La sfârșitul săptămânii trecute, arheologii Institutului de Cercetări Eco-Muzeale “Gavrilă Simion” din Tulcea au facut o descoperire de excepție, și anume, primul document epigrafic din ultimii 21 de ani de cercetări în cetatea Noviodunum, orașul Isaccea.
Document epigrafic – borna kilometrica romana
Potrivit AGERPRESS, descoperirea a fost facută datorită scaderii nivelului Dunarii.
Documentul epigrafic este o borna miliara(o bornă ce marca distanța dintre două localități din Imperiul Roman), ce dateaza din anii 317-324, adică in timpul domniei comune a împăraților Constantin și Licinius.
Borna miliara cu înălțimea de 1,4 metri conține o inscripție în limba latină și a fost scoasă din aluviunile de pe malul Dunării de arheologii tulceni cu sprijinul Primăriei orașului Isaccea.
“Vara anului 2012 a fost propice, Dunărea dezvăluind noi ziduri care aparțin unui edificiu monumental ce poate fi o bazilică. Facem precizarea că această inscripție a fost descoperită în apropierea edificiului cercetat in 2012” spune domnul Aurel Stănica, șeful Biroului Arheologie Preventivă din cadrul ICEM “Gavrilă Simion”. Tot dânsul a declarat că descoperirea de la Isaccea nu este surprinzătoare, datorită observațiilor din anii trecuți care nu au putut fi continuate din cauza oscilațiilor nivelului Dunării și a aluviunilor aduse de fluviu.
Potrivit aceleiași agenții de presa, inscripția a fost vazută de profesorul universitar doctor Lucrețiu Bîrliba de la Universitatea “Al. I. Cuza” din Iași, care a precizat ca borna constituie un element dintr-un program vast de refacere și reparare a drumurilor din Imperiul Roman început sub împaratul Dioclețian, program care a inclus și Scythia, în prezent Dobrogea.
Ca multe alte cetăți de pe limes-ul dunărean, cetatea romano-bizantină Noviodunum a fost ridicată pe o veche davă getică și avea rol militar, strategic si economic. Dezvoltarea ulterioară i-a adus acestei cetăți statutul de “municipium” catre finele secolului al II-lea.
Această cetate a fost principala stație a flotei romane Classis Flavia Moesica ce controla cursul inferior al Dunării și malurile de nord și de vest ale Mării Negre. Totodată a fost sediul unor detașamente din legiunile cantonate în Dobrogea.
Dezvoltarea cetății s-a facut pe etape, acestea fiind intrerupte de atacurile cumanilor, uzilor și a pecenegilor, în secolul al XI-lea, dar și de cele ale tătarilor din secolul al XIII-lea, până la cucerirea otomană din 1420.
Sursa: Agerpress
– Todor Ciupe –
Dotore de Iasi care ne povesteste cum Dobrogea se numea Scytia in trecut…..
Naucitor. Si cum ar fi trebuit sa spuna ca sa te multumeasca?
Imbatranesti si innebunesti, Raptore. :)))))
Dati o cautare pe goagal daca nu ati citit cevva almanahe la viata voastra sa vedeti cine erau scitii si sarmatii, apoi sa va dati cu parerea
Ei domn’ profesor, ca sa nu va trimitem la scoala, va indicam cateva surse bibliografice:
https://ro.wikipedia.org/wiki/Sci%C8%9Bia
https://en.wikipedia.org/wiki/Scythia_Minor
Nu necesita efort … Scythia/Scythia minor sunt denumiri conventionale utilizate de istorici in indicarea Dobrogei. Trebuie sa afli cum se numea marea provincie romana, care integra teritoriul actual al Bulgariei si Sebiei … Succes!
Si cine erau ma rog acestia dupa umila ta parere de cititor de “almanahe”?
Nu stiu ce spun almanahele, dar Notitia Dignitatum Orientis, de prin secolul V d.Hr. (si care se refera la realitati politico-administrative si din secolul precedent), asa numeste regiunea asta: Scythia. Asta era document oficial, emis de cancelariile imperiale de la Ravenna si Constantinopole.