Ingerii MEDEVAC

IAR 330 Puma MEDEVAC

Precum multe inovaţii în Serviciile Medicale de Urgenţă (EMS), ideea de a transporta răniţi cu aparate de zbor îşi are originea în activităţile militare şi este aproape la fel de veche ca şi zborul motorizat.

Termenul de „ambulanţă aeriană” a apărut prima dată în cartea Robur le Conquérant a lui Jules Verne, în anul 1866 şi se referea la salvarea marinarilor naufragiaţi cu ajutorul unui balon pe nume Albatross. Prima folosire a unei ambulanţe aeriene a fost atestată în timpul asediului Parisului din anul 1870, când au intervenit baloane pentru a evacua peste 160 de soldaţi din oraş.

Prima operaţie de tip MEDEVAC din istorie a fost efectuată în noiembrie 1915 de către Forţele Aeriene Sârbe.

În timpul Primului Război Mondial au fost testate ambulanţe aeriene de către diverse organizaţii militare. Avioanele la acea vreme nu erau dotate corespunzător, capabilităţile lor fiind limitate. Cu toate acestea nu s-a renunţat la idee, aşa că în anul 1936, o ambulanţă aeriană aparţinând unui serviciu militar bine organizat a evacuat răniţii din timpul Războiului Civil din Spania şi i-a transportat în Germania Nazistă pentru a primi tratament medical.

Prima ambulanţă aeriană britanică a fost atestată 1917 în Turcia, când un soldat din trupele Camel, care fusese împuşcat în gleznă, a fost dus la spital în zbor într-un avion de Havilland DHH în numai 45 de minute. Aceeaşi călătorie ar fi durat trei zile dacă s-ar fi efectuat prin mijloace terestre. În Anglia, prin anii ’30, bolnavii erau transportaţi pe calea aerului din insulele vestice ale Scoţiei către continent. Primul astfel de zbor a fost înregistrat în 14 mai 1933 când un pescar cu stomacul perforat, cu risc major de peritonită, a fost transportat în zbor din Islay către Glasgow.

În Elveţia, din cauza interesului crescut pentru sporturile de iarnă în primii ani de după încheierea celui de-al Doilea Război Mondial, a crescut necesitatea utilizării de ambulanţe aeriene, pentru a putea face faţă condiţiilor dificile din munţi, care îngreunau acţiunile de salvare. Iniţial s-au folosit aparate de zbor cu aripă fixă, pentru a putea transporta echipele de salvare cât mai aproape de răniţi, în vederea acordării primului ajutor. Uneori însă, aterizarea lângă partea vătămată era imposibilă din cauza terenului muntos, astfel că au fost propusă utilizarea de paraşute şi sănii de către personalul medical. Cu toate că personalul medical era instruit pentru aceste operaţiuni, nu există însă nicio evidenţă a faptului că acestea au fost folosite vreodată.

Prima operaţiune de salvare de tip MEDEVAC în care a fost utilizat un elicopter a avut loc în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în aprilie 1944, când un avion aparţinând Forţelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii cu trei soldaţi britanici răniţi la bord, a fost doborât în junglă în Burma. Atunci, un elicopter Sikorsky YR-4B al Forţelor Aeriene ale Statelor Unite ale Americii, pilotat de către Lt. Carter Harman, a intervenit. Întrucât putea transporta numai un singur pasager, între 25 şi 26 aprilie 1944 elicopterul a efectuat 4 zboruri pentru a acoperi toate necesităţile de salvare.

Către sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial a fost înfiinţată prima ambulanţă aeriană civilă, în America de Nord, de către guvernul Saskatchewan în Regina, Saskatchewan, Canada. În Statele Unite ale Americii, în 1947, a fost înfiinţat Schaefer Air Service, primul serviciu de ambulanţă aeriană, fondat de J. Walter Schaefer în Los Angeles. Acest serviciu a fost primul certificat de către Federal Aviation Administration (FAA).

De atunci, serviciile medicale oferite pe calea aerului au evoluat, iar statisticile arată o îmbunătăţire a operaţiunilor de salvare, astfel:

• se poate interveni în aproximativ 10 minute de la sesizarea unui incident;
• datorită serviciilor medicale acordate la timp, pacientului i se scurtează durata de spitalizare la terapie intensivă cu câteva zile;
• infecţiile provocate de răni au scăzut cu 9%
• numărul deceselor a scăzut semnificativ, datorită transportării rapide la spital a pacienţilor;
• reducerea cu 15% a mortalităţii în cazul rănirii la cap.

Admirăm aparatele de zbor la show-uri aeriene, iar dacă mai sunt şi de luptă, cu atât creşte adrenalina. Însă, cred eu, că o atenţie deosebită o merită îngerii noştri de tip IAR 330 PUMA MEDEVAC şi echipajele sale, care funcţionează în conformitate cu standardele NATO şi care se confruntă adesea cu misiuni dificile de evacuare medicală.

IAR 330 Puma MEDEVAC

IAR 330 Puma MEDEVAC

IAR 330 Puma MEDEVAC

IAR 330 Puma MEDEVAC

IAR 330 Puma MEDEVAC

Echipaj MEDEVAC

Şi varianta navală a elicopterului IAR 330 Puma participă la acţiuni de căutare şi salvare şi MEDEVAC.

IAR 330 Puma Naval

IAR 330 Puma Naval

IAR 330 Puma Naval

Respect pentru oamenii speciali din toată lumea care sunt implicaţi în astfel de acţiuni!

–  Adina Călin  –

Sursă:

http://www.mercyflight.org/content/pages/medevac