-i posibil prin forțe proprii să fie obiectiv și imparțial întotdeauna, indiferent de convingerile intime, personale ale celor ce-l compun.
Spun acestea întrucât vrem să se înțelegă de ce studiem întâi și apoi aplicam ceea ce apare aici ca produs al nostru.
Din nefericire, în anumite situații, oricât de obiectiv și echidistant ai fi, nu ai ce face și trebuie să punctezi îngroșând tușele ceva mai mult, datorită unor reacții ce pot deranja, reacții ale celor din jur.
De ieri până azi am mai vorbit cu ceva oameni – vezi cetățeni responsabili ai the Romanian Republic – despre subiectul PRIMII ROMANI ÎN SPAȚIU pe banii celor ce-i ajută și cu ideile și entuziasmul lor… și deja sunt full de feed back.
Vedeți ce pur și traditional ROMANIAN mă exprim, bre? 😀
Stiți ce am remarcat a suta mia oară?
Nu bănuiți sigur, pentru că – poate… trăiți pe bani bugetari în țări „civilizate” din vest și ați pierdut legătura cu noi cei ce nu știm ce bine e în acele democrații și acea corectitudine și am ramas aici, neavând altă șansă în viață.
Iar sunt rău, dar veți vedea de ce.
Ieri, vorbind în contextul evenimentului ARCA din Piața Victoriei, am avut veșnica proastă surpriză a discuțiilor pe teme românești, cu oameni care nu au habar de subiect, dar din start venind vorba de „romanii fac sau vor să facă” se zice fără a avea răbdare să termini ce ai început – Ha! ce spui dom’le?! Asta-i tot o prostie. Ce, suntem noi în stare de chestii d-astea?! Păi noi suntem americani sau ruși? Nu au făcut nemții și facem noi? Prostii nene…
Nu vreau sa dezvolt subiectul acum, pentru că nu avem nevoie de polemici absurde, dar cum am spus anterior acestiu nou articol, din nenorocire – lucru pe care l-am concluzionat și cu ARCAșii – noi, ca români, nu credem în noi și în capacitățile noastre. Problema cu proiectele și realizările ARCA este cruntă: românii nu mai cred în români.
Nu mai dezvolt de ce și pentru ce, nu are rost acum.
Voi scrie doar atât, înainte de a intra în sfârșit în subiect, pentru că am obosit toți de minciuni și mistificări. Adaug doar ceva vorbe: CREDETI ÎN ROMÂNI! Sunt ai noștri și noi îi ridicăm, altfel vom plânge așa cum am mai făcut, de-a lungul istoriei după un Bălcescu , un Coandă ori un Brâncuși! Hai să dam încredere alor noștri și asta nu doar în fotbal pe la cupe, campionate europene sau mondiale.
Revin la ceea ce am promis ieri:
O neîncredere totală în această colecție de proiecte apare de la motorul adaptat și aplicat de ARCA pentru racheta booster. Nu spun nimic personal, doar comunic ce am discutat cu cei abilitați – până la obiectul din Piața Victoriei – și veți auzi și în interviul de acolo: s-au facut 20 de teste de anduranță, de funcționare, adică direct cu foc și start domne! Teste care au certificat viabilitatea acestui model.
Fotografiile ce urmează încearcă să detalieze ceva amănunte tehnice vizibile.
Realitatea este că-i ieftin rău și foarte simplu, ca modelele de perpetuum mobile de pe internet, de aceea oamenii abilitați tehnic nu au crezut și nu cred în viabilitatea ideei, darămite a eficienței sale.
Interesant este, din ceea ce mi s-a spus si de aceea am sugerat că ar trebui făcute și demonstrații cu media (realizați, cred, că aici am sărit peste cal dându-le sfaturi, pentru că nici NASA nu face așa ceva din cauza gradului de pericol și – aici adaug de la mine – a faptului că securitatea persoanelor ce participă obligă la păstrarea unor distanțe ce permit mistificarea și care pot duce iarăși la necredibilitate), că acest motor s-a dovedit a se potrivi mai bine scopurilor propuse decât reutilizabilul anterior. De ce? Vom afla și asta.
În același timp, pe cinstite, ceea ce mi-au spus și ARCAșii, aceste demonstrații costă multișor și nu-și permit costuri financiare doar pentru imagine.
Vederi din interiorul ejectorului motorului EXECUTOR prezentat în Piața Victoriei
Nu cred că este necesar să prezint stocatoarele de comburant.
