Martea tehnica: IA-63 Pampa, la aproape 30 de ani

EX-03, adus la standerd Pampa II (via aerospacio)

Geneza programului Pampa începe în 1979, odată cu formularea de către Forțele Aeriene (ale Argentinei) a unei cerințe de înlocuire a batrânelor Morane-Saulnier MS.760 Paris (avioane de antrenament, legătură și atac ușor, cu patru locuri, fabricate local de FMA – Fabrica Militar de Aviones SA). Cele 50 de MS.760 fabricate în anii ’60 la uzina din Cordoba, în serviciu din 1958, începeau să-și arate vârsta.

În 1980, după stabilirea configurației monomotor și selectarea instalației de forță (un agregat Garrett TFE-731-2-2N de proveniență americană), FMA a semnat un contract cu nemții de la Dornier (care la momentul respectiv construiau Alpha Jet în colaborare cu Dassault din Franța). Documentul prevedea acordarea de asistență tehnică și în domeniul proiectării, precum și specializarea inginerilor argentinieni în cele mai noi tehnologii de fabricație a materialelor compozite. În 1981 s-a stabilit configurația finală a proiectului (din 7 concepte luate in calcul inițial) și au inceput testele cu machete în sufleria transsonică; între timp FMA a demarat achiziționarea uneltelor și utilajelor necesare construcției aeronavelor. Proiectul selectat se aseamănă destul de mult cu Alpha Jet. În 1983 a început construcția primului dintre cele sase prototipuri planificate (în cele din urmă au fost fabricate doar 3).

Pentru realizarea programului de încercări în zbor, din cadrul Centrului de Încercări în Zbor al Forțelor Aeriene (Centro de Ensayos de Vuelos de la FAA) a fost selectat un detașament de piloți și tehnici care au fost trimisi la specializare in Franța, la Ecole du Personnnel Navigant d’Essais et Recepction.

Primul prototip, înmatriculat EX-01, a fost dezvăluit pe 14 August 1984 si a decolat pentru prima data pe 6 Octombrie 1984 având la manșă pe Vice-Commodore G.M Sciolla și Major J. Orefice. În cursul acestui zbor s-a atins o viteză maximă de 0,65 Mach la o înălțime de 4650m. Pe 10 Octombrie, în aceeași zi în care FMA sărbătorea 57 de ani de la înființare, a fost executat primul zbor oficial. EX-01 a fost utilizat pentru conceperea manualului de zbor în consecință a executat un program complex de teste de vrie, flutter, viteză maximă și minimă. A fost prezentat static și în zbor la salonul de la Le Bourget in 1985.

EX-01, EX-02 si EX-03, cele trei prototipuri Pampa

Prototipurile doi și trei au executat primele zboruri în August 1985 și respectiv în Septembrie 1986. Ex-03 a fost folosit pentru dezvoltarea sitemului de armament, executând testele noului sistem de conducere a focului dezvoltat local de Czerweny-Citefa, SINT N-2 (sistem integrat pentru navigatie si conducerea focului). SINT era un calculator simplu de 32 Biti care asigura navigația și calcula corecțiile necesare pentru lansarea de bombe, rachete sau tragerea cu tunul.

Câteva mici modificări au fost facute înainte de introducerea în serviciu: utilizarea unui nou tren de aterizare fabricat de IAI, a unor scaune ejectabile UPS Stencel SIII-31A63, de proveniență americană, avionică simplificata (desi inițial se dorea echiparea cu HUD, în cele din urmă avioanele de serie au fost echipate cu colimatoare giroscopice electro-mecanice). Pentru misiuni de atac la sol, avionul putea fi înarmat cu bombe și rachete nedirijate, iar sub fuselaj putea fi acroșat un container (fabricat de AEROCUAR, din Rio Cuarto, Cordoba) ce conținea un tun DEFA 553 și o rezervă de 135 proiectile de 30mm. De asemenea Pampa putea acroșa și racheta dirijată prin comenzi radio AS-25K (un derivat al Martin Pescador) – deși nu există nici o dovada fotografică în acest sens. Greutatea maximă a acroșajelor era de 1160 kg.

IA-63 Pampa

Deși Forțele Aeriene doreau dotarea cu 64 de exemplare, Guvernul de la acea dată a aprobat doar o comandă de 22 exemplare cu opțiune pentru încă 10 (pe care militarii o vor exercita mai târziu).  Primul IA-63A a intrat în serviciul IV Brigada Aerea, în provincia Mendoza, în Aprilie 1988, livrarile continuând pană în 1992.

