AKM

Exporturile de armament ale României au crescut la 131 milioane de euro. Cine sunt cei mai importanţi clienţi ai noştri în 2011

România a exportat armament în valoare de 131 de milioane de euro în 2011, în creştere cu 6% faţă de anul precedent şi cu aproape 30% faţă de exporturile din 2009, conform rapoartelor trimestriale publicate de Departamentul pentru Controlul Exporturilor din cadrul Ministerului de Externe.

În 2011, România şi-a întărit vânzările de armament în unele state, dar a şi pierdut contracte în alte părţi ale globului. Astfel, SUA, Afganistan şi Marea Britanie au cheltuit de două ori mai mulţi bani pe armament importat din România, faţă de anul precedent.

Clienţi precum Maroc şi-au înjumătăţit importurile din România, iar Germania a cumpărat de aproape 4 ori mai puţin armament românesc. De asemenea, România nu a mai exportat aproape nici un fel de armament în Irak, faţă de anul precedent când a vândut de 10,5 milioane de euro.

Cel mai bun client de armament românesc în 2011 au fost Statele Unite ale Americii.

Aşa-zisele surprize faţă de anul precedent apar în cazul Olandei, statul european care a cheltuit cei mai mulţi bani pe armament românesc, în ciuda tensiunilor diplomatice privind aderarea României la spaţiul Schengen. Cu un an înainte, Olanda cumpărase doar lunete pentru arme de vânătoare, în valoare de câteva zeci de mii de euro. De asemenea, Bulgaria a fost un client bun de armament pentru România în 2011, după ce în 2010 nu cumpărase mai nimic din ţara noastră.

O altă schimbare apare în cazul Suediei, care a cheltuit în 2011 mai puţin de 40.000 de euro pe diverse mărunţişuri tehnice militare din România, după ce în 2010 fusese cel mai bun client european de armament românesc, cumpărând o navă multifuncţională şi piese de rachetă anti-navă în valoare de 10,6 milioane de euro. Coincidenţă sau nu, anul trecut România a decis să respingă oferta de avioane de luptă Saab Grippen, în favoarea celor de producţie americană, F-16.

Top 6 clienţi de armament românesc la nivel mondial, în 2011

1. Statele Unite ale Americii – 33,82 milioane de euro. Americanii şi-au dublat importurile de armament românesc faţă de anul precedent. SUA a cumpărat din România 53 de mitraliere, 35.149 de puşti semiautomate tip PSL, 2.738 puşti mitralieră, 1.400 de puşti sport de diferite calibre, 7.201 pistoale mitralieră, 8.000 de kituri de pistol mitralieră, 7.963 pistoale, 83 de puşti de asalt, 180 de aruncătoare de lovituri diferite calibre, 40 de mitraliere antiaeriene, muniţie de diferite calibre, grenade defensive de mână, piese şi componente mecanice pentru aviaţie, lovituri antitanc şi trasoare pentru ele, piese şi componente pentru aviaţie, lunete pentru arme de vânătoare.

De asemenea, americanii au mai apelat la România pentru reparaţia unui elicopter militar de transport, dar şi pentru asistenţă tehnică şi servicii de consultanţă.

2. Maroc – 22,5 milioane de euro. Marocanii au reparat trei elicoptere militare de transport şi au cumpărat piese de schimb pentru ele. În 2010, ei îşi modernizaseră şi reparaseră alte patru elicoptere în România, contra sumei de 42,5 milioane de euro.

3. Afganistan – 19,25 milioane de euro. Cu România fiind una dintre cele mai active membre ale forţei NATO prezente în această ţară, sub coordonarea SUA, afganii au importat muniţie de calibru mic, 75 de puşti semiautomate cu lunetă, 493 de mitraliere pe tripod, 36 de mitraliere şi accesorii, muniţie pentru mitralieră, ţevi de rezervă pentru mitraliere şi 30 de autocamioane militare.

În anul precedent, România exportase în Afganistan armament de doar 8,4 milioane de euro.

