MiG-29 românesc, alt MiG-29 românesc
Aproape că au mai rămas numai amintirile.
Iulian Iamandi
Sertarul cu amintiri LII: MiG-29 romanesc
Share This Story, Choose Your Platform!
About the Author: Iulian Iamandi
Related Posts
20 Comments
Leave A Comment Cancel reply
This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.
Carcase goale…
Ce se va intampla cu ele? Acum nu mai au nici motoare, le vindem la dezasamblari ca sa aiba Polonia piese de schimb?
Acesta este unul din exemplele despre cum si-a batut joc Romania de banii proprii……pacat!
Probabil ideal pt “baeti” ar fi fost daca ar fi existat niste bacterii mancatoare de aluminiu si de titan. In felul asta dispareau fara urma,
“Uite dom’le aici au fost, pe bune, dar am mai gasit doar cateva cabluri, cateva piese, pe locul unde erau avioanele”.
Dar cum asemenea bacterii nu exista, mai trebuie probabil sa se fezandeze cativa ani sub soarele/viscolul/ploaia nemiloase pt. a putea fi “digerate” asa cum se cuvine de vreun negustor de “fer”.
Da’ nu-i nimic, avem legende care spun ca noi suntem un neam de titani si doar tot felul de conspiratii internationale ne fac sa ne dam cu stangu’ dreptu’, tesla’n …. etc.
Basme, povesti, povestiri, a fost odata ca niciodata….
…chinezii au furat planurile lui IAR-95 ca altfel nu-i ducea debla cum sa-si faca supersonic,
israelienii nu s-ar fi descurcat fara aripa (altii spun toata aerodinamica) lui IAR-99
Ceausescu era pe punctul sa monteze camere TV in botul SCUD-urilor asa ca ni s-a interzis sa mai avem asa ceva
turcii n-ar fi recunoscut un APC nici daca puneau mana pe el daca nu i-am fi invatat noi “ce e alea”
laserul care taia/incalzea tancuri si le facea sa le sara turelele asa cum am vazut in…
…shhh, hai sa iesim din camera c-a adormit in sfarsit ala micu’
Dap……ghinion ca ne lasam condusi de asemenea clasa politica…..
Si mai mare ghinion ca ..”Nu ne vindem tara”
Si inca un si mai mare ghinion este ca avem timp sa ii credem pe “traficantii de vise” din 4 in 4 ani.
Si inca un mare ghinion este ca noi nu vrem sa fabricam subansamble, noi vrem avionu cu totu ca este sub specializarea noastra sa facem subansamble pentru aeronautica sau automotive sau industria constructoare de masini…..
clasa politica cu ale ei,dar as prefera sa nu mai citesc despre vesnice simpozioane ci macar avant-proiecte”uite asa ceva am putea, daca ni s-ar da si s-ar ordona,si s-ar…”.
Este foarte greu sa faci ceva asa fara un caiet de sarcini coerent. La incpeutul unui proiect kick off ai o multitudine de posibilitati atat tehnice cat si financiare. Daca nu ai un caiet de sarcini care sa stipuleze si in jurul a ce sume te invarti si care este finantarea nu poti proiecat nimic ca este desene animate.
Un proiect trebuie sa aibe obiective SMART!
Iar ca sa ai un caiet de sarcini trebuie un client cu experienta!
Si americanii au o vorba “experience can’t be bought, only earned”.
Practica romaneasca ante-1989 era
1. de a se “asimila” a.k.a. “copia fara licenta” cate un produs care era anterior cumparat si gasit satisfacator. Care ulterior era modificat fie din considerente de capabilitate tehnologica (pt. ca noi nu aveam de exemplu acces la anumite tehnologii pe care le aveau URSS-ul sau Franta sau UK pt. a realiza reperele fix in parametrii originali) fie pt. imbunatatire cf. cerintelor beneficiarului (armatei). Aici e foarte mult de discutat cat era una si cat era alta.
2. Se luau parti de masinarii existente pe care se grefau alte parti obtinand “hibrizi” noi. Gen MLVM. Asta cam e solutie “de front”. Cam miroase a disperare.
