Eroii erei reactive
Cartea „EROII EREI REACTIVE – Pierderile de personal şi aeronave militare cu motor reactiv din România în perioada 1952 – 2012” reprezintă o premieră în peisajul publicistic autohton, acest subiect nemaifiind abordat până la această dată de niciun alt autor. Alin IONESCU, unul dintre membrii echipei sitului www.aripi-argintii.ro, revine cu o carte extrem de interesantă după succesul reprezentat de cartea-interviu „Născut pentru a
doua oară – Interviu cu comandorul (r.) Marin JELOAICA”, abordând cu îndrăzneală, tact şi inteligenţă durerosul domeniu al accidentelor şi
catastrofelor aviatice militare.
FRAGMENT
CUVÂNT ÎNAINTE
***
Acum 21 de ani, pe data de 14 aprilie 1993, autorul citea înmărmurit un mic articol din ziarul „Evenimentul Zilei”, în care se anunţa, în puţine amănunte, cum că două avioane de vânătoare MiG-21 se ciocniseră deasupra localităţii Sprâncenata din judeţul Olt, iar doi piloţi au murit. Pentru mintea unui adolescent pasionat de aviaţia militară, dar cunoscător a prea puţine despre universul ei, citirea acelui mini-articol a avut efectul unei lovituri de baros. Tânărul din acea vreme era năucit şi nu putea înţelege cum de se pot ciocni în aer două avioane, cum, când ele au tot cerul pentru a zbura…?!
Acel tânăr de atunci a fost atât de intrigat, încât a simţit imboldul inexplicabil dea păstra articolul acela, în speranţa că poate, într-o zi, va afla ce şi cum s-a întâmplat.
Aşa că l-a decupat şi l-a pus la păstrare, iar începând din acea zi, a căutat să intre în posesia tuturor articolelor având drept subiect Aviaţia Militară Română, în general, şi a acelora referitoare la accidente şi catastrofe aviatice, în special.
Din păcate, timpul trecerea şi vraful de articole creştea în dimensiuni, dar lămuririle lui mult aşteptate întârziau să i se reveleze. Acela a fost momentul când în minte i s-a sădit acea dorinţă de-a afla, de-a cunoaşte adevărul despre accidentele aviatice şi regulile lumii aviaţiei militare, drum foarte lung şi teribil de greu, drum care la dus fix în acest loc, după mai mult de 20 de ani.
Au fost ani şi ani de căutări, de întrebări, de discuţii cu sute de oameni, ani de adăugare cu o chinuitoare încetineală a altor şi altor bucăţele de informaţie, aşteptând cu o răbdare sisifică o zi a înţelegerii ce părea că nu mai vine niciodată.
Probabil că nici n-a venit, pentru că volumul pe care-l ţineţi în mâini nu este o sumă de răspunsuri, ci conţine infinit mai multe întrebări. Acestă lucrare nu este decât un început, un început ce nu se doreşte a fi pur personal, ci un debut al cercetării acestor evenimente tragice şi al scoaterii lor la lumină, deoarece oamenii care zac în întunericul acestor evenimente nu merită anonimatul, iar poveştile lor sunt demne de a fi cunoscute, nu de a fi ţinute sub preşul istoriei. Istoria este suma tuturor evenimentelor, iar tot ceea ce facem noi astăzi va deveni, cândva, în viitor, pentru cineva anume sau pentru un grup de indivizi, subiect de cercetare, de dezbatere, de concluzionare, deci nicio activitate nu este lipsită de importanţă. Greşeala noastră este faptul că nu acordăm atenţie acestor aspecte ale vieţilor noastre, banalizându-le, după cum alegem să dăm uitării şi să tratăm cu dispreţ o multitudine de alte evenimente din trecut.
Aviaţia reactivă din ţara noastră s-a născut dintr-o necesitate dictată mai mult de caracteristicile de instabilitate politico-militară ale vremii, decât dintr-un natural progres tehnologic, actul ei de naştere fiind semnat la data de 28 martie 1951, când, prin Ordinul Strict Secret nr. 00316393 al ministrului Forţelor Armate, a fost parafată înfiinţarea Diviziei 3 Aviaţie de Vânătoare cu Reacţie. Conducerea politico-militară a ţării a decis că, într-un timp cât mai scurt posibil, toţi piloţii de vânătoare selectaţi pentru trecerea pe avionul cu reacţie trebuiau să iasă la simplă comandă pe avioanele Iak-23, primul vânător reactiv ce a intrat în dotarea Comandamentului Forţelor Aeriene Militare din România la data de 26 mai 1951.
