Litoralul românesc reprezintă pentru civili bucurie, pentru guvern o zonă economică importantă, iar pentru militari poarta strategică a țării – poarta strategică la Marea Neagră, o regiune din ce în ce mai problematică.

Eforturile târzii ale României de aducere la zi a dotării Armatei, din fericire vizează și înlocuirea sistemului mobil de lansare a rachetelor de coastă 4 K 51 RUBEJ, de proveniență sovietică cu rachete P-15 și P-22 TERMIT (tehnologia anilor 1950 – 1960).

Instalatie Mobila de Lansare a rachetei antinavă 4 K 51 RUBEJ (Cod NATO: Styx)

Instalatie Mobila de Lansare a rachetei antinavă 4 K 51 RUBEJ (Cod NATO: Styx)

România intră în rândul țărilor cu tehnologie “stealth”

Din fericire, sistemul înlocuitor ales de către decidenții români este reprezentat de cea mai modernă rachetă anti-navă aflată în arsenalul N.A.T.O. – racheta NSM (Naval Strike Missile) intrată în dotare în urmă cu numai opt ani.

NSM (Naval Strike Missile) este un produs al companiei norvegiene Kongsberg Defense and Aerospace, adoptată de SUA și produsă împreună cu Raytheon pentru US Navy, US Marine Corps și în varianta aeropurtată, JSM, pentru flotele de F-35 ale americanilor și aliaților lor care au comandat acest avion.

Instalatie Mobila de Lansare a rachetei antinava Styx

Comparativ cu rachetele anti-navă P-15 și P-22 din dotarea curentă a Forțelor Navale Române, care au un diametru de 0,75 metri… diametrul rachetei Naval Strike Missile este de numai 0,35 metri.

Racheta NSM a fost proiectată pentru o semnătură radar redusă, accentul fiind pus pe partea frontală a fuselajului – mai simplu spus… zona pe care aceasta o expune către ținta maritimă pe traiectoria de lovire.

Un alt avantaj major al rachetei NSM este utilizarea senzorilor pasivi în spectrul infraroșu, în loc de radar, pentru a localiza și ataca ținta. Astfel, racheta nu își anunță prezența prin emisii de radiație radar în faza terminală de zbor. De asemenea, nu este afectată de tacticile “soft kill” ale războiului electronic, cum ar fi bruiajul. În plus, semnătura radar redusă o face greu observabilă pe radar, zburând cu viteză subsonică mare la nivelul valurilor.

În general, navele de luptă depind de emisiile radar ale unei rachete și de semnătura radar a acesteia pentru a o detecta și a se apăra împotriva ei. Lipsa emisiilor radar în întregime și limitarea semnăturii radar, fac din NSM o rachetă anti-navă nu doar mortală, cât și… diabolică.

În plus, racheta anti-navă NSM mai are și capabilitatea de a a lovi ținte situate pe țărm.

Pe lângă partea frontală fațetată, fuselajul trapezoidal și marginile înclinate, NSM obține o semnătură radar redusă prin încorporarea structurilor compozite. Dar, doar utilizarea materialelor compozite pentru aripile și suprafețele cozii unei rachete nu oferă un grad ridicat de observabilitate scăzută în sine. La acest rezultat se ajunge prin folosirea compozitelor în mod creativ împreună cu formele și structurile proiectate să fie greu detectabile de către radar.

Kongsberg Naval Strike Missile (NSM)

Kongsberg Naval Strike Missile (NSM)

Naval Strike Missile folosește, de asemenea, un truc major, cu un nivel redus de detectare, care datează din faza de început a tehnologiei stealth.

Este vorba despre marginile zimțate, de forma “dinților de ferăstrău”, care înconjoară admisia. Aceasta este o modalitate demonstrată de a devia undele radar, mai ales în partea frontală – cea mai expusă către radar, pe traiectoria de impact cu ținta.

Dar, această structură zimțată nu este cea mai bună formă aerodinamică din punct de vedere al canalulu de admisie a aerului, sau pentru forma fuselajului în general. Admisia trebuie să asigure un flux de aer constant și neîntrerupt pentru motorul aflat la finalul tubulaturii șerpuite (un alt truc folosit pentru reducerea observabilității).

Carenajul compozit, fără îmbinări în relief, și transparent pentru undele radar, este plasat deasupra suprafeței zimțate. Astfel, rezultă soluții excelente pentru observabilitatea redusă: datorită acelor “dinți de ferăstrău”, iar cele mai răspândite radare neavând șanse să descopere carenajul, deși împreună dau aerodinamica necesară.

Obișnuiți fiind să aflăm despre materiale absorbante radar aplicate peste suprafețele aeronavelor, aceste structuri pot fi lăsate fără acel înveliș, de radiația radar ocupându-se cu succes structurile compozite și celelalte materiale folosite. (Sursa: The Drive)

SIML Naval Strike Missile - NSM

SIML Naval Strike Missile – NSM

Iată că astfel tehnologia stealth intră în dotarea României – până la F-35 – prin intermediul sistemului de apărare de coastă.

Conform notificării Guvernului american către Congres, România va primi un sistem cu două centre de control al focului.

Logic ar fi ca NSM să fie instalată și pe noile corvete, Naval Strike Missile fiind deja integrată pe Gowind – conform configurației oferite de către Naval Group în Malaezia, unde marina a refuzat Exocet și a cerut rachetele norvegiene.

Până la urmă, un stoc comun de rachete pentru coastă și navele de luptă ar fi foarte util din punct de vedere logistic, al costurilor, dar și din punct de vedere militar, putându-se redistribui stocurile în funcție de situația de luptă.

Mai presus de aceasta, guvernele SUA (dar și cel al Norvegiei) pot fi o sursă de muniție mult mai solidă în caz de conflict. Iar operarea de armament compatibil cu americanii este un criteriu care are o greutate mare în ultima vreme în deciziile de înarmare ale României, Poloniei și ale altor țări care se simt sub o amenințare crescândă din partea Rusiei.

Iulian Iamandi