Da, domnilor şi doamnelor, chiar este şi se poate!

Acum puteţi vedea şi pipăi ceea ce nu credeaţi că există: o rachetă românească!

Mergeţi acolo şi vedeti, poate aşa o să înţelegeţi că această ţară poate… şi are viitor!

Ştiu ca sunt puţin rautacios scriind astfel, dar sunt şi cu mine, nu pentru că nu credeam, dar mai ales pentru că urmărind de mult timp proiectele şi activitatea ARCA, discutând uneori virulent pe această temă în diferite cercuri, inclusiv în al nostru, al resboinicilor şi văzând oameni de seamă din ştiinţa românească reacţionând dur şi hotărât neîncrezători în acest proiect, mi-am temperat entuziasmul şi am devenit circumspect.

Prea circumspect pentru firea şi educaţia mea, crescut în spiritul nebunesc al secolului vitezei, în scrierile lui Jules Verne, ale fratilor Strugaţki şi ale altora, în plus având şansa fantastică de a-i cunoaşte ca puşti de 15 ani pe Prunariu şi Florin Zăgănescu, dar totuşi ajuns la o varstă la care nu mai înghit tot ce zboară, am avut răbdarea de a crede în viitorul unor visători care totuşi prin visele lor au pus în practică speranţele multora ca mine: zbor independent, apolitic şi neguvernamental.

Au reuşit de câteva ori şi acum… o vor reuşi mai mult ca sigur din nou.

Ieri Marele Resboinic Iamandi mi-a trasat sarcina de serviciu nr.  Zero – “Obiectiv ARCA si vezi ce miscă”. Adică, sa vin cu tot ce se poate de acolo.

Datorita faptului că mica noastră redacţie s-a împrăştiat chiar şi pe mapamond, cu ajutorul firmei SAAB – aviaţie (stiţi că Griffonul nostru – Marius – a fost crunt pedepsit şi luat la solicitarea SAAB în Suedia ca să pipăie Gripen-urile şi sa le ia temperatura), iar cei rămaşi prin harta ţării erau prinşi în proiecte ardente, sarcina de a fi fotograf şi reporter la prezentarea ARCA din piaţa Victoriei mi-a revenit mie – nu că nu m-aş fi bucurat  enorm, chiar fiind între metrou şi tren – astfel că am plecat să văd dacă şi cum voi cunoaşte în sfârşit ARCAşii – adică românii care aduc SciFi-ul în curtea noastră, servindu-l pe tavă.

Ei bine, la faţa locului, cum sunt eu nelinistit şi curios, am aflat şi ce tip de ulei hidraulic are macaraua care asigura racheta. Nu spun că se zice că ar fi reclamă.

Am avut marea satisfacţie, în primul rând, de a cunoaşte persoana despre care nu credeam – şi nu ştiam – că există: o responsabilă cu P.R.-ul, care nu numai că este drăguţă şi isteaţă, dar… surpriză colegii! Ştie ce spune!

Domnişoara Elena Simona Popescu, P.R. manager la ARCA, este pregătită din punct de vedere tehnic şi are răspunsuri! Nu am putut s-o surprind pe nici o linie!

Din primele clipe, aşa cum am prostul obicei de om care urăşte ceea ce înseamnă can-can şi având în sânge politica Resboiu, am întrebat cât se poate de clar, ca să nu-mi bat capul şi gura aiurea: ce pot să întreb şi mai ales până la ce nivel este abilitată să-mi răspundă.

Şoc!

Răspuns ?

Absolut tot ce înseamnă ARCA.

Am zis că-i glumă şi am început bombardamentul.

Adaug umil o scuză – nu plecasem pregătit pentru un interviu filmat, dar realizând că discuţia cu domnişoara manager P.R. devine deosebit de interesantă, iar eu nu voi fi capabil să reţin toate amănuntele, am cerut acceptul să filmez discuţia şi am profitat de micuţul aparat cu care am venit şi, pe loc, am înregistrat totul, dar… cu un zgomot oraşenesc infernal, de aceea  acum voi… sintetiza sintetic sintetizand două– trei idei, iar până Duminică am să prelucrez interviul – de altfel plin de informaţii şi răsunsuri cu totul şi cu totul de aur – şi-l voi adăuga.

Promit!

De fapt aceste extrase conţin şi concluzii primare trase din discuţiile ulterioare pe care le-am avut şi cu ceilalti membri şi colaboratori ARCA – voi dezvolta!

