BE-250, BE-500 si R-60, expuse in fata unui LanceR A

Dupa ce, incepand cu 1934 a ocupat postul de proiectant sef adjunct in cadrul departamentului de Constructie Aeronave Experimentale al TsAGI (Institutul Central pentru Aerodinamica si Hidrodinamica), in urma unei decizii a Consiliului de Ministri din 1948, Matus Ruvimovici Bisnovat a fost numit la conducerea proaspat infiintatului Birou de proiectare 293 (OKB-293). In ’54 Biroul a fost renumerotat, devenind OKB-4, ajungand peste ani principala institutie de proiectare a rachetelor aer-aer cu raza scurta, medie si lunga de actiune.

Proiectata la inceputul anilor ’70 cand seria K-13 ajungea la maturitate cu variantele R-13M si R-13M1 (limitele conceptului fiind atinse), R-60 (Izdeliye 62) face parte dintr-o noua categorie de arme aer-aer, asa numitele rachete pentru lupta apropiata (sau dogfight missiles). Noile arme erau caracterizate prin: raza minima de lansare foarte scurta (care de multe ori nu depasea distanta eficace de tragere cu tunul de bord); posibilitati de manevra foarte bune (cu suprasarcini laterale care depsau de cateva ori pe cele atinse de tinta in timpul manevrelor evazive); inertie redusa a rachetei si viteze unghiulare foarte mari ale senzorului in infrarosu, care sa permita urmarirea tintei; greutate si gabarit reduse care sa permita inarmarea avionului purtator cu cat mai multe rachete.

R-60 a fost dezvoltata intr-un interval foarte scurt de timp. In 1971 a inceput testele la scara larga: primul test a constat in lansarea de pe un lansator de la sol, catre o sursa de caldura pozitionata pe un stalp. Au urmat teste de lansare de pe MiG-21 si in decembrie 1973 a devenit operationala (cu doi ani inainte de racheta de fabricatie franceza Matra Magic).

Prototipul LanceR III la Expomil 1999, printre armele expuse se afla si R-60 (Foto Alexandru Trandafir)

R-60 a fost proiectata pentru lupta aeriana manevriera apropiata. Poate angaja atat tinte in zbor la joasa inaltime (LD/SD – look down/shoot down), cat si tinte la sol cu emisie puternica de radiatie termica. Aspectul general este asemanator cu cel al K-13 cu canarduri si aripi portante aranjate cruciform. Pentru cresterea eficientei suprafetelor de comanda integral mobile la unghiuri mari de atac precum si pentru fluidizarea curgerii fileurilor de aer, au fost instalate in fata acestora niste ampenaje canard fixe, numite destabilizatoare. Fuzelajul rachetei R-60 este impartit pe sectiuni, dupa cum urmeaza:

  1. Sectiunea unu adaposteste senzorul IR “Komar” (OGS-60TI), dezvoltat la Biroul de Proiectare Arsenal din Kiev, de catre o echipa sub conducerea lui S. Alekseenko. Senzorul avea integrat un girostabilizator cu inertie scazuta care-i permitea sa detecteze tinte aflate la maxim 12 grade fata de axul armei (off bore sight) limita angulara de detectie fiind de 5 grade. La exteriorul acestei sectiuni  sunt montate cele patru destabilizatoare.

  2. Sectiunea doi adapostea incarcatura de lupta exploziv/fragmentatie de tip bara continua, cu greutate mai mica de 3 kilograme. Aceasta avea o distanta eficace de 2.5 metri, o lovitura directa fiind necesara pentru distrugerea tintei. In consecinta, incarcatura de lupta a fost mutata cat mai in fata posibil, imediat in spatele senzorului IR din sectiunea unu.

  3. Sectiunea trei gazduia modulul de control automat cu pilotul automat, verinele de actionare ale suprafetelor de comanda (actionate gazodinamic) si focosul de impact (cu sursele de energie pentru el). Pilotul automat era neceasar pentru a satisface necesitatile de manevrabilitate superioara fata de K-13. La exteriorul sectiunii 3 sunt montate suprafetele aerodinamice de comanda.

