Cer. Cer bun. Cer rau. Interpretabil…
Stati, nu aplaudati acum – vorba lui Florin Piersic – ca nu zic de noi solo. Departe de mine intentia de a infige darţuri in cocardele tricolore – dar nici nu urmeaza sa cititi vreo scriere in care indemn la a ne minti frumos cu comparatii de genul “uite ca mai sunt si altii ca noi”.
Haideti sa rostogolim zarurile pe o tabla mai mare: Europa Centrala.
Sunteti de acord ca in ceea ce priveste conducerea operatiilor aeriene, statele din Europa Centrala fac de ceva timp doar gestul?
Ochei, admit argumentul cu Polonia si cu ocazia asta am sa ii ignor pe vecinii si prietenii polonezi.
Revenind la cerul unei zone peste care cu cat ne intoarcem in timp, cu atat remarcam intetirea sagetarii lui cu avioane MiG si Suhoi, in vremurile in care ne numaram printre baietii rai ai hartii, tragand o linie la limita prezentului ne sare in ochi linistea.
N-am sa fac un inventar al aviatiilor militare la nivelul caderii Cortinei de Fier. Nu este cazul, nu? Oricum, numai prezentul conteaza – atata timp cat nu ne mintim in ceea ce priveste viitorul.
Prezentul asta, urmare a aderarii la NATO, inseamna insuccesul aducerii la nivelul de interoperabilitate in cadrul aliantei curente a avioanelor de lupta existente in Ordinea de Bataie, scoaterea din inventare a avioanelor de lupta si antrenament depasite, in exces si a acelora carora dintr-un motiv sau altul nu li s-a asigurat continuarea vietii in exploatare. Efectele conexe le lasam pentru alta discutie, deci nu vom vorbi despre baze aeriene inchise si unitati de radiolocatie, artilerie antiaeriana si rachete sol-aer desfiintate.
De partea cealalta, cei care ne-au primit la aceeasi masa nu au fost interesati de mentinerea prea multor sisteme de armament sovietice ori adaptarea sistemelor lor de armament la compatibilitatea cu ale noastre, astora “de dincolo”. Mai direct spus, in general, statele occidentale ne-au vazut ca si clienti ai propriilor industrii de armament.
Dincolo de vaicareala, ignorandu-i pe polonezi, noi… centru-europenii, vom dispune de prin 2020 incolo de vreo patru escadrile de avioane de lupta. Hai, cinci, daca si bulgarii vor face gestul.
Si, nu vorbim de patru-cinci escadrile dotate cu avioane emotionante pentru un adversar puternic.
Iar escadrilele nu vor fi la standard NATO ca si numar, adica 16 avioane, ci mai modeste, de opt pana la doisprezece bucati.
Patruzeci, pana la cincizeci si sase, dupa cea mai optimista apreciere – greu cu optimismul, atunci cand este vorba de decizia Bulgariei…
Ca si tip, desi capabilitatile nu depind doar de tip (acestea neposedand pachetele complete din ofertele vanzatorului/inchiriatorului), vorbim de 28 pana la 32 Gripen cu completari de F-16 achizitionate la mana a doua sau a treia. Deceniul urmator va fi destul de porn, analogand goliciunea militara a cerului cu activitati mult mai domestice.
Si-i mare al dracului cerul peste noi, astia, central-europenii ex-comunisti.
“Dincolo”, Olanda si Norvegia singure-singurele detin 42, respectiv 57 avioane F-16. Plus ca F-35-ul le bate la usa.
Comparativ, Polonia in continuare exclusa din adunare, potentialul “nostru” este sub cel al unei singure tari din partea occidentala a NATO.
La extremele Europei Centrale, Suedia are peste o suta de avioane Gripen iar Turcia probabil ca dispune de mai multe F-16 decat Suedia Gripen si Europa Centrala orice vanator, la un loc, urmand sa se intareasca pe viitor cu peste o suta de F-35.
Cam mare cerul asta pentru noi.
Si atunci, ce facem?
– Iulian Iamandi –
Ce facem? Il rugam pe dusa sa insiste si iarasi sa insiste, poate ne aduce o escadrila de F-16 americane. Mai noi si mai bune ca astea ale noastre.
Pana la urma, de ce nu i-am plati pe americani sa zboare peste Romania?