4. Olanda – 14,6 milioane de euro. Olandezii au cumpărat din România o navă militară de patrulare. Ei au făcut o achiziţie similară în 2009, reparându-şi o navă militară contra a 7,5 milioane de euro, însă în 2010 importurile din România s-au limitat doar la lunete în valoare de câteva zeci de mii de euro.

5. Israel – 11,02 milioane de euro. Israelul a rămas un client constant de armament românesc, anul trecut făcând achiziţii de o valoare similară. România a vândut în Israel părţi componente de rachete aer aer, componente de sistem de conducere a focului, componente pentru vehicule militare blindate, componente pentru computer militar de bord, componente pentru echipament de vizualizare pe timp de noapte, echipamente electronice pentru produse militare, un subansamblu de echipamente pentru formare de imagini şi contra-acţiune, echipament pentru testare şi verificare de produse militare, software pentru testarea produselor militare, software pentru echipament aeronavă militară, cabluri militare cu conectori, disc alamă pentru cartuşe, grenade antitanc şi componente pentru acestea, prefabricate pentru muniţie artilerie grea.

6. Chile – 4,5 milioane de euro. Statul chilian şi-a modernizat trei elicoptere militare de transport în România, la fel ca şi în anul precedent.

Top 6 clienţi de armament românesc din Uniunea Europeană

Cu excepţia Olandei, statele europene au făcut achiziţii modeste de armament din România, ca de altfel şi în anul precedent, când doar Suedia s-a remarcat prin cele 10,6 milioane de euro pe care le-a cheltuit în România.

1. Olanda – 14,6 milioane de euro. Olandezii sunt pe primul loc la achiziţii militare din România, prin cumpărarea unei nave militare de patrulare.

2. Marea Britanie – 1,76 milioane de euro. Londra a cumpărat armament de două ori mai valoros din România, faţă de anul precedent. Englezii au achiziţionat 20 de pistoale mitralieră, lunete pentru arme de vânătoare, părţi de paraşută de recuperare, componente de avion militar, reparaţii plăci ceramice pentru veste antiglonţ, cabluri electrice cu conectori, un motor de avion militar, veste de protecţie antiglonţ şi componente, componente de rachetă “fire shadow”, componente pentru motoare aviaţie, muniţie pentru arme de calibru mic.

3. Elveţia – 1,57 milioane de euro. Exporturile româneşti de armament în Elveţia au scăzut faţă de anul precedent, de la 2,1 milioane de euro. Elveţienii au achiziţionat din România elemente de lovitură de aruncător de grenade.

4. Bulgaria – 882.000 de euro. Faţă de anul precedent, când bulgarii nu au cumpărat aproape nici un fel de echipament militar românesc, în 2011 Sofia a achiziţionat lunete pentru arme de vânătoare, aparate de ochire pentru mortier, lovituri reactive, corpuri de proiectil calibrul 122 mm cu încărcătură şi benzi pentru zale de mitralieră grea.

5. Germania – 574.000 de euro. Exporturile către această ţară au scăzut de aproape patru ori faţă de anul precedent. În 2011, germanii au cumpărat din România 300 de puşti semiautomate, 50 de puşti cu încărcare manuală, 30 de puşti cu repetiţie, părţi componente pentru arme de calibru mic, părţi de paraşută pentru desant personal, servicii de proiectare a unui sistem de supraveghere a frontierei, lunete pentru arme de vânătoare, echipament de codare a transmisiilor.

6. Cehia – 571.000 de euro. Praga a achiziţionat din România 800 de lansatoare de grenade antitanc, 18 mitraliere antiaeriene, lunete, componente pentru avion militar de antrenament, lovituri proiectil reactiv, muniţie pentru arme de calibru mic.

Arme româneşti în Asia şi Africa

State cu care România a avut contracte de vânzare de armament şi în anii precedenţi au apelat şi în 2011 la armamentul românesc.

O nouă apariţie este Turcia, cu care România a semnat la sfârşitul anului 2011 un parteneriat strategic. Astfel, exporturile către Ankara au atins anul trecut 2,55 milioane de euro, fiind livrate componente de luptă calibrul 107 şi 122 mm, documentaţie tehnică pentru componentă de luptă, documentaţie de fabricaţie componente de luptă pentru rachete nedirijate, muniţie pentru arme de calibru mic. Cea mai mare parte a exporturilor către Turcia a avut loc în ultimul trimestru al anului – peste 2,1 milioane de euro.

