Motivată de nevoia unor nave de luptă noi și compatibile NATO, nevoie la care s-a adăugat anexarea de către Rusia a peninsulei Crimeea – teritoriu situat în apropierea noastră – aparținând Ucrainei, România a decis să facă un prim pas important pentru fruntariile maritime.

Astfel, Bucureștiul a decis să achiziționeze patru corvete noi, care să fie construite și dotate într-un șantier naval de pe teritoriul românesc, achiziție suplimentată în cadrul aceluiași program de modernizarea celor două fregate Type 22 din dotarea curentă a Forțelor Navale Române.

Principala condiție pentru calificarea în competiția câștigării acestui program a fost ca ofertanții să fie atât membri ai Organizației Tratatului Nord-Atlantic, cât și ai Uniunii Europene.

Damen, Fincantieri și Naval Group, au depus ofertele pentru programul românesc de dotare cu patru corvete multirol construibile în țară și de modernizare a celor două fregate Type 22, de asemenea în România.

Așadar, s-a încheiat (pe 2 Octombrie) o etapă importantă a programului românesc de întărire a Forțelor Navale Române, program pe care îl putem numi “4+2”.

Avem acum trei oferte… din patru. Trei, pentru că nemții de la TKMS nu au mai depus oferta cu corveta K130. Poate că motivația retragerii lor din competiție ține și de faptul că ar fi avut cel mai mult de modificat la proiectul original, pentru a corespunde caietului de sarcini românesc. Și ar fi avut din acest motiv un preț mai mare.

Corveta Braunschweig clasa K130

Corveta Braunschweig clasa K130

Pe scurt, ofertele ar fi cam așa:

Damen cu SIGMA 10514 (posibil o versiune apropiată de cea destinată Mexicului), înarmată cu Boeing Harpoon Block II+ ER, ESSM, SeaRAM, tun de 76 de mm, tuburi lansatoare de torpile.

Damen - corveta SIGMA romaneasca

Damen – corveta SIGMA romaneasca

Fincantieri cu Abu Dhabi Enchanced, înarmată cu MBDA Exocet Block III, VL Mica, tun de 76 mm, tuburi lansatoare de torpile și probabil RAM.

Corvetă clasa Abu Dhabi

Corvetă clasa Abu Dhabi

Naval Group cu Gowind 2500, înarmată cu MBDA Exocet Block III, VL Mica, Sadral/Simbad, tuburi lansatoare de torpile și tun de 76 de milimetri.

Corveta egipteana El Fateh - clasa Gowind 2500

Corveta egipteana El Fateh – clasa Gowind 2500

Nu am menționat armamentul de calibru mic. Cel mai probabil, dacă a fost cuprins în oferte, armamentul principal al navelor va fi suplimentat cu mitraliere grele și/sau tunuri de 20, 27 ori de 30 de milimetri, în instalații telecomandate, destinate protecției/securității și combaterii țintelor de dimensiuni mici aflate la distanță mică.

O idee poate pe lângă… oferte, ar fi ca navele românești – atât cele patru corvete noi-nouțe, cât și cele două fregate Type 22 de moderinzat – să fie înarmate cu două instalații telecomandate, câte una în fiecare bord, cu tunuri Oerlikon KBA de 25 de milimetri dintre cele rămase pe stoc de la modernizarea Mașinilor de Luptă ale Infanteriei (M.L.I.-84M Jder).

Turela cu tun Oerlikon KBA calibru 25 mm pe MLI-84M Jder

Turela cu tun Oerlikon KBA calibru 25 mm pe MLI-84M Jder

Dacă despre tunul de 76 de milimetri putem fi aproape siguri că acesta va fi identic în fiecare ofertă, cu rezerva unei probabilități mici în care vreunul dintre ofertanți să propună o versiune mai veche, demontată de pe vreo navă militară dezafectată (adică să fie second-hand, în exprimarea “românească”).

Tun Oto Melara calibru 76 mm - Fregata Regele Ferdinand

Tun Oto Melara calibru 76 mm – Fregata Regele Ferdinand

Nu am luat în considerare varianta în care să fim ofertați cu tun de 57 de milimetri. Așa este, nu iau în considerare varianta asta. Navele cuprinse în ofertă sunt suficient de mari pentru a permite instalarea lejeră a unei turele prova cu tun de 76.

Iar România nu este Mexicul, sub umbrela aeriană a SUA și în vecinătatea unei grupări navale precum cea americană din Caraibe. Mai mult decât atât, Forțele Navale Române nu au nevoie de un OPV destinat în principal combaterii traficului de droguri, așa cum este realitatea forțelor armate mexicane.

Noi suntem vecini cu Rusia. Mexicul nu și n-are rival pentru corveta lor, tot o SIGMA (SIGMA 10514 LRP/POLA), care este cam overkill în America de Sud.

Damen Sigma POLA - Patrulla Oceánica de Largo Alcance

Damen Sigma POLA – Patrulla Oceánica de Largo Alcance

Lăsând în urmă armamentul artileristic, la celelalte categorii de armament situația aproximată este una mult mai amplă. Să analizăm.

Armamentul principal al viitoarelor corvete multirol românești îl constituie principala forță de lovire: rachetele navă-navă, capabile și să lovească ținte aflate pe țărmul inamic.

Ofertele navaliștilor de la Fincantieri și Group Naval vin cu armamentul principal constituit din rachete MBDA Exocet MM 40 Block III.

Un dezavantaj major al rachetei Exocet este acela că nu a fost integrată pe avionul F-16. Iar în orientarea către comonalitate, România trebuie să se orienteze și spre comonalitate în arsenal – mai exact, ne-ar trebui rachete din același tip pe corvetele noi-nouțe, pe fregatele Type 22 care vor fi modernizate, la bateriile mobile de coastă, precum și pe avioanele multirol din Forțele Aeriene Române.

Racheta Boeing Harpoon

Racheta Boeing Harpoon

Propunerea Damen cu rachete americane Boeing Harpoon Block II+ ER reprezentând armamentul principal al corvetelor care vor fi construite la Damen Galați reprezintă soluția perfectă pentru România.

În ceea ce privește comonalitatea, Flota a VI-a americană din Mediterana este înarmată cu rachete navă-navă, submarin-navă și aer-navă cu racheta Boeing Harpoon.

De asemenea, avioanele americane de pe bazele aeriene din Turcia, dar și de pe alte baze aeriene NATO din apropiere României au în arsenalul lor rachetele aer-navă Harpoon.

F-16, cândva principalul avion de luptă al forțelor aeriene membre NATO, poate lansa rachete anti-navă Harpoon.

Dincolo de comonalitate, racheta Boeing Harpoon Block II+ ER este cea mai recentă versiune a familiei Harpoon, iar înarmarea Forțelor Navale Române cu aceaste rachete va furniza posibilități de lovire cu mare precizie