În sângele tatălui: Aici sfârșește Dreptatea și începe Legea

Într-un viitor mai puțin îndepărtat decât ne-ar plăcea să fie, Justiția nu mai este oarbă. Dimporivă, ea vede adânc în sângele oamenilor, în ADN-ul lor și în mintea lor, fără însă a le putea pătrunde și în suflete. Ce se întâmplă atunci când, în numele siguranței cetățeanului, un complet de judecată trimite un om nevinovat la detenție pe viață, numai i pentru că acesta pare predispus genetic la a deveni (cândva, poate) un viitor criminal? Și ce se întâmplă atunci când un ucigaș în serie face ravagii cumplite, la adăpostul unui chip blajin? Cădere și înălțare, viață și moarte, accidente nefericite și premeditare, suspans, acțiune și o mie de întrebări. În sângele tatălui (primul volum al trilogiei Predestinare genetică) este un roman science – fiction de excepție, o distopie întunecată și un thriller pasionant în care personajele par prinse pe veci în pânza de păianjen a sorții.

Profesorul Ciprian Mitoceanu se numără în prezent printre autorii consacraţi din domeniul literaturii de groază şi al celei ştiinţifico-fantastice româneşti. Sublocotenent de Poliție în rezervă, specializat în documentaristică și istorie, autorul ne oferă o viziune sumbră asupra viitorului apropiat. Nu avem parte însă nici de (r)evoluție tehnologică, nici de întâlniri de gradul al III-a, nici măcar de perspectiva unui regim totalitar deja instaurat.

Acțiunea romanului În sângele tatălui se axează pe drama cetăţeanului confruntat cu societatea ostilă. Interesant este că, spre deosebire de numeroase alte distopii, avem aici ocazia să descoperim începuturile unei dictaturi, şi nu o dictatură gata formată.

Subiectul romanului, mai concret? În sîngele tatălui ne prezintă în ritm alert evoluţia paralelă a două personaje centrale, pe fundalul distopic amintit: un ucigaş în serie inspirat de un ucigaş real din vremurile noastre (Robert), şi un simplu cetăţean (Leo), acesta din urmă victimă a primelor proceduri de arestare, judecare și condamnare determinate de straniul şi controversatul „Amendament Dawson”. Acest amendament dispune că orice persoană ce poartă gena violenţei în sânge (evaluarea făcându-se pe bază de statistici și teste psihologice), trebuie închisă înainte chiar de a apuca să comită presupusele crime.

Oliviu Crâznic (specialist în Drept, scriitor, critic literar)

În baza acestei legi absurde, în totală contradicție cu ideea de Justiție, oamenii pot fi privaţi de libertate pentru totdeauna, dacă testele efectuate de computer decid că deţinutul este predestinat genetic la violenţă. Cu alte cuvinte, în acest univers toată lumea este considerată vinovată până la proba contrarie. Și în funcție de interesul unora sau altora, aceasta poate să nu mai apară niciodată…

Ca o remarcă personală, mi se pare, în fapt, că societatea se îndreaptă în direcţia indicată de prologul cărţii (dacă ar fi să ţinem cont fie şi numai de problema dezincriminării unor infracţiuni precum incestul şi de tendinţa generală modernă de reducere a pedepselor). Din punct de vedere al ideii de aberaţie legislativă cel puţin, propunerea avansată de autor stă în picioare. Există nenumărate situaţii care demonstrează că în lumea actuală orice se poate legifera, dacă sînt trasate, voluntar sau involuntar, anumite coordonate procedurale.

Oliviu Crâznic (specialist în Drept, scriitor, critic literar)

Romanul alternează în fiecare capitol poveştile celor doi, care se desfășoară în paralel, însă părţile cu Leo sunt de departe cele mai interesante. Lectura este atât captivantă încât nici nu realizezi că acţiunea înaintează, de fapt, încet, întreaga poveste derulându-se pe parcursul unei singure zile. Pe lângă obişnuita teroare pe care o poate trezi în cineva experienţa închisorii şi interogatoriului (care aici este purtat de către un psiholog), detenţia lui Leo ia proporţii de-a dreptul groteşti, culminând cu momentul în care se amenajează o sală de judecata ad-hoc pentru a i se da sentinţa, el fiind plasat într-o cuşcă în acel moment şi neavând un reprezentant legal care să îl apere.

