Statele Unite plănuiesc suplimentarea numărului de nave și aeronave de luptă din Golful Persic, deşi în zonă sunt deja portavioane americane însoțite de către grupurile lor de luptă.

Această știre a fost fost confirmată de către șeful Operațiunilor Navale din cadrul US Navy, Amiralul Jonathan W. Greenert.

În timpul unei conferințe de presă desfășurate la Washington, Amiralul Greenert a făcut publice intențiile Pentagonului de a desfășura în Golf  noi nave de patrulare, vânătoare de mine, elicoptere Sea Stalion și drone subacvatice a căror prezență se justifică pe  deoparte prin întărirea protecției navelor deja prezente în zonă dar și de a crește presiunea pusă pe Iran.

Suplimentările de forțe vor consta în creșterea numărului de vânătoare de mine la 8 bucăți, 5 noi vase de patrulare, plus alte drone submarine și elicoptere ce  ar putea să fie utilizate împotriva unei posbile „gherile navale” iraniene în care să fie folosite mini-submarine, vase rapide, atacuri cu mine.

De asemenea Marina Americană ar putea echipa navele din zonă cu torpile noi care să poată fi folosite cu mai multă eficiență în condițiile de salinitate crescută specifice ale apelor Golfului Persic.

Greenert a mai declarat că noile nave vor fi echipate cu noi sisteme de optice de vedere în condiții de vizibilitate scăzută de ultimă generație produse de către BAE Systems ,utile pentru vremea cețoasă a golfului.

Și în final este de așteptat o nouă creștere a numărului de portavioane care cel mai probabil va implica o creștere a altor nave (distrugătoare,submarine, nave logistice), ce vor însoți portavioanele în cadrul grupurilor de luptă, ultima opțiune însă urmează să mai fie discutată de către factorii decizionali politico-militari americani datorită costurilor ridicate necesare pentru detașarea unor astfel de nave respectiv a efectelor și mesajelor politice, economice și diplomatice pe care o mutare de acest fel le-ar putea genera atât în Orientul Mijlociu cât și în întreaga lume.

Nu este de neglijat nici reacția Iranului care de nenumărate ori a amerințat cu o blocare a strâmtorii Hormuz ca represalii împotriva unor acțiuni „necugetate” ale SUA sau UE care să determine Teheranul să renunțe la programul său nuclear fie prin sancțiuni economice, politice sau chiar acțiuni militare.

În momentul de față raportul de forțe dintre marina iraniană și navele americane ce se află în zonă se înclină deja în favoarea ultimilor, noile nave urmând să întărească și mai mult acest avantaj, fără a mai pune la socoteală putearea navală a aliaților SUA riverani ai Golfului Persic a căror economie ar  fi dinamitată de un conflict care să blocheze tranzitul de petrol pe apele persicului, trafic care însumează 20% din totalul consumului mondial de țiței și care odată blocat ar putea avea un efect devastator asupra economiei globale și așa sleită de puteri în urma crizei economice.