2 castraveti si-un tun2 castraveti si-un tun

Discutia asta este veche, cam de cand am iesit dintre statele comuniste si industria noastra de armament nu a mai avut clienti asigurati pe criterii ideologice. Pe langa managementul dezastruos, industria romaneasca de armament a fost lovita in plin de aceasta miscare care a lasat-o fara piete de desfacere, nefiind capabili sa concuram pe bune cu produse rusesti, ucrainiene sau iata, chair bulgaresti.

Nu poti vorbi de industria de armament a castravetilor fara sa te gandesti la a noastra. Nu e vorba atat de industrie cat de capacitatea de  a produce, vinde, sau chiar de a elibera stocurile de tancuri ruginite, asa cum au facut ei cu T-62-urile expediindu-le pe banane si alte produse de sezon in Africa. In timp ce noi ne plangem oftand la vremurile de demul pe care le dam incorect ca standard (repet, nu se cheama industrie competitiva acea industrie care are piata de desfacere asigurata nu pe criterii de calitate ci pe criterii politice), altii trec peste.

Noi vindem frumusel si acum chestii, AKM-uri, jucarele pentru vanatorii americani (parem foarte mandri cand apare prin ziar ca nu stiu ce traficant a fost impuscat cu o arma romaneasca prin Mexic),  munitie, piese de scule altfel rusesti, ba chiar si cate-un elicopter pe airframe vestic, dar asa, mai putin, mai rar, si mai dubios. Parem capabili sa upgradam sculele sovietice din ograda, ba chiar sa le imbinam cu ceva tehnologie concurenta (Israelul chiar se pricepe la d-astea) insa ne impotmolim cand vine vorba de a le face atractive pentru piata specifica.

Sfidand criza, industria de armament din Bulgaria a raportat vanzari de 380 de milioane de euro. Poate ca nu e o suma mare, dar in 2008 ea era undeva pe la vreo 200 de milioane. Dracu, nici Bulgaria nu e o tara mare, si nici bogata, si nici armate si nici….etc. Dar iata ca pot exporta pe langa muraturi si alte pocnitori. Asociatia Idustriei de Aparare din Bulgaria este un cartel care nu spune unde vinde, de ce, dar incearca sa revina catre gloria comunista in care, ca si la noi, vindeau de rupeau, cam de 3 ori mai mult ca acum. Si chiar daca intoarcerea acolo e imposibila, oamenii incearca si-si vada de fierataniile lor.

Pare o responsabilitate mare dar TBT-ul poarta povara sperantei de mai bine a industriei romanesti. Este proiectul cel mai discutat in ultimii ani si cel mai aproape de realizare. Tot aici se vede marea buba a amatorismului: desi proiect national, menit sa schimbe un intreg parc de blindate, nimeni nu se gandeste sa se ocupe de prezentarea proiectului si de furnizarea de date. Absolut niciun interes pentru marketing, mai mult, site-ul producatorului contine niste desene facute de un elev de clasa a II-a.

Nu cred ca TBT-ul o sa fie un alt IAR-95 Spey, o macheta cu care ne laudam intentiile de a avea o industrie producatoare de armament. Sper in sa fie suficient de performant incat sa nu justifice achizitii de Piranha si sa asigure protectia baietilor nostri pe unde se mai duc in misiune de lupta.