...și încă puțină rachetă
Am mărit etichetele nu pentru reclamă, ci pentru informațiile tehnice.
În articolul următor îi vom prezenta pe colaboratorii ARCA pe linie de telemetrie, avionică și… simpaticul roboțel lunar, adica CENTRUL TEHNIC PENTRU TINERET, colectivul ce creează și realizează încă de la începuturi creierele zburătoarelor ARCAșilor.
Am promis un superinterviu RESBOIU-ARCA și îl prezentăm aici, cu multe scuze pentru sunetul din piață, dar dacă dați mai tare sonorul și sunteți atenți veți avea satisfacția să găsiți răspunsuri deosebite la multe din întrebarile pe care le aveați în gand, de aceea nu continuu cu descrieri și detalii tehnice arhicunoscute, atâta timp cât le puteți găsi în alte locuri, mai ales că din interviu veți extrage informații despre actvitatea ARCA Space ce nu le găsiți astfel nicăieri.
Vă rog, din nou, să aveți răbdare și atenție și, repet, să scuzați caracterul inopinat al acestei filmări.
[vimeo http://vimeo.com/43343178]
– nemotoujours –
„Bravo, dom’le, felicitări! Ai făcut o treabă mișto!” începu discuția unul dintre comeseni adresându-i-se celui de lângă el. „Casa noastră de filme publicitare ACTA, o societate privată finanțată de stat, merge ca pe roate…” zise el bătându-l ușor cu palma pe spate „…iar buzunarele noastre sunt din ce în ce mai dodoloațe!” (ceilalți comeseni zâmbesc și aprobă dând din cap) „Să bem pentru asta! Hai noroc!” „Noroc, noroc!” se grăbesc să toasteze ceilalți continuînd să rânjească.
„Mersi pentru aprecieri! Dar să știi că nici nu a fost greu, am aplicat aceeași rețetă pe care o folosim și în campaniile noastre electorale: multe poze colorate și gargară cât cuprinde. Suntem pregătiți să-i aburim cu tone de detalii tehnice, le spunem orice ne trece prin cap – că doar nu ne doare gura…” (toți râd la unison)„… dar nu suflăm un cuvințel despre bani și mai ales câți s-au cheltuit cu adevărat până acum și de unde provin ei cu exactitate. Am adăugat câteva machete și niște gagici să le ia ochii la fraieri, și gata!”
„He, he, he!… da, am văzut-o și eu pe aia de la relații cu publicul…Cu volanele alea și încălțată cu balerini, zici că-i domnișoară de onoare venită la vreo nuntă de gherțoi dintr-un cartier mărginaș…” (audiența zâmbește amuzată)
„Da, și nici sutien nu poartă tocmai pentru ca imaginea neseriozității să fie completă și indubitabilă. Special am ales-o așa, ca mesajul ei să fie clar: nu-i nimic serios, e o mânărie…Dar țugulanii nu pricep finețuri de-astea!…Dacă le-arăți o țâță și le dai un fursec, după aia cred orice…”
„Vezi că vine unu’…” interveni misterios în discuție unul dintre comeseni.
Un tânăr se apropia de ei. „A, îl știu, e unul dintre ăia de la ACTA. L-am angajat la rugămintea unui amic, că după terminarea facultății era muritor de foame…” Apoi i se adresă peste umăr angajatului: „Ia zi, inginere, care-i treaba?”
„Vă rog să mă scuzați că vă deranjez, aș avea o mică propunere în legătură cu avionul ăsta al nostru…Știți, scopul acestuia este de a ridica la o înălțime cât mai mare o rachetă…Poate că ar fi mai bine să folosim o aripă cu o anvergură ceva mai mare după modelul U-2…motor puternic, aripă cu portanță mare – altitudine mare! Nu-i nevoie să reinventăm noi roata…”
„Da, e o propunere interesantă. O voi analiza și vom vedea după aia ce vom face!” se grăbi șeful să-l expedieze pe tânăr. Acesta făcu stânga-mprejur și se îndepărtă.
„Ați văzut? Exact ce v-am spus eu: fraierii ăștia chiar cred orice și chiar își închipuie că noi, cu mărunțișul pe care li-l punem la dispoziție, construim pe bune o chestie cu care să facem excursii în spațiu.”
„Vezi că iar vine ăla!” interveni a doua oară misteriosul.