Ăhă. Dej i-a scos pe rusi, aspect ignorat cu succes in zilele noastre, iar noi ne bucuram sa avem trupe straine in tara. Mai multe, mai multe, mai multe, trupe care reprezinta in primul rand interesul propriei tari. In orice moment s-ar putea retrage, pivotarea catre zona Pacificului este de abia la inceput. Si atunci ce vom face, pe ce si pe cine ne vom sprijini?
Dar, cum spuneam, nu e vorba in exclusivitate despre noi. Politia Aeriana nu-i totul, si vorbesc la nivel mai mare – Europa Centrala, dupa cum nu-i suficienta mentinerea unor forte terestre simbolice redusa la nivel de infanterie usoara, condimentata cu un praf de mecanizate, cu incredibile acum ceva ani capabilitati in nisa fortelor speciale, capabile de si specializate, precum si – dupa caz – fortele navale transformate in echivalentul Politiei Aeriene, adica un fel de Marina Granicereasca.
@resboiu, chiar crezi sincer ca Dej i-a scos pe rusi sau au plecat aia de buna voie Romania fiind de facto o enclava in interiorul zonei socialiste? Pt. ca eram singura tara din zona socialista care nu se invecina cu o tara capitalista deci nu avea sens sa mentina trupe aici. Ajungeau politrucii. Tot pe linia asta e de remarcat ca si in Pactul de la Varsovia, Romania aveaa una din cele mai invechite dotari tehnice deci e clar ca Romania era considerata zona sigura ca sa-si mai bata capul cu ea.
Da,rusii au plecat in 1958,din pacate dupa 1971 am avut parte de cel mai “nord-corean” regim politic din Est.Dotarea invechita a armatei
Redau un citat din cartea ROMANIA IN OTV(1955-1991)
“Nicolae Ceauscu a criticat dur,in luna noiembrie 1978,propunerile liderilor militari sovietici de modernizare a arsenalului armatei romane si s-a declarat impotriva escaladarii cursei inarmarilor.”-Da,AR.!!!,pag.266.
Asta deoarece Ceashka era un smenar barbugiu de duzina, in buna traditie a politichiei romanesti. Fiecare leu bagat in echipament modern era un leu pe care el si ‘dregatorii’ lui nu-l puteau manari (bagandu-l in dinozauri energo/bugetofagi, temple staliniste ridicate intru gloria mareatza a socialismului multilateral dezvoltat).
@albert
Pai baga si continuarea draga Albert ca sa se inteleaga si DE CE s-a declarat impotriva, sa nu creada unii ca o facuse ca asa se trezise el dimineata:
“In spatele atitudinii de fronda – pe care secretarul general al PCR a afisat-o de nenumarate ori in relatiile cu autoritatile de la Moscova – se ascundeau insa problemele grave ale economiei romanesti.
Liderul de la Bucuresti avea cunostinta despre slabiciunile economiei romanesti inca din anii 1970-1971, iar criza mondiala de energie din anul 1974, precum si cutremurul din 1977 au determinat in mod evident o acutizare a crizei economice din Romania.
Prin urmare, chiar daca ar fi doirt sa puna in aplicare planurile maresalilor sovietici, propuse la reuniunea CPC din luna noiembrie 1978, Ceausescu NU AVEA LA DISPOZITIE SUFICIENTE RESURSE MATERIALE SI FINANCIARE pentru a investi in arsenalul armatei romane.”
Multumesc ptr. completare,cartea este cu adevarat interesanta.
Tot din respectiva lucrare
“Noua ani mai tarziu,(deci prin 1987)secretarul general al P.C.R. s-a opus din nou propunerilor sovietice de modernizare a arsenalului unitatilor militare romanesti etc”
Sigur erau bani ptr. canale si palate ale “boborului”!!!.
Investitiile in infrastructura/economie nu trebuie puse in “antiteza” cu cheltuielile pentru aparare.
Palatul intr-adevar a fost un moft, dar sa zicem ca nu-l construia si lua cateva sute de tancuri sau avioane sovietice cu banii aia. Asa si? Astazi oricum n-am fi avut ce face cu armamentul ala. Asa macar Palatul e o constructie care atrage turisti straini in Bucuresti, se mai organizeaza summituri de nivel european pe-acolo, si in plus va dainui pe-aici mult dupa ce acele avioane si tancuri ar fi devenit mormane de rugina.