3. Se lua ca exemplu/referinta un aparat considerat satisfacator ( sa zicem L-39 pt trainere sau Grumman AG Cat pt IAR AG-6, samd, Cessna 172, etc ). Daca observati, mai toata “pleiada” de proiecte ale INCAS seamana cu diverse aeronave existente pe plan international. Si pe baza datelor lui tehnice si arhitecturii generale se croia un produs propriu, fara vreo legatura directa cu proiectul de origine. Dar ce nu se intelegea e ca DHC Beaver era croit pt. Canada si conditiile de acolo. Cessna 172 pt piata americana cu dentistii si avocatii ei bogati, T-72 pt o industrie pt. care 200 de bucati insemna “preserie si punerea la punct a fabricatiei”.
Problema in toate aceste trei cazuri era ca pornind de la produse de serie cunoscute erai din start cu 10-15 ani in urma fata de nivelul mondial deci produsul pornea din start cu handicap. Pt. ca de exemplu noi acum cand stim ca F-35 e ultimul racnet, samd, aia din birourile de proiectare de la NG si Lockmart deja fac studii pt avioanele de generatia a 6-a.
Un american referindu-se la F-16/18 spunea “noi pilotam in anii 2000 avioane produse in anii ’90 dupa proiecte din anii ’80 facute pe baza experientei din Vietnam din anii 70”. E un ciclu de “cerinte/cercetare/proiectare/fabricare/feedback” in care daca te iei dupa produsul altuia esti mereu cu un pas in urma. Asta in cazul ideal in care chiar intelegi ce a gandit ala si nu doar copiezi cu sublerul.
Iar experienta armatei ro dateaza ultima oara de prin anii ’40. De aia e mult mai dificit sa faci un caiet de sarcini pt. un produs nou decat sa faci unul pt. achizitia de produse existente.
Iar experienta e mult mai usor de castigat in colaborare cu unii care stiu ce fac decat apucandu-te sa inventezi, cum se laudau aia de la ARCA, de la nivel de surub, de roata, samd. De aceea au fost importante misiunile internationale de aceea ar fi mult mai importanta participarea la programe internationale de proiectare/fabricatie decat inceperea de capul nostru de programe singulare pe model nord-coreean, samd.
Polonezii mult laudati sunt unde sunt pentru ca s-au prins inca de-acum 30-40 de ani cat si ce pot sa faca de capul lor si cat nu. Sau cum s-ar spune HR-istic, aspiratiile lor sunt compatibile cu posibilitatile. Ceea ce nu-i cazul la noi. Si aici din pacate nu-s doar politicienii de vina ci si specialistii. Politicianul asimileaza orice “bullshit” ii servesti si-l da mai departe cu veselie ca asta e firea lui de carabush. Dar “bullshit”-ul il livreaza specialistul. Si aici e o responsabilitate pe care multi nu si-au asumat-o.
Exact! Si aici este problema majora a MApN-ului. Aici o sa fie mult de fura la schimbarea de mentalitati.
„De aceea au fost importante misiunile internationale de aceea ar fi mult mai importanta participarea la programe internationale de proiectare/fabricatie”
In legatura cu misiunile internationale tin sa te contrazic intr-o anumita masura.
Este bine ca s-a castigat experianta, inteleg ce vrei sa spui.
Insa misiunile internationale au sugrumat bugetul MApN tocmai atunci cand devenise rahitic, prin 2008-2009 se spunea ca sustinerea acestor misiuni costa aprox. 200 milioane dolari.
In conditiile in care restul armatei din tara a fost lasata sa putrezeasca.
Ar fi fost bune misiunile internationale dar cu efective mai mici, noi sustineam peste 2.000 de oameni, cea ce era mult prea mult pt o tara ruinata si o armata in colaps cum eram atunci, nu ca acum am fi cu mult mai bine.
Aici sunt banii nostrii.
Ne-au gospodarit altii nu noi.
Dupa mine nu se putea face nimic, nu ne comparam noi cu polonezii care au gura mai mare si lobby mai inportant
@Iu – de ce nu ne comparam cu polonezii? Chiar crezi ca nu am fi putut avea un program comun in anul 2000-2002 de mentinere a flotei de MIG 29? Unii sa faca motoarele altii sa faca transplantul de echipament vestic la care deja aveai prototip functional zburabil MIG 29 Sniper? Dar noi am preferat la acel moment sa acem miscarea inoportuna de a avea 110 MIG 21 LanceR ca sa pastram 5 baze aeriene de vanatoare si multi piloti.