1. Obiectul din piaţa Victoriei conţine: motorul real, sistemul real de alimentare, ejectorul real – restul este suportul pe care se va modela racheta propriu-zisă.

2. Toate proiectele anterioare au fost platforme de testare ale sistemelor propuse şi gândite pentru definitivarea proiectelor actuale, fiind chintesenţa solutiiţor alese în timp şi care au dovedit buna concepţie şi executare – în concluzie, nu o gramadă de rateuri cum se spune – dovada fiind faptul că materialele, solutiile de design, avionica, telemetria, etc, sunt purtate din proiect în proiect şi sortate corespunzător.

Deci fiecare miscare a fost gandită amplu, profund şi… (culmea!) economic, deoarece unele dintre soluţiile adoptate la un moment dat şi necooptate la acest moment, vor genera probabil alte proiecte.

3. Intenţia este ca fiecare pas să genereze şi realizări comerciale – ce se intenţionează a fi puse în piaţă şi a susţine astfel activitatea ARCA – BRAVO şi la mai mare.

4. ARCA se disociază total de activitatea Agenţiei Spaţiale Române şi de discuţiile apărute cu privire la activităţile fiecăreia.

5. Nu, ultimul – ARCA este super hotărâtă la deschidere maximă către public – ASTA-I CEEA CE AŞTEPTAM TOŢI!

In rest, urmăriţi interviul ce va veni şi… SURPRIZĂ maximă!

Prezentarea din piaţă – scopul real al desfăşurării de forţe –  făcută de Preşedintele ARCA, Dumitru Popescu, filmarea  integrală făcuta de ARCA prin trei camera video-de mana – filmare cedată portalului Resboiu.

Sâmbătă seara se va publica pe Resboiu filmarea cu discursul domnului Popescu. Nu vă spun  cum şi-au bătut capul să aduca un laptop funcţional şi cu baterie încărcată, acolo în piaţă, special pentru noi şi vă spun, chiar m-au impresionat şi nu-i numesc pentru că am înteles – ATENŢIE! – sunt o echipa şi toti se numesc ARCA! – baieţi şi fete, vă mulţumim din suflet! – deci, aici, o aveţi acum.

Cu toata oboseala mea, vreau doar sa mai prezint dintre oamenii cu care am mai vorbit – cei care, mulţi nu ştiu -sunt din aceasta asociaţie ori… sunt cei cu care se lucrează, pentru că de fapt şi de drept se pare că nu se ştie un lucru – sub umbrela proiectelor ARCA sunt şi alte organisme apolitice şi nonguvernamentale care produc valori tehnice şi ştiinţifice!

1. Repet, dar merită – Elena Simona Popescusi – vă zic – de 10 ani la şi cu ARCA! Se pare că de fapt acesta este scretul unui bun P.R.: înca din studentie!

2. Ionuţ Cotoi­ – Preşedinte al Centrului de Creaţie Tehnica pentru Tineret – adică avionică, telemetrie, robotică (viitorul nostru robotel lunar – cu mare drag îl numesc astfel).

3. Dr. Ing. Sorin Dinea – motorul asociaţiei Henri Coandă şi… cum mi s-a spus pe acolo… doctorul cu avionu’n cap! – nu m-am lămurit, dar mi-a sugerat să ne mai întâlnim şi-l voi mai cerceta – este un alt om cu care nu te mai saturi să vorbeşti!

4.Desigur nu ultimul de fapt, Dumitru Popescu, Preşedintele neobosit al ARCA.

Şi pe lângă ei… o trupă de entuziaşti cu totul deosebiţi.

Sper că am fost lizibil şi de înţeles, ceasul arată 1.57 şi eu înca scriu şi prelucrez, iar Giuseppe aşteaptă să punem în pagină litere şi imagini.

Continuu mîine, pentru că am multe să vă povestesc, fara entuziasm pueril: despre muuulte rău – un motor care teoretic nu ar avea cum sa funcţioneze fiind prea simplu, deştept şi ieftin, o telemetrie prea inteligentă pentru a fi folosită de români şi nişte oameni prea entuziaşti pentru a fi crezuţi că sunt de-ai noştri şi chiar pot face.

Deci… Sâmbătă seara vedeti filmul!

Reporter, fotograf si filmator:

– Nemotoujours –