Acum nu stiu ce cuprindeau acele propuneri de modernizare.Daca erau insotite si de transfer de tehnologii si pregatirea personalului ingineresc nu cred ca erau de lepadat.
Iar despre Palat sunt suficiente discutii si comentarii.
Poate ne-ar fi prins bine sa avem T-72 in loc de TR-85 si T-55, sau cine stie ceva sisteme AA mai performante, S-200 de ex.
In legatura cu dotarea armatei, in perioada aia pur si simplu nu exista spatiu de manevra, din vest nu puteai sa iei cine stie ce, in tara nu prea aveai capacitatea sa faci cine stie ce, chinezii nu puteau oferi nici ei cine stie ce iar rusii iti dadeau cam ce vroiau ei adica nu cine stie ce.
Si oricum chiar daca s-ar fi modernizat armata dupa propunerile sovietice, nu ne-ar fi folosit la nimic(cel putin in optica de atunci), si cu armata modernizata si cu armata nemodernizata rusnacii tot pilaf ne-ar fi facut.
Dincolo de cazul particular al armatei, problema cu nea nicu este ca a reusit performanta sa infiga Romania mai adanc si sa o fixeze mai adanc in esecul comunist(dpdv – economic, social, politic..urbanistic), decat au reusit sa o faca rusii pt toti satelitii lor din est.
Avand sansa unei independente fata de URSS nu a incercat deloc o relaxare economico-sociala pe modelul iugoslav de ex sau pe modelul Ungariei.
Sa admita proprietatea privata, mici afaceri, investitii straine sa continue trendul inceput in anii 1960 pana spre inceputul-jumatatea anilor 1970.
Cand tara asta avea o mare sansa nataraul a inceput cu Teze pe la Mangalia, politici economice industrialo-autarhist-nationaliste din ce in ce mai accentuate dupa 1975, plata datoriei pana la ultimul dolar dupa 1981.
Rezultatul sa vazut in 1989, tot un rezultat a fost ca aveam cele mai mari capacitati de productie ale fierului vechi sub diverse forme de masinarii, reculul post-1990 samd.
Si toate astea se intampla pentru ca exista o delasare generala si un dezinteres total, dublat de o lupta pentru spagi fantastica.
Vad ca discutia divagheaza catre alte subiecte, si de aceea doresc sa completez articolul vostru cu ceva impresii de la fata locului. Intamplarea a facut sa stau aprox. 2 sapt in Cehia in vecinatatea bazei de la Caslav. Finalul lui decembrie 2012 inceputul lui ianuarie 2013. stiti cat de des zburau baietii de acolo? cateva iesiri pe zi, minim de 3-4 ori pe saptamana. a se citi perioada in care zburau! acum, am date tot de acolo, zboara in continuare la fel si asa au zburat tot anul. Acolo se zboara in principal cu ALCA si cu Gripen, desi mai scot si albatrosii din cand in cand. ceea ce inseamna ca cel putin la nivelul numarului de ore zburate, sunt mult peste noi. altii nu stiu ce fac…
Problemele pe care le avem noi, dupa cate se vede nu sunt numai ale noastre.
Dotarea proasta a armatelor din Europa Centrala si a fortelor aeriene si in mod special prin reducerea lor la un nivel simbolic, ca asta este tema principala a articolului este in primul rand un simptom al reculului post-comunist, dupa care un simtom al problemelor politice din fiecare tara luata in parte(fiecare cu pasarica lui), totul pe fundalul capacitatii organice reduse a tarilor din regiune de a sustine la momentul actual o forta aeriana considerabila si a lipsei unei motivatii pentru crearea unor forte armate puternice, lipseste o amenintare concreta.
Dupa 1990 toti esticii de la campioana estului, Polonia, la superstatul estului, Rusia, s-au pomenit cu forte armate mult prea mari pentru a le putea intretine macar, d-apoi sa le modernizeze.
Contextul din lumea comunista nu mai exista, rusii nu mai aveau mijloacele de a baga pana la ultima rubla in armament, nu ii mai pot lasa pe toti sa crape de foame, frig, mizerie de dragul productiilor record de arme, care cauzau tot felul de paradoxuri cum ar fi cea a incapacitatii URSS de a produce suficiente cereale pt consumul intern, ei avand unul dintre cele mai mari potentiale agricole din lume importau grane de la americani, ca deh banii de tractoare ii bagau in suhoaie..