Era mai bine poate sa ai 18 MIG 29 + 36 MIG 21 LanceR + 24 A si B-uri. In acel fel poate asigurari o capacitate combativa mai buna la acel moment dar aveai si o parte din flota capabilasa atinga 2025.
Asa in 2020 sigur sau aproape sigur vei scoate MIG 21 LanceR C-urile definitiv din dotare. Ma si mir cat de logvive leau putut face tehnicienii si RK-urile succesive facute de Aerostar.
Marius l-a noi marea majoritate a specialistilor si a oamenilor cu coloana vertebrala din pacate au fost maturati din armata.
Altii au fost crescuti in grad si pensionati.
Au ramas cei ce vb ca papagalii toata ziua de garantii NATO, cooperare etc…
Noii veniti in sistem sunt scoliti dupa alte standarte, nu stiu sunt mai buni sau mai slab pregatiti.
Apropo cat mai zboara acuma pilotii ca ore/zbor an?
Ne apropiem de standartele NATO? Avem macar peste 100 ore/an?
Ca dc zburam putin dupa mine nu mai conteaza ca mai avem sau nu avioane de vanatoare.
Nu o sa pot sa iti spun exact cate ore se zboara pe an la supersonice. Pot sa iti spun doar atata Simulation la greu!
In ceea ce priveste calitatea celor de la MApN sa stii ca sunt foarte multi oamnei bine pregatiti, din pacate in anii 2000 politicul a fost mult mai puternic ca si acum si avea mult mai multe parghii de a indeparta/ santaja militarii de cariera.
Da probabil ca ai dreptate in aceasta privinta, multi pasi dupa parerea mea au fost facuti fara a se lua in considerare parerea militarilor de cariera (apolitici) din armata si marina. Se vede cu ochiul liber chear si de catre noi amatorii ca s-au facut niste pasi extrem de discutabili ….
mig-ul 29 sniper pastra radarul vechi sovietic
ghida doar o singura racheta bvr
Da in acea faza de dezvoltare asa este, ghida o singura racheta R27R care avea performante mediocre.
Dar aceea era daca vrei doar scheletul modernizarii urmand a se integreze radarul ELTA EL/M 2032 cu antena de diametru mai mare decat cea existenta actual pe MIG 21 LanceR C.
Inca ceva in 2001 Aerostar vorbea despre 100+ de kg care erau lest in MIG 29 Sniper deoarece nu vroiau sa schimbe centrajul – acela era un potential de crestere pentru electronica de bord.
Apoi era facuta de firma Elbit propunerea pentru modernizarea inclusiv a sinelor de lansare a rachetelor aer-aer. A fost un Expomil la care aparea un MIG 29 Sniper dotat cu 4 Derby si 4 rachete R 73.
MIG 29 A/B aveau un potential de crestere mult mai mare ca MIG 21. Este evident ca existau alte costuri cu ora de zbor…si poate o bataie de cap la capitolul logisitica dar cred ca merita.
Ideea era ca DASA nu vroia sa se supere cu rusii…
Da si de aia a participat la proiectul Sniper. Astea sunt legende urbane, intre 2000 si 2008 era fereastra de oporttunitate de a primi de la rusi motoare, RK-uri si alte cele de la rusi, pana la episodul Georgia 2008 cand brusc politica lor s-a schimbat pe fondul revenirii economico militare.
Din cate stiu, Romania nu a avut prea multe R-27, care oricum avea viata scurta. In schimb am avut destule R-23, unele dintre ele asamblate la noi… Nu stiu daca erau compatibile cu MiG-29 …
Deci oricum ramaneam la R-73/R-60, lucru care il stia si Mig-21.
Macar daca puneau ban pe ban din vanzarea pieselor de pe mig-29 si ii foloseau la achizitii (F-16 etc). As vrea sa stiu pe ce bani le-au vandut si la ce i-au folosit