„Ia zi, maestre, ce mai e?” se oțărî seful vădit deranjat de insistența subalternului.
„Încă o mică propunere aș mai avea. Știți, decolarea și aterizarea pe apă este destul de riscantă. Poate ar fi mai bine să luăm un tren de aterizare de la un avion MIG 29 care zace degeaba, să-l punem pe prototipul nostru și să decolăm normal, de pe pistă…”
Se făcu liniște.
„Doamne, ce cretin!” gândi superiorul. Își înfrână impulsul grobian de a-și trimite interlocutorul în origini și, pe un ton sentențios, îl puse scurt la punct: „E prea târziu. Proiectul aprobat la care se lucrează deja este cel cu flotoare. Avionul va decola de pe mare, nu de pe pistă! Nu schimbăm nimic, așa rămâne!”
Tânărul inginer nu mai comentă nimic și plecă.
„Dom’le, mama proștilor e mereu gravidă!” spuse cu năduf patronul.(companionii lui izbucnesc în râs) „Trebuie să scap neapărat de ăsta: ori îl dau afară, ori îl avansez!”
(râse și el la unison cu ceilalți) „Ia mai pune, bă, niște dura lube în paharele astea, să mă răcoresc puțin!” Privi cum berea rece îi este turnată în pahar apoi îl înfășcă hotărât să-l golescă dintr-o răsuflare. N-apucă s-o facă: „Vezi că iar îți vine mușteriul!” fu din nou întrerupt, iar această nouă intervenție provocă o criză de râs zgomotos prietenilor lui de pahar.
Aproape că nu-i venea să creadă. Rămase încremenit cu paharul de bere în mână. Îl privi cu dușmănie pe noul venit și-l întrebă din priviri ce dracu’ mai vrea.
„Vă rog să mă scuzați că vă deranjez iar. Mă gândeam că dacă e să decolăm de pe apă poate că ar fi mai bine să n-o facem de pe mare unde sunt valuri mari, ci de pe unul dintre lacurile dobrogene, eventual Sinoe sau, în cel mai rău caz, Razim…”
Paharul plin cu bere fu așezat ușor pe masă. „Pe ăsta sigur n-o să-l avansez!” le transmise celorlalți provocându-le iar râsul.
„Ce vreți să spuneți? Eu sunt dedicat acestui proiect trup și suflet!” se rățoi dedicatul.
„Du-te mă și lasă-ne-n pace!” primi replica.
„Totuși, vă rog să-mi explicați!”
„Da’ pleacă, bă, dracu’ de-aici că mă enervezi!” îl mustră iar în timp ce se ridică amenințător să-l izgonească pe intrusul sâcâitor. Vrând să se îndrepte către el se împiedică de piciorul unui scaun și căzu în patru labe. Se ridică roșu de furie și se repezi asupra tânărului să-l pocnească. „Numai din cauza ta am căzut!!” îl învinui pe acesta în timp ce se lansă în urmărirea împricinatului care o luase deja la fugă. N-a ajuns prea departe. Din cauza celor care veniseră să vadă „minunea” ARCA n-a putut să se strecoare și a fost prins, pus jos și luat la pumni. „Te omor mă, nenorocitule!” „Domnu’, vă rog frumos, am un copil acasă!” se milogi cuprins de spaimă arcistul.
O serie de flash-uri îl dezmeticiră pe caftangiu. Ridică capul și-și dădu seama că era înconjurat de ziariști. Într-o fracțiune de secundă schimbă tactica. Se aplecă și-i șopti inginerului: „Zici că ai un copil?” „Îhî!…” bâigui acesta. „Uite, te pun șef și-ți triplez salariul. Ne ridicăm, zicem că a fost o glumă după care le prezinți ăstora realizările ARCA. De acord?” „…Da…!”
Cei doi se ridicară gata să dea explicații.
„Ceea ce ați văzut este o luptă a ideilor.”(râse mânzește) „Să nu cumva să vă închipuți că a fost altceva.” (mai rânji o dată)„ Tânărul și genialul meu colaborator vă va da toate explicațiile necesare” zise el împingându-și discret noul complice cu botul în microfoanele ziariștilor. Se retrase încet și, ascuns după o machetă își privi angajatul gesticulând și dându-le explicații celor strânși în jurul său.
Scoase telefonul și-l sună:
„Ai grijă, nu le spune nimic de bani! Nimic, nimic, nimic!!…”
Din ce am inteles de la Nemo, nu s-a lasat nici cu aratat de tate si nici cu servit de fursecuri.