În 1990, după luarea deciziei de a participa la comeptiția J-PATS pentru dotarea Statelor Unite cu un avion nou de antrenament LTV Aircraft Products (fabricantul celebrelor F-8 Crusader și A-7 Corsair II) a selectat FMA ca partener demarând eforturile comune de marketing pentru IA-63, sub denumirea de Pampa-2000. Față de versiunea originală, modificările erau minore: rearanjarea configurației interne, schimbarea sistemului de oxigen și a scaunelor de catapultare, instalarea unui afișaj LCD de mici dimensiuni în carlinga din spate. După cum se știe eforturile nu au fost încununate de succes, competiția J-PATS fiid câștigată de Beechcraft cu proiectul T-6 Texan II (o variantă modificată a elvețianului Pilatus PC-9).

Odată cu privatizarea FMA în 1995 și concesionarea către Lockheed Martin Aircraft Argentina SA, s-a continuat dezvoltarea Pampa, ajungându-se la versiunea AT-63. Astfel, în 2005 a efectuat primul zbor varianta modificată a IA-63, cunoscută sub numele de Pampa Faza 1. Toate avioanele supraviețuitoare ale lotului inițial au fost aduse la noul standard, cu o optiune pentru înca 6 exemplare nou fabricate, cunoscute ca Pampa Serie II.

Pampa 2000, in timpul evaluarilor pentru J-PATS

Pampa II este echipat cu un motor mai puternic Honeywell TFE-731-2c, care generază 1650 Kgf tracțiune, cu sitem de control FADEC. Avionica a fost de asemenea înlocuită cu sisteme complet digitale:

  • calculator de misiune MDP/MMRC (furnizat de Elbit, similar cu cele de le MiG-21 LanceR și IAR-99 Soim)
  • sistem hibrid de navigație INS/GPS
  • HUD ElOp-967 (identic  MiG-21 LanceR și IAR-99 Soim)
  • sistem de comunicatii si IFF
  • afișaje multifunctionale de 12,5×17,5 cm (furnizate de Elbit)
  • opțional se poate instala un radar AN/APG-67

FMA, reintrată în patrimoniul Statului planifica livrarea a 100 de exemplare, 60 IA-63 Pampa II nou construite si încă 40 de exemplare din veche versiune, într-un ritm de un exemplar pe lună, incpand de anul acesta (in funcție de cereri). Prețul este cuprins între 9-12 milioane $ pe exemplar, în funcție de echipamentele de la bord.

Pampa II, inaintea unui zbor de testare al noului container cu tun DEFA 554

 

Specificații tehnice:

  • Anvergură – 9,68 m
  • Suprafață alară – 15,63 mp
  • Lungime – 10,93 m
  • Înalțime – 4,29 m
  • Greutate gol – 2821 kg
  • Greutate maximă – 5000 kg
  • Viteză maximă – 820 km/h
  • Plafon maxim – 12900 m
  • Distanță maximă de zbor – 1850 km(cu rezervoare suplimentare)

 

Surse:

Aerospacio
Airforce-Technology
Mercopress
Interdefesa

– Marius Constantin –

Marius Constantin

View Comments

Recent Posts

Rusia ar putea anula MAKS 2024

Presa rusă zice că "pe surse" a aflat de anularea show-ului aerian MAKS 2024. Sursa…

6 days ago

Aeronavele F-16 ale Forțelor Aeriene Române, înzestrate cu cea mai recentă versiune de rachete Sidewinder

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a salutat anunțul recent prin care Statele Unite ale Americii…

1 week ago

Vizită la MApN a ministrului de stat britanic pentru Forțele Armate

Secretarul de stat pentru politica de apărare, planificare şi relații internaționale, Simona Cojocaru, şi șeful…

1 week ago

Jurnalist maghiar: numai înțelepciunea rușilor ține umanitatea la adăpost de un război mondial

Vecinii, aliații și mai ales prietenii noștri maghiari continuă să meargă pe muchie dar din…

1 week ago

Hanwha Aerospace caută să obțină un sprijin mai extins în industria de apărare pentru modernizarea securității României

Hanwha Aerospace intenționează să înființeze în România un hub industrial pentru Europa, cu scopul de…

4 weeks ago

Acord de cooperare în domeniul apărării între România și Republica Coreea semnat, în premieră, la Seul

Ministrul apărării naționale, Angel Tîlvăr, a semnat marți, 23 aprilie, împreună cu omologul său coreean,…

4 weeks ago