Aparent, vestea este simplă: China a lansat racheta ușoară Kuaizhou 1A care a plasat în orbită satelitul de testare Centispace-1 1S. Hmm… Haideți să vedem mai departe de un titlu cu rachete și chinezi!

Kuaizhou 1A

Kuaizhou 1A

Misiunea a pornit de pe Launch Area 4, Jiuquan Sattelite Launch Center (JSLC) din provincia chineză Gansu.

Încă sună ciudat toate denumirile astea, nu? Ne vom obișnui…

La șase ore și jumătatate după desprinderea de la sol, agenția chineză de presă Xinhua a confirmat că lansarea a fost una de succes. Xinhua a menționat și că aceasta a fost cea de-a doua lansare în scop comercial a rachetei Kuaizhou 1A.

Beijingul a fost zgârcit în informații despre această misiune. Ce se știe concret, este că s-a lăsat cu amânarea lansării. Mai exact, desprinderea de la sol trebuia să se petreacă pe 25 Septembrie, însă evident… nu se știe care a fost cauza acestei amânări.

Satelitul Centispace-1 1S are o greutate de 97 de kilograme și este un satelit comercial dezvoltat de către Innovation Academy for Microsatellites of the Chinese Academy of Sciences (CAS). Conform celor comunicate de către agenția de presă Xinhua, este vorba despre un satelit de experimente tehnologice pentru navigația în orbită joasă, un sistem de îmbunătățire dezvoltat de către Beijing Future Navigation Technology Ltd.

Să zicem că până aici a fost partea soft a veștii…

Racheta Kuaizhou 1A a fost fabricată de către China Aerospace Science and Industry Corporation (CASIC). CASIC se află în proprietatea statului chinez.

Kuaizhou 1A este o rachetă purtătoare de încărcături utile ușoare, dar mai ales este o rachetă cu rată de răspuns rapidă. Și are la bază tehnologii de rachetă balistică.

Nu-i prima rachetă care are la bază tehnologii de rachetă balistică. Ok… Mai departe!

Cu o greutate de aproximativ 30 de tone, racheta are o înălțime de 19,4 metri și diametrul de 1,4 metri.

Kuaizhou 1A este compusă din trei trepte cu combustibil solid și o a patra cu combustibil lichid, cea de-a patra treaptă fiind parte a sistemului satelitului.

Fiți pe fază.

Racheta a fost proiectată să ofere servici de lansare la un timp scurt de la acceptarea comenzii și este amplasată pe un sistem tip TEL (Transportor-Erector-Lansator) mobil care transportă racheta de la hangar până la amplasamentul destinat lansării.

Acest aspect reduce timpul necesar activităților de pregătire a lansării lanumai câteva ore.

Eh?

Kuaizhou 1A este capabilă să plaseze în orbită LEO (Low-Earth Orbit) până la 440 de kilograme, iar pe o orbită SSO o încărcătură de până la 200 de kilograme. Zborul de debut al rachetei a fost efectuat pe 9 Ianuarie 2017.

Prima lansare a unei rachete din acestă familie – Kuaizhou 1 – a avut loc pe 25 Septembrie 2013. Identică în ceea ce privește dimensiunile și greutatea cu racheta Kuaizhou 1A, Kuaizhou 1 are capabilitatea de a plasa în orbită LEO o încărcătură de până la 430 de kilograme.

Până în prezent au fost efectuate patru lansări cu familia de rachete Kuaizhou și toate au fost lansări de succes. Următoarea lansare ar urma să se petreacă spre finalul acestui an, însă nu a fost comunicată o dată precisă.

Corporația chineză CASIC dezvoltă și trei versiuni mai grele ale familiei. Prima lansare a rachetei Kuaizhou 11 este planificată pentru 2018, iar această versiune va fi capabilă să plaseze o încărcătură maximă de 1,5 tone în LEO și de 1 tonă în orbită SSO.

Versiunile Kuaizhou 21 și 31 sunt încă în fază de dezvoltare. Acestea ar putea plasa 20, respectiv 70 de tone în orbită LEO. Cel mai probabil, aceste viitoare membre ale familiei de rachete Kuaizhou vor debuta cu lansări pe la jumătatea anilor 2020.

Dincolo de caracteristicile tehnice, trebuie să menționez că lansarea de zilele trecute este cea de-a douăzeci și șasea lansare efectuată de China în anul 2018.

Nasol. Dar interesant, pentru că Noua Cursă Spațială devine din ce în ce mai dinamică. Lent… lent… pe la începutul începutului de “dinamică” și cu rare spike-uri de interes, chiar fără nimic spectaculos.

Debutul rachetei Falcon Heavy a fost ceva spectaculos? Nu, în lungul drum. Doar vizual, în rest este doar o statistică. Au mai fost și alte debuturi cu rachete purtătoare grele.

Încă nu ne dă nimic pe spate. Amânarea lansării telescopului James Webb este ceva spectaculos? Glumesc.

Hm. Dar nu ăsta este finalul potrivit.

Înapoi la Kuaizhou. Este că deja uitaseți cum o cheamă? Greu cu chineza asta. Și eu arunc câte o privire mai sus, cu speranța că nu am să tastez greșit.

Kuaizhou va bate Falcon 9? China îl va învinge pe Elon Musk? Corporațiile de stat chinez și firmele particulare (oare?) din China vor reuși să lase la podea compania particulară americană SpaceX?

Cred că ar fi nevoie de mai multe răspunsuri.

Dar cu instalația mobilă de lansare a rachetei Kuaizhou cum rămâne? O ignorăm?

Este evident că am fi orbi dacă nu am remarca dualitatea civil-militară a sistemului. Și, pentru că suntem pe un sait de profil militar, trebuie să tragem o concluzie pe partea militară a sistemului.

Ei bine, în cazul unui conflict atât de interesant încât adversarul sau adversarii Chinei ar proceda și mai ales ar apuca să folosească sisteme de arme antisatelit, China își va putea repopula heleșteul cosmic cu sateliți. Sigur își fabrică deja un stoc lansabil în ore de la comandă, cu rachete Kuaizhou 1A.

Și… invers, într-un fel de invers: China ar putea folosi sistemul Kuaizhou 1A ca și armă antisatelit. Mai bine spus, sistemele mobile Kuaizhou 1A ca si arme împotriva sateliților.

Iulian Iamandi