Din cate imi amintesc, la telefon, am inceput prin a preciza ca in redactia Resboiu sunt si entuziasti, dar si suspiciosi fata de proiectele ARCA.
Asa, sa precizez si eu doua chestii.
Hai si o a treia: au fost stabilite contacte si vor urma dezvoltari ale subiectului pe trei ramuri.
Urmariti-ne si o sa vedeti ce si cum.
Fiti pe pace, nu o sa pupam pe nimeni in cur, dupa cum nici in bot. Asa ne stiti?
Vom avea interviuri si discutii absolut normale cu trei dintre partile implicate, iar toate astea sunt stranse intr-un proiect care va dura ceva pentru ca nu dispunem de baghete magice.
NENE GULLIVER, SE PARE CA MATALE ESTI O SOMITATE IN MATERIE SI MAI ALES IN CONTABILITATEA ARCA ,SAU…DOAR UN SCRIITOR CU DEBIT LITERAR REFUZAT DE EDITURI SI-TI GASISI LOCUL PE ACIULEA?
AI CITIT ATENT ARTICOLELE , SAU CORESPUNZI PERSOANELOR CARE CA DE OBICEI AU MULTE DE SPUS FARA SA STIE NIMIC?
CERCETAM DE MULT ACTIVITATEA ARCA SI O VOM ANALIZA MAI ADANC-CULMEA !-CU ACCEPTUL LOR.
NU FI FATA MARE LA MARITIS SI ASTEAPTA INTAI SA CUNOSTI MIRELE , DACA L-AI VAZUT DOAR IN POZE.
SI NEICA,Tânărul și genialul meu colaborator vă va da toate explicațiile necesare” zise el împingându-și discret noul complice cu botul în microfoanele ziariștilor
TANARUL…ADECA IO , AM 44 DE ANI SI SUNT SENIORUL REDACTIEI.MA MAGULESTI SI-TI MULTUMESC.
DACA NU AI INTELES BINE,ACEASTA REDACTIE NU ARE PATRON SI ESTE FORMATA DIN SPECIALISTI IN DIVERSE DOMENII CARE AU FORMAT-O BENEVOL SI CU MUNCA LOR SI ATAT-CULMEA FIIND CA DOI SUNT DIN DOMENUL AVIATIC-TEHNIC-IAR EU ENERGETICIAN-SI NU STIU CINE M-AR PACALI PE MINE CU MACHETE SI GAGICI !!!NOI ANALIZAM TEHNIC SI OBIECTIV SI NU DAM VERDICTE PE PROSTII.PANA ACUM AM PREZENTAT FAPTE SI OAMENI.VOM CONTINUA SA CERCETAM , CEEA CE ALTII NU FAC SI ULTERIOR,POATE , DUPA CE VOM DISCUTA CLAR INTRE NOI SUFICIENT DE AMPLU,POATE VOM DA UN VERDICT , CU TOATE CA LA ASEMENEA PROIECTE VERDICTUL NU POATE FI DECAT LA TERMENE.SI ATUNCI SUNT CURIOS TARE SA VAD CINE VA MAI FACE MISHTO.
Stimate domnule Nemoforeverandever, te supraestimezi și mă îndoiesc că ai motive s-o faci.N-ai înțeles nimic din ceea ce am vrut eu să spun!
Așa cum spunea Resboiu în comentariul său, „sunt si entuziasti, dar si suspiciosi fata de proiectele ARCA” fie prin redacția voastră, fie printre cititorii acestui site. E perfect normal să fie așa, iar ceea ce am dorit eu să reliefez prin povestirea mea tocmai asta era: exprimarea punctului meu de vedere cu privire la acest subiect.
Eu am încercat să spun că ACTA primește bani (direct sau indirect) de la bugetul de stat, iar unii își însușesc o mare parte din aceste sume folosindu-se de entuziasmul și buna-credință a inginerilor și a tuturor celor care lucrează sau simpatizează ACTA. Nu n-am referit la nimeni din redacția din care ești atât de flatat că faci parte, nu tu ai fost în vizor și nu m-am referit nicio secundă la tine. Dar pentru că te-ai băgat în seamă aiurea-n tramvai, o voi face acum.