  4. Sectiunea patru cuprinde focosul de prozimitate, si sursele de energie ale acestuia (doua turbogeneratoare electrice) precum si un acumulator de presiune pentru actionarea suprafetelor de comanda. Turbogeneratoarele care asigura energia electrica pentru sistemele rachetei sunt de asemenea actionate cu gaze prelevate de la motorul racheta. Pentru a creste toleranta rachetei la contramasuri electronice, doua tipuri de focoase de proximitate pot fi instalate alternativ. Focosul optic Strij (lastun) este un focos activ. Opt ferestre sunt dispuse in perechi diametral opuse pe circumferinta fuselajului, acoperind lentile de emisie respectiv receptie orientate spre inainte la unghi de 75 grade in directia de zbor. Cand tinta este la distante cuprinse intre 1 si 5 metri, focosul detoneaza incarcatura de lupta. Focosul radio de proximitate Kolibri este de asemenea unul activ. Poate fi identificat la exterior prin prezenta a doua antene conforme pe lateralele fuselajului. Versiunea rachetei dotata cu acest tip de focos se numeste R-60K.

  5. Sectiunea 5 contine motorul racheta cu combustibil solid PRD-259, cu timp de functionare de 3-5 secunde. Racheta se autodistruge dupe 25 de secunde in cazul in care nu loveste tinta. La exteriorul sectiunii 5 sunt dispuse cruciform cele 4 aripi trapezoidale prevazute cu roleroane.

    S5, cap de autoririjare Opher, BE-500 si R-60

R-60 poate fi utilizata pentru angajarea tintelor la maxim 7.5-8 km (cand lansarea se face la 12000 metri sau mai mult; la jasa inaltime, distanta maxima este redusa la o treime la inaltime mica). Racheta poate fi lansata la suprasarcini ale avionului lansator cu valori maxime de 7 G, si poate angaja tinte care zboara la suprasarcini maxime de 8 G.  In cazul unei salve de doua rachete, era asteptata o probabilitate de lovire a tintei de 70-80 %.

Mai multe platforme de vanatoare, interceptie sau atac (MiG-21 Bis, MiG-23-toate variantle, MiG-25, MiG-31, Su-17/22, Su-24, Su-25, Yak-38) pot fi ianrmate cu aceasta racheta. In cazul inarmarii avioanelor MiG-25 si MiG-31 sunt necesare modificari pentru a asigura rezistenta la incalzireile aerodinamice extreme. Avand in vedere greutatea mica si cotele reduse de gabarit, au fost dezvoltate lansatoare pentru una (APU-60-1) respectiv doua rachete (APU-60-2, acestea avand variante pentru aripa stanga si aripa dreapta).

Aproape simultan cu introducerea in serviciua Produsului 62, a inceput lucrul la o noua varianta, mai perfectionata: R-60M (Izdelyie 62M-produs 62M). Eficacitatea a crescut datorita utilizarii unui senzor nou, cu rezistenta mai mare la contramasuri si a unei incarcaturi de lupta mai puternice. Noul senzor IR, Komar-M (OGS-75) avea limitele crescute la 17 grade fata de axul armei si o viteza unghiulara mai mare, crescand eficacitatea impotriva tintelor care zboara la joasa altitudine. Prin racirea senzorului, a devenit posibila angajarea tintelor si din emisfera anterioara (all aspect). Structura a ramas aproape neschimbata, exceptatnd sectiunea doi, a carei lungime a crescut cu aproximativ 4 centimetri in urma folosirii unei incarcaturi de lupta mai performate, de tip bara continua. Greutatea de lansare a ajuns la 45 kg.

IAR-99 Soim inarmat cu o racheta R-60 (Foto Elbit)

Ca si in cazul variantei clasice, R-60M putea fi prevazuta cu focoasele de proximitate Strij sau Kolibri-M. Fiecare dintre cele doua versiuni (R-60 si R-60M) avea cate o versiune de antrenament R-60U (sau UZ-62), respectiv R-60MU, configuratia acestora fiind similara variantelor de antrenament ale K-13.