Efortul a fost incredibil, munca titanică, iar greutăţile trecerii de la avioanele cu motor cu piston şi elice tractivă la avioane cu motor cu reacţie, aparent insurmontabile. Rezultatul se va vedea, anii ’50 fiind cei mai sângeroşi ani din istoria aviaţiei militare reactive din România.
În paginile acestei lucrări vă veţi întâlni cu aceste tragedii, dar prima idee de la care trebuie să porniţi – şi, poate, singura – este aceea că pierderile aviaţiei reactive române sunt asemănătoare cu cele ale altor naţii aflate în această situaţie, deoarece în acei ani de pionierat ai motorului cu reacţie, avioanele de vânătoare importate din URSS erau vârful tehnicii aviatice şi ultimele cuceriri în domeniu. S-a învăţat din mers, s-au perfecţionat tehnici şi s-au aflat comportări în aer zburând şi, din nefericire, murind. În paginile acestei cărţi se află drame relatate într-un limbaj cât mai profesional posibil, construite din declaraţiile unui număr enorm de persoane ce s-au aflat – într-un fel sau altul – în focul evenimentelor şi care au ales să contribuie la limpezirea – pe cât posibil – acestor probleme (micşorând răul de a nu avea acces la informaţii oficiale, la dosarele de anchetă ale comisiilor de investigaţie), statistici diverse şi studii imparţiale executate pe marginea cifrelor rezultate din munca de strângere şi cercetare a datelor de peste 20 de ani. În paginile acestei cărţi se află multe răspunsuri şi, poate, şi mai multe întrebări. În paginile acestei cărţi se află o bucată lipsă din istoria Aviaţiei Militare Române, una pe care o uităm deliberat şi pe care refuzăm să o aducem în lumină, comiţând, astfel, o impietate.
Autorul nu afirmă niciun moment că această lucrare este completă, şi nici nu respinge adevărul cum că în paginile ei s-au strecurat şi erori, dar afirmă cu toată tăria că ea, această lucrare, este conformă cu informaţiile disponibile la ora actuală, fără omisiuni sau adăugiri menite a dilua importanţa lor ca şi adevăr istoric. În plus, această lucrare va fi urmată cu siguranţă de o variantă îmbunătăţită imediat ce situaţia va permite, adică atunci când vor fi disponibile şi alte informaţii pretabile publicării.
Cu toate că este „grea” şi insolită prin natura subiectului abordat, această lucrare este, fără îndoială, necesară.
Bucureşti,
27 decembrie 2013
NOTĂ: chiar dacă un procent de aproximativ 85 – 90% din lucrare a fost finalizat la data specificată mai sus, activităţile de „şlefuire” a materialului şi cele de „acord fin” au mai durat ceva timp, reuşindu-se „performanţa” de-a aduce modificări şi completări materialului până în ultimele zile înainte de încredinţarea acestuia tipografiei. Cu toate acestea, cartea pe care o ţineţi în mâini continuă să rămână doar un început.
Bucureşti,
29 august 2014
***
Cartea „EROII EREI REACTIVE – Pierderile de personal şi aeronave militarecu motor reactiv din România în perioada 1952 – 2012” are 428 de pagini şi conţine 69 de grafice, are formatul 130 x 180 mm, a apărut la editura „RBA Media” la sfârşitul lunii noiembrie a anului în curs şi se vinde la preţul de 49 de lei. În preţ este inclus un semn de carte şi un calendar de buzunar pe anul 2015, iar comenzile mai mari de două exemplare sunt însoţite de un CD ce conţine fotografii şi scanări ale unor materiale legate de subiectul cărţii „EROII EREI REACTIVE”.
Datorită publicării într-un tiraj limitat, doritorii sunt rugaţi să scrie la adresele de e-mail contact@aripi-argintii.ro şi/sau alin@aripi-argintii.ro pentru a comanda această carte, precum şi altele existente în stoc.
Leave A Comment