Un alt efect al inarmarii URSS cu orice pret era capacitatea lor de a oferi armament ieftin(bun, prost nu conta), iar in contextul imbarligaturilor din CAER de al oferi pe barter.
Dupa 1990 toti ex-satelitii din est s-au pomenit ca nu mai pot cumpara tancuri si MiG-uri pe vagoane de unt si textile, ca pe asta fusesera dotate in cea mai mare parte armatele satelite cu armament sovietic.
Acum daca vroiai cutare armament, scoate banu si poftim tancu, avionu, vaporu.
De unde sa scoata toti parlitii din est miliarde de euro pt nush ce super sisteme de armament cand toti erau lesinati foame, aveau PIB-uri per capita ce reprezentau mai putin de 10% din ce aveau aia in vest, la care se adaugau cheltuielile catastrofei prabusirii economiilor comuniste.
Primele achiztii serioase de armament ale unor state din est au inceput dupa 2000(cu exceptia Lancer-ului de la noi sau chiar a PT-91 la polonezi), atunci cand pretul armamentului a inceput sa creasca foarte serios, asta a fost o alta piedica, 24 de fightere de gen 4 costa in medie cat bugetul apararii a unei tari din est pe un an, si mai mult de politie aeriana nu poti sa pretinzi ca ai.
Dupa care au fost balamucurile politice din fiecare tara, la noi dupa perioada dintre 1990-1996 in care sa facut fix ce nu trebuia facut(mineriade, nu ne vindem tara, devalizarea sist.bancar samd), si care a reprezentat apogeul raului post-decembrist ce sa repercutat inevitabil si asupra armatei, a urmat o perioada in care de bine de rau sau indreptat cumva niste lucruri si cand in 2004-2005 se ajunsese de bine la rau la un echilibru, aveai un context favorabil a venit zbanghiu natiunii cu balamucul dupa lume, ne-am potcovit cu 1,4 mil bugetari(cu 500 de mii peste necesar), si un deficit structural de 10% din buget la pensii, in balamucul dintre 2005-2009 era imposibil de ajuns la un consens politic pt inceperea unui program de anvergura multirolului de ex, dupa care a venit si criza si ne-a pus capac de ne miram de ce am ajuns la 12 F-16 MLU th.
Unguri dupa 2004 au luat-o razna cu pomenile electorale, la cehi cam la fel(au taiat si de la armata ca sa le dea), dar astia oricum nu aveau mari aspiratii de puteri militare
La polonezi situatia sa asemanat oarecum cu cea de la noi, incepand cu a doua jumatate a anilor 1990 lucrurile s-au miscat foarte bine pana prin 2005(PT-91, F-16, Orkan, KTO Rosomak etc), cand a inceput si la ei balamucul politic, au venit ciudatii aia gemeni, de sa ales praful si de alea 60 multiroale de gen 4,5-5 de vroiau sa si le cumpere, alea 7 nave clasa MEKO, modernizarea apararii AA(de fapt cea mai mare parte au fost intarziate), ei avand marea sansa de nu se fi potcovit dupa 1990 cu nici un deficit major si de a ramane in general pe sine de la terapia de soc a lui Balczerovicz, au privatizat in general cam totul cat sa putut de repede din 1990, nu s-au apucat sa mareasca ca nebunii pensiile, ei mai au resurse de a misca destule prin dotarea armatei.
Problema a fost insa si a vesticilor. Dupa 2003-asa au inceput sa se dea crocanti, sa creasca preturile echipamentelor (cam ce s-a intamplat in domeniul imobiliar) sa tina cu dintii de pret, sa zica “bah, parlitzilor, stiti cat dever facem noi cu sauditii/omanezii/qatarii/etc.? Ia decartati gros daca vreti o mana la masa.”
La care se adauga si cerintele retarde ale NATO; mai marii de pe vremea aia au facut mare tampenie ca nu au desfacut NATO in doua, cu doua cerinte de echipare separate. Ca nu-i acelasi lucru proiectia-forta (respectiv sprijinul…) cu defensiva asimetrica (care se impune in cazul unui rival vecin precum Rusia) iar banii-s pe sponci in cel mai bun caz.