România a exportat armament şi tehnică militară în valoare de aproximativ 84 de milioane de euro în 2012, acesta fiind aproape cel mai scăzut nivel al exporturilor din ultimii 5 ani.
Scăderea faţă de exporturile similare din 2011 este de 36%, după cum arată rapoartele trimestriale ale Departamentului pentru Controlul Exporturilor (ANCEX), din subordinea MAE, consultate de gândul.
SUA au rămas şi în 2012, la fel ca anul precedent, cel mai important client de armament al României, iar Olanda continuă să fie şi anul acesta cel mai important importator de tehnică militară românescă din Europa, în cadrul contractului multianual privind livrarea şi mentenanţa a două nave militare de patrulare.
Pe de altă parte, România a pierdut în 2012 clienţi importanţi de armament. Maroc, ţară care în anul precedent era al doilea cel mai mare client al României, cu importuri de armament în valoare de 22,5 milioane de euro, nu a mai intrat în 2012 în top, România exportând aici echipamente în modesta valoare de 74.000 de euro. În perioada 2010-2011, marocanii achiziţionaseră din România mai multe elicoptere militare de transport şi mentenanţa aferentă, în valoare totală de 65 de milioane de euro.
Un alt mare client de armament pe care România l-a pierdut în 2012 este Afganistan, ţară din care forţele NATO, inclusiv cele româneşti, au început oficial retragerea. Exporturile româneşti către Kabul în 2012 au fost inexistente, faţă de suma totală de peste 27,5 milioane de euro, din perioada 2010-2011.
Alţi clienţi importanţi care nu au mai lucrat cu România la fel de mult ca în trecut au fost Chile (care îşi repara elicopterele militare de transport şi îşi cumpăra piese de schimb din România), Azerbaidjan (care a importat în perioada 2010-2011 în valoare de peste 5 milioane de euro, iar în 2012 a făcut achiziţii modeste, de doar 133.000 de euro) sau Oman (care a făcut achiziţii de peste 4,5 milioane de euro în intervalul 2010-2011, pentru aeronavele sale militare, însă în 2012 a mai cumpărat echipamente de doar 113.000 euro).
România a câştigat însă teren pe alte pieţe de armament. Exporturile către Bulgaria aproape s-au triplat faţă de anul anterior, iar cele către Marea Britanie s-au dublat, păstrând trendul ascendent similar cu anii precedenţi. România a reluat de asemenea relaţia comercială cu Polonia, după ce în 2011 exporturile de armament către această ţară fuseseră modeste.
Explicaţia oficială pentru gaura din 2012: lipsa finanţărilor şi legislaţia proastă
Motivele principale pentru care exporturile de armament ale României au scăzut atât de mult în 2012 sunt lipsa finanţărilor pentru producătorii de armament – companii de stat, în ciuda contractelor ferme pentru export, procedura legală greoaie, care pune beţe în roate firmelor private cooptate de producătorii de armament în procesul de producţie, precum şi necesitatea de a importa materiile prime, la preţuri mai mari, pentru că producţia internă nu mai face faţă, au explicat oficialii Direcţiei pentru Industria de Apărare şi Probleme Speciale, din Ministerul Economiei, la solicitarea gândul.
“În ultimii ani, se constată, sistematic, refuzul finanţării producţiei în general, chiar dacă solicitările de credite au la bază contracte ferme”, arată oficialii de la Economie.
De asemenea, întreprinderile mici şi mijlocii care pot fi cooptate în procesul de producţie de armament, pentru repere şi subansamble destinate produselor militare, se confruntă cu o legislaţie greoaie, care le împiedică accesul în circuitul de producţie. Legislaţia ridică probleme de acces, pentru că producţia de armament implică “riscuri de deturnare, producţie în mediu greu controlabil, documentaţii tehnice clasificate”, mai explică specialiştii de la Ministerul Economiei, pentru gândul.
O altă mare problemă este creşterea costurilor de producţie pentru armament, provocată de necesitatea de a importa materiile prime, pentru că “oferta pieţei interne este din ce în ce mai limitată”.
Cu toate acestea, Ministerul Economiei arată că anul 2013 va fi mai bun pentru exporturile de armament decât anul trecut. Doar în luna octombrie 2013, valoarea contractelor de export de armament s-a ridicat la 44 de milioane de dolari, cu 5 milioane mai mult ca luna similară din 2012. Creşterea comenzilor din străinătate s-a reflectat şi prin faptul că Romarm a angajat 274 de persoane pentru a face faţă cererii la export.
Specialiştii de la Ministerul Economiei au mai explicat pentru gândul că CSAT urmează să aprobe cât mai curând Strategia Industriei Naţionale de Securitate, care pusă în aplicare prin legi conexe ar urma să restructureze companiile de stat care produc armament, să dezvolte gama de produse militare româneşti şi să implice în această industrie şi companii private sau mixte.
Articolul complet poate fi accesat pe site-ul ziarului Gandul.
Comentarii? 🙂
Azerbaidjan (care a importat în perioada 2010-2011 în valoare de peste 5 milioane de euro, iar în 2012 a făcut achiziţii modeste, de doar 133.000 de euro)
In 2010-2011 s-a derulat contracul prin care Elbit a furnizat Fortelor Armate Azere sisteme de identificare amic/inamic, subcontractat catre – daca nu ma inseala memoria, ca deh, am si io o varsta 😀 – fix Avioane Craiova. Dupa livrarea produselor si instalarea echipamentelor “la domiciliul clientului” – recte finalizarea contractului e mai mult decat de asteptat ca valoarea exporturilor catre Azerbaidjan sa scada. Anul trecut catre mai sus numita destinatie exotica au plecat produse in valoare totala de 810000 si ceva maruntis: piese de schimb pentru arme de calibrul mic, tevi pentru mitraliere si piese de schimb pentru echipamente IFF…
Ma asteptam sa existe macar in studiu o varianta de pusca de asalt bullpup, acest lucru este necesar nu pentru ca ar fi “la moda” ci pentru ca sunt mult mai compacte, mult mai usoare si mult mai usor de manevrat (in spatii restranse)asemeni armelor pentru trupele speciale la performante specifice pustilor de asalt si nu numai. Stiu ca o configuratie bullpup este mai greu de gandit si s-a plecat mai degraba de la configuratia clasica interna de AK-47 (AKM-89) pe care s-a lucrat un design mai ergonomic si modular.
parerea mea personala si subiectiva este ca desi ceea ce s-a realizat este o buna deschidere pentru piata, trebuie sa urmeze neaparat o continuare cu adevarat serioasa si inovativa. Din punctul meu de vedere o astfel de configuratie trebuie sa fie o varianta bullpup compacta capabila sa fie folosita fara adaptari sau modificari substantiale atat de dreptaci cat si de stangaci. Ceva in stilul FN P-90 dar nu asa de complicat in privinta sistemului de alimentare cu munitie.
Bocanci militari in Cuba:
http://www.economica.net/ce-exportam-in-cuba–o-romanca-produce-incaltaminte-pentru-armata-lui-raul-castro_72329.html