In 1997 Biroul de Proiectare Arsenal din Kiev a expus o sectiune modernizata a senzorului de autodirijare; denumit UA-96, noul senzor prezenta inca 4 detectoare IR montate la exterior pentru pentru imbunatatirea capabilitatilor senzorului in emisfera frontala. Raza de detectie a crescut la 10 km, campul de vedere al senzorului a ajuns la 45 grade iar viteza unghiulara de urmarire a tintei a ajuns la 30 grade pe secunda.

Serviciul operational:

Pe langa statele desprinse din Uniunea Sovietica, R-60 a ajuns in dotarea unora dintre aliatii traditionali din Tratatul de la Varsovia (Bulgaria, Cehoslovacia, Germania, Polonia, Romania, Yugoslavia si statele rezultate din dezmembrarea ei) si nu numai ( Cuba, Vietnam, India, Irak, Korea de Nord, Libia, Malaezia, Sudan, Siria, China, Finlanda). Finlanda a integrat rachetele R-60 pe avioanele de antrenament BAe Hawk din dotare. In Romania s-a dezvoltat si fabricat o varianta autohtona a R-60 sub denumirea RAV-RS.

Hawk finlandez lansand o racheta R-60

Caracteristici tehnice (R-60, Izdelyie 62):

  • lungime – 2.096 m
  • calibru – 120 mm
  • anvergura – 0.39 m
  • greutate – 43.5 kg
  • greutate incarcatura de lupta – 2.7 kg
  • raza de actiune – 0.25-7.5 km
  • inaltime de lansare – 30-20000 m

 

PS – In lupta:

De la intrarea in serviciu a acestei rachete, avioane inarmate cu rachete R-60 au fost implicate in mai multe campanii si incidente. Astfel, sirienii au revendicat in timpul campaniei “Pace pentru Galileea” din 1982 doua avioane israeliene doborate (un Kfir C2 si un F-4E) si doua avariate (un F-15B si un RF-4E) – evident, acestea nu sunt recunoscute de israelieni. Intre 1980 si 1988 avioanele Fortelor Aeriene Irakiene, inarmate cu R-60 au doborat  5 avioane (intre care un Gulfstream III al Guvernului Algerian, un F-14A si un MiG-29A, doborat in urma unui tir fratricid tot de un MiG-29). In timpul campaniei Furtuna in Desert din ianuarie 1991, irakienii au revendicat doua F-111 si doua Tornado doborate cu rachete R-60.

In 1996 MiG-uri 29UB inarmate cu R-60 au doborat doua avioane civile Cessna 337.

In august 1988 un BAe 125-800 civil apartinand Botswanei a fost atacat cu rachete R-60 de avioane MiG-23 angoleze. Ramas fara un motor (smuls de racheta R-60 in urma unei lovituri directe) pilotul, Col. Albert Scheffers, a reusit sa redreseze avionul la 9000 m inaltime si apoi sa aterizeze in bune conditii.

Avariile provocate de racheta R-60 avionului BAe-125

In timpul campaniei NATO din Kosovo, Serbia a folosit R-60 in rol de racheta sol-aer. Doua lansatoare APU-60-1 au fost montate in pozitie rasturnata pe sasiul tunului tractat de 30mm M55A3B1, distanta de actiune a rachetei fiind limitata la 4 kilometri. Nu se cunosc rezultatele obtinute in aceasta configuratie.

Configuratia sol-aer a R-60 folosita de sarbi in Kosovo

Pe 10 august 1999 doua MiG-21 Bis indiene au decolat de urgenta pentru a intercepta un Breguet Atlantique al Marinei Pakistaneze care patrunsese 10 km in spatiul aerian indian. Dupa identificarea vizuala a tintei si catalogarea ei ca ostila a urmat obtinerea aprobarii de deschidere a focului de la punctul de comanda de la sol. A fost lansata o singura racheta R-60 asupra avionului pakistanez care s-a prabusit dincolo de granita, in Pakistan.

Imagine prin colimatorul ASP-PFD, al MiG-21 Bis. Se observa avionul Breguet Atlantique si dara rachetei R-60

Surse:
Russian aircraft weapons
global security
FAS
Siria – Victorii
Irak – Victorii
Aphid
vnfawing forum

PPS:

Multumim pentru sprijin domnului Alexandru Trandafir