1. Ar trebui să știi că atunci când scrii cu majuscule e ca și cum ai țipa. E nepoliticos și ar fi bine să n-o mai faci.
2. Nu există somități în contabilitatea ARCA sau a oricărei alte persoane juridice. Există doar experți contabili sau, în cazul de față, persoane care cunosc situația financiară a ARCA.
3. Pentru liniștea ta, doresc să îți aduc la cunoștință că nu sunt scriitor, n-am blog, site ori alte preocupări în domeniu și nici vreun „debit literar refuzat de edituri”. Știu, te-ai simțit lezat și ai vrut să-mi livrezi un „ba pe-a mă-tii!”. Nu era cazul.
4. Tot pentru liniștea cugetului tău doresc să te informez că nu cred că fac parte dintre cei care „au multe de spus fără să știe nimic”, dar știu pe cineva care face asta.
De exemplu eu știu, spre deosebire de tine, că:
a)- atunci când iei un interviu nu e bine să vorbești mai mult decât persoana intervievată
b)- atunci când iei un interviu nu e bine să pui întrebări cu răspuns sugerat
c)- atunci când iei un interviu nu e bine să să te apuci să răspunzi în locul persoanei intervievate atunci când aceasta dă în bâlbâială.
d)- atunci când iei un interviu unei persoane îmbrăcată ca și cum s-ar duce la plajă iar la un metru de tine parchează nimeni altul decât dr. inginer în aeronautică Sorin Dinea, să nu te faci că nu-l vezi, ci din contră, să-l inviți si pe dumnealui la dicuție. Omul ăsta nu doar că e tobă de carte, dar are mult mai multe de spus despre ACTA decât ar pute-o face vreodata plictisita aia cu volane care mai avea puțin și ațipea d-a-n-picioarele precum caii. (Domnul Dinea se zbate de mult timp pentru împlinirea dezideratului construirii unui muzeu dedicat lui Henri Coandă, un subiect dezbătut în presă chiar săptămâna trecută dar care n-a meritat un mic articol pe acest site. E neimportant probabil…). Oricum, omul „cu care nu te mai saturi să vorbeşti” te-a privit dându-ți de ințeles că e disponibil dar, probabil pentru că nu avea atârnat de gât vreun ecuson pe care să scrie că e are vreo funcție măreață, l-ai ignorat. Bravo, felicitări! Keep up the good work!
Aș continua pentru că aș mai avea câte ceva să-ți spun dar încep să cred că dacă până la 44 de ani n-ai înțeles anumite lucruri, nici nu le vei mai înțelege vreodată. Și pentru că deja am sentimentul că-mi pierd timpul cu tine voi pune punct aici. Punct!
SE PARE CA DUMNEATA ESTI CAM NOUT PE AICI , DAR NU CONTEAZA.
INTERVIUL L-AM LUAT CUM AM CONSIDERAT EU , NEFIIND PREGATIT SI NEAVAND ASTA IN GAND AJUNGAND ACOLO.
DACA CITEAI ATENT CE AM SCRIS AI FI OBSERNVAT CA SORIN DINEA ESTE CITAT IN LISTA PRIMULUI ARTICOL SI TE ANUNT CA AM DISCUTAT MULTE SI DE TOATE ,SOLICITANDU-I SI OBTINAND UN INTERVIU ULTERIOR.(IAR CHESTIA CU FATA MARE LA MARITAT SI CU GRABA , NU?)
DIN NEFERICIRE SUNT NEVOIT SA RASPUND CAT DE CAT LA ACESTE INTERPELARI FIIND ARTICOLUL MEU , DAR ANUNT CA ESTE SI ULTIMA OARA CAND O FAC PT. CA NU SUPORT POLEMICA DE DRAGUL POLEMICII SI CUVINTELE GOALE.
AM SPECIFICAT SI EU SI COLEGUL CA NU AVEM DE GAND SA TRAGEM CONCLUZII , MAI ALES PRIPITE.
REPET:NU VOI MAI CONTINUA SA RASPUND PT. CA MA DERANJEAZA TONUL “VESEL SI SPRINTAR”CU CARE CONSIDER CA SUNT PROVOCAT ,ATAT EU CAT SI COLEGII MEI SI NU SUNT AICI IN NUME PROPRIU-SI NICI NU AM DE GAND-PENTRU A RASPUNDE CU ACEEASI MONEDA.
TIME-OUT.
Subiectul ARCA este unul sensibil si nu vreau ca pe aici sa se ajunga cum s-a ajuns prin alte parti, la balacareala.