Azerbaidjan – 2,71 milioane de euro. Azerii au cumpărat armament românesc de relativ aceeaşi valoare ca şi în anul precedent. Este vorba despre echipamente radar de identificare IFF (Identification Friend or Foe) pentru aviaţie, muniţie arme de calibru mic, echipamente electronice pentru aviaţie, dispozitive optice pentru execuţie produse optice, documentaţie tehnică pentru fabricaţie lunete, scule, matriţe şi dispozitive pentru verificarea produselor militare.

Bangladesh – 2,47 milioane de euro. Guvernul de la Dhaka a reparat în România două avioane militare de antrenament şi atac uşor.

India – 1,69 milioane de euro. Indienii au cumpărat componente şi motoare pentru avion militar de luptă, piese de schimb pentru sistem de lansare rachete.

Liberia – 229.000 de euro. Statul african, supus de ONU unui embargou privind armamentul, a achiziţionat în condiţii legale din România 20 de mitraliere pe tripod, aparate de ochire şi accesorii pentru mitralieră şi 32 de lansatoare de grenade antitanc.

Nigeria – 2,95 milioane de euro. Nigerienii au cumpărat un elicopter militar de transport.

Oman – 1,97 milioane de euro. S-au achiziţionat echipamente pentru elicopter militar de transport şi un elicopter militar de transport.

Pakistan – 2,22 milioane de euro. Au fost achiziţionate piese de schimb pentru elicopter militar de transport, grenade antitanc şi componente pentru acestea.

Thailanda – 979.000 de euro. Au fost cumpărate 7 tunuri pentru aviaţie şi muniţie de antrenament pentru acestea.

Cheltuielile militare la nivel mondial au scăzut în 2011, la 1.738 miliarde de dolari

Pentru prima oară în ultimii 13 ani, cheltuielile militare la nivel mondial au scăzut în 2011 faţă de anul precedent, situându-se la aproximativ 1.738 miliarde de dolari, arată cel mai recent raport anual al SIPRI (Stockholm International Peace Research Institute).

Pe zone geografice, SUA şi-a redus pentru prima oară în ultimii 14 ani cheltuielile militare, cu 1,2%. Europa Occidentală şi Centrală şi-a redus cheltuielile cu 1,9%, din cauza măsurilor de austeritate, iar America Latină a redus şi ea bugetele militare cu 3,3%.

Europa de Est şi-a crescut cel mai mult, la nivel mondial, cheltuielile militare, cu 10,2%, următoarele zone care au crescut bugetele militare fiind Africa – 8,6%, şi Orientul Mijlociu – 4,6%. În Europa, criza economică şi măsurile de austeritate au dus la tăieri majore ale cheltuielilor militare în Grecia (28% faţă de 2008), Spania (18%), Italia (16%), Irlanda (11%) şi Belgia (12%).

Cei mai mari cheltuitori pe armament din Europa – Marea Britanie, Franţa şi Germania, au operat doar reduceri minore ale cheltuielilor militare, sub 5%, însă plănuiesc ca până în 2015 să facă reduceri mai mari.

Pe de altă parte, Azerbaidjan a avut cea mai mare creştere a cheltuielilor militare din lume, în 2011, cu 89%. China şi Rusia şi-au continuat creşterea cheltuielilor militare şi în 2011, cu 6,7%, respectiv cu 9,3% faţă de anul precedent.

România a acordat în 2011 Apărării cel mai scăzut buget din întreaga perioadă post-decembristă, ca procent din PIB – doar 1,3%, conform SIPRI. În bani, cheltuielile României cu Apărarea s-au ridicat în 2011 la 6,54 miliarde de lei (aproximativ 1,64 miliarde de euro).

Andrei Luca Popescu este reporter special al ziarului Gândul

 

Sursa, după cum v-aţi prins, este ziarul Gândul.