Miliana Chipăilă, promotor cultural (Revista editurii Crux Publishing)

Ted Bundy – sursă de inspirție pentru personajul Robert Piest

La credibilitatea personajelor contribuie și cadrul de desfășurare a acțiunii poveștii: chiar dacă este un roman SF, acțiunea decurge într-o lume nu foarte diferită de lumea în care trăim, cu bunele și cu relele sale, cu bogați prea bogați, cu săraci prea săraci și cu un sistem de justiție șchiop, care condamnă fapte nu foarte grave cu ani grei de pușcărie, iar altele, abominabile, scapă doar cu echivalentul unor mustrări.

Liviu Szoke, promotor cultural (Argos Magazine)

Antiteza dintre limpezimea cu care înțelegem criminalului și ceața prin care încercăm să deslușim acțiunile și motivațiile unui om nevinovat este o provocare de-a dreptul savuroasă, care trebuie din când în când degustată de către fiecare tip de cititor.

Mălina Barbu, promotor cultural

Romanul “În sângele tatălui” este o carte care te zdruncină şi naşte multe întrebări. Distopiile de acest gen ne amintesc tristul adevăr că apocalipsa poate lua multe forme, iar natura imprevizibilă a omului, cât şi înclinaţia către o formă de extremism a persoanelor ajunse la putere, se află mereu în centrul ei. Şi oricum, oare câţi dintre noi am trece cu bine testul Dawson? Chiar există oameni perfecţi din punct de vedere genetic sau moral, care nu ar omorî niciodată nici măcar o muscă? Către asemenea întrebări, şi nu numai, îţi va zbura mintea în timp ce citeşti cartea lui Ciprian Mitoceanu. Cel mai mult ne pune în dificultate realitatea că mulţi criminali primesc pedepse prea uşoare, iar când tragedia loveşte aproape de tine, poate chiar în familie, nu poti şti dacă nu cumva te vei dovedi un adept al amendamentului Dawson.

Miliana Chipăilă, promotor cultural (Revista editurii Crux Publishing)

Am citit povestea imaginată de Ciprian Mitoceanu în doar două seri, căci este o poveste care pur și simplu nu te lasă să respiri și te face să întorci nerăbdător pagină după pagină, pentru a vedea ce se întîmplă în continuare cu cei doi protagoniști. Două personaje care sunt judecate, de justiție și de societate, cu două măsuri diferite, în funcție de clasa socială din care fac parte, în funcție de impresia superficială pe care o lasă la prima vedere. Dar, dincolo de povestea lor (care se continuă în următoarele două volume ale trilogiei Predestinare genetică), răzbat întrebări incomode, ale căror răspunsuri pot schimba lumea așa cum o știm astăzi. Impulsul criminal se poate moșteni genetic? Trebuie să plătim pentru greșelile părinților? Ce trebuie să fie supusă judecății, persoana sau fapta? Politicienii se gîndesc la binele nostru sau își urmăresc propriile interese? Constituția este făcută pentru a ne proteja drepturile sau pentru a ni le îngrădi? Viitorul acesta este departe sau tocmai a sosit, iar noi facem deja parte din el?

Liviu Szoke, promotor cultural (Argos Magazine)

Pentru a descoperi în continuare soarta lui Leo, cât şi evoluţia lui Robert, după ce ați citit În sângele tatălui, grăbiţi-vă să puneți mâna pe următorul roman din serie, “Insula Diavolului”… Ultimul volum care va încheia trilogia va fi lansat în toamna acestui an.

Numai în acest weekend puteți achiziționa volumele În sângele tatălui și Insula Diavolului de pe site-ul editurii Crux Publishing cu 25% reducere. Transportul este gratuit!