BPC Dixmunde
Citind ştirea în original, m-am gândit că românii au lucrat la contractul ruşilor pentru nave din clasa Mistral. Păi, ce s-o mai zguduim… noi suntem ori căscaţi, ori cu dureri lombare, atunci când facem treabă.
Aşa şi cu vecin… hm, cu ruşii. Au comis-o! Rusia, cât e ea de lată, n-are fabricanţi de lubrifianţi compatibili cu navele comandate în Franţa. Şi cu untură, nu ţine. Că le mănâncă, vorba aia, cîinii!
Aşa informează agenţia de ştiri Interfax. Cică Mistralurile merg numai pe untdelemne din Uniunea Europeană.
Să ştiţi că ne paşte vaca neagră! Acuma, că suntem membri UE, suntem mai expuşi: au să ne invadeze ruşii ca să ne ia unsorile!
Conform sursei, folosirea de uleiuri produse în Rusia ar avea ca efect pierderea garanţiei.
Eh, ce ştiu ei.. să vină să-i învăţăm cum am procedat noi cu Hercules. Să nu fie fraieri, cine nu riscă nu câştigă, nu să le fie frică până şi să scrijelească cu cheia un AMR pe Piranha, ca altora, că fuge garanţia.
Navele comandate în Franţa sunt echipate cu motoare diesel finlandeze, Wartsila, care în Rusia ar avea nevoie de combustibili pentru temperaturi mari, pentru care nu există contract de furnizare…
Precum spune agenţia citată, pe lângă lubrifianţi, mai ar fi nevoie şi de un număr mare de importuri pentru instalaţiile electrice de pe navele clasei Mistral. Plus că, realimentarea în larg ar fi permisă doar de la petroliere echipate cu sisteme de control al calităţii combustibiloror certificate pentru standarde NATO.
“Such tankers in our fleet is not – and never will. It is also impossible to imagine a rental option foreign tankers to be included in the operational group of Russian Navy ship with “Mistral” to perform a mission. Even in peacetime operation “Mistral” is likely to become a real torment for our sailors, not to mention the threat period, and even more about real fighting, “
Poate că uneori nu îmi iese scriitura, poate nici acum, dar tare aş vrea să scrie altcineva la articolul ăsta pentru că eu vreau să n-o fac şi doar să râd. Că, de râs e!
Închei, menţionând că Rogozin a zis-o p-asta:
“Maybe there will be some special tools developed by our chemists in order to remove this problem.”
Sursa: Lenta
– Iulian Iamandi –
:-))))))))) lasa ca asa s-au asigurat francezii ca mai vand o licenta de rafinare si fabricare uleiuri, poate o fabrica Elf in Rusia….
Apoi inca o chestie….ca tot veni vorba de compatibilitatea cu NATO poate ii intreaba pe suedezi cum sta treaba, o sa intre incet, incet in randul lumii cu standardele la combustibili. Pun pariu ca nu tuseste nicio nava ruseasca cu carburant mai bun asa cum cer standardele NATO.
Intr-un post pe twitter, Rogozin califica stirea Interfax drept incorecta si afirma ca a fost interpretat gresit (“Вообще “новость” по ГСМ для “Мистралей” некорректна, и следовало бы меня цитировать, а не интерпретировать”). Se mai specifica si faptul ca Rusia isi va respecta toate obligatiile contractuale si ca toate “problemele” care apar vor fi discutate in cadrul unei comisii in 14 – 15 Februarie.
Mistralurile au motoare Wärtsilä 16V32 care functioneaza pe baza de combustibil conform standardului ISO 8217:2010. Combustibil la acest standard este produs si in Rusia de catre Lukoil. Operatorii rusi au in dotare spargatoare de gheata (Vitus Bering, FESCO Sakhalin etc.) care functioneaza in conditii de frig extrem cu motoare Wärtsilä , deci cu acelasi combustibil, disponibilitatea si fiabilitatea acestuia in conditii de temperatura scazuta nefiind o problema.
Interesant ca tot in postul respectiv Rogozin confirma nuantat (iarasi) ca in timp ce achizitionarea celor 2 nave construite in Franta este sigura, acizitionarea celor doua care ar fi trebuit construite in Rusia nu e deloc sigura si acum e conditionate de modul in care se vor prezenta frantuzoaicele in timpul exploatarii. Si din zvonuri nu combustibilul sau motoarele sunt problema, Mistralurile i-au facut pe rusi sa stambe din nas cu alte bube. ‘Om vedea pe la sfarsitul lunii ce rasufla.
Urmarim.
Ii despre altceva articolul 🙂 nu se prea intelege de la google translate
carburant – bunker fuel, pentru wartsila face si rosneft
http://www.rosneft.com/attach/0/58/80/a_report_2010_eng.pdf
Bunkering business is carried out through the
Company subsidiaries RN-Bunker LLC and Rosneft
Marine UK Ltd., and extends to all main Russian
bunkering regions as well as several areas outside
Russia (the Baltic, Mediterranean, Far East, Pacific
and Atlantic Oceans).
Rosneft sold 1.83 mln tonnes of bunker fuel in
2010, which is 53% more than in 2009. Fuel quality
is in compliance with Russian standards and with
ISO 8217:2010.
Altceva nu cred ca le prea convine rusilor, cineva care citeste rusa bine poate ne traduce in locul lui goagal 🙂
Mdeah, citisem informatia din alta sursa si nu am mai citit si articolul din Lenta.
Problemele ridicate ar fi doua – prima cea a combustibililor si aditivilor care, spun ei, nu ar fi produsi in Rusia iar contractul nu prevede clauze de import pentru acestea. Dupa cum ziceam mai sus, asta e o problema falsa – produsele respective sunt realizate local si in utilizare pe alte nave din dotarea rusilor. Aici includem si lubrifiantii despre care se vorbeste. Acest aspect a fost negat si de Rogozin , cel care este dat drept autoritatea care a confirmat stirea.
O a doua problema (ridicata de catre o sursa din interiorul complexului militar-industrial rus) ar fi cea a alimentarii in mars a frantuzoaicelor. Teoretic alimentarea ar trebui facuta din tancuri dotate cu sisteme de control certificate NATO, Marina rusa neavand in dotare asa ceva, ori asta ar putea duce iarasi la anularea garantiei. Sursa estimeaza in acest caza necesitatea utilizarii de tancuri de productie externa in timpul misiunilor de lupta, ceea ce este exclus in viziunea lor.
Aici ar fi ceva de discutat, dar nu cred ca asta e o problema majora. Intr-adevar, la nivel logistic ar fi o buba destul de serioasa daca in cadrul unui grup de mars ar trebui incluse tancuri maritime special doar pentru Mistraluri, dar nu cred ca va fi cazul. Din cate imi aduc aminte Mistralul francez ce a stationat la Petersburg nu a venit cu tancul de realimentare dupa el ci a alimentat de la terminale rusesti fara nici o problema.
Cred ca aceasta a doua problema e mai degraba un mic frecus din partea producatorilor locali nemultumiti ca achizitia merge inainte. Si chiar daca ar fi o problema, la nivelul asta nu cred ca prevederile contractuale sau cerintele pentru acordarea garantiei nu pot fi “miscate” astfle incat sa includa alimentarea cu ajutorul echipamentelor de origine rusa la un standard echivalent celui NATO. Finlandezii care produc motoarele sunt pe piata rusa de prin anii 70, deci banuiesc ca exista niste echivalari ale standardelor acceptate de compania producatoare.