Deci, stop joc. Haideti sa vedem ce va iesi in continuare. In plan avem si ceva interactiv, etc., dar acum suntem foarte prinsi cu alte doua proiecte mai urgente.
??? 🙁 cum bre… stop joc? pai spunea Nemotoujours ca a vorbit sau urma sa discute si cu d-l dr.ing si nu doar cu acesta…eu asteptam ep.3 deja.inteleg ca e stop joc doar la acest articol/comentarii,nu?
o rugaminte mare,mare pt -nemo- sau cine are idee despre ce s-a discutat cu d-na Popescu: se poate sa postati o transcriere a acestui video-interviu? nu am reusit sa inteleg nimic din cauza zgomotului de fond
Nu-ți va oferi nimeni o transcriere a interviului, dar asta n-are nici o importanță pentru că oricum doamna în cauză nu a spus decât banalități de genul „suntem o echipă ambițioasă”, „intenționăm să colaborăm cu…”, „vrem să realizăm…”, iar când vine vorba de bani zice ceva de genul „nu știu, nu vă pot oferi astfel de informații”.
Așa că stai liniștit, n-ai pierdut nimic.
PT.MCM-INITIAL VORBISEM CU RESBOIU SA SUBTITREZ IN CAZUL IN CARE VOR FI CERERI , DAR PANA LA TINE NU S-A MANIFESTAT NIMENI.PT.LINISTEA SUFLETEASCA A TUTUROR VOI DEPUNE EVENTUAL SI ACEST EFORT.
ORICUM , IN ARTICOLUL DE INCHEIERE SE VA FACE O SINTEZA SI ACOLO VA APARE SI O PRO BLEMA SPINOASA , PREOCUPAREA VESNICA A ROMANULUI DE RAND-NU AM DAT NIMIC, NU MA COSTA NIMIC , DAR CE FAC ASTIA CU BANII CARE NU SUNT AI MEI CI AI SPONSORILOR CARE FAC PANA LA URMA CE VOR CU BANII LOR SI LOGIC , DOAR EI AU DREPTUL SA INTREBE SI SA CEARA RASPUNSURI.
RABDARE SI TUTUN,MON CHER , PT.CA NICIUNUL DIN NOI NU LUCREAZA DOAR PT AICI SI NE CONSUMAM TIMPUL NOSTRU LIBER PT. A VA COMUNICA TOT CE AFLAM SI SCOTOCIM.
MERCI PT.INTERES.
Pt. MCM – Publicarea transcrierii interviului este eventuală dar improbabilă, însă nu te impacienta căci, așa cum spuneam, n-ai pierdut nimic.
Modul în care se cheltuiesc banii din bugetul statului (pentru că la acești bani m-am referit eu, nu la cheltuirea banilor privați, dar există oameni care nu pricep un lucru nici dacă le desenezi pe hârtie o schemă cu săgeți) este o chestiune de interes public pentru că menirea existenței lui este unul de slujire a interesului public – care este primordial. Această primordialitate justifică si explică pedepsirea drastică a evaziunii fiscale oriunde în lume.
România se află într-o situație socio-economică precară tocmai din cauza deturnării banilor din bugetul de stat în buzunare private în dauna interesului public și a țării în general. E ușor să fim optimiști, supeficiali și dezinteresați de modul în care sunt cheltuiți banii publici. Dar când ajungem să ne rupem mașina în gropile din șosea, când murim cu zile pentru că spitalele sunt deplorabile, când simțim nevoia să ne supraveghem copiii atunci când se joacă afară pentru că ne temem pentru siguranța lor și ne întrebăm de ce s-a ajuns la situația asta, atunci să știm că s-a ajuns aici pentru că ne-a fost jenă să intrebăm cum sunt cheltuiți banii publici, n-am vrut să deranjăm, am considerat asta o chestiune minoră. Pentru că nu ne ajută mansarda și lipsiți de demnitate.
BUNA POANTA-ARCA SI C.C.T.T SUNT SUBVENTIONATE DE STAT ?????HAHAHAHA!
Dacă Resboiu n-a fost destul de clar, poate e nevoie să repet: n-am chef să văd discuții în contradictoriu și nici miștouri fine aruncate de la unii la alții p-aici. Subiectul e și-așa suficient de delicat. Resboiu a fost oricum mult mai tolerant față de anumite lucruri decât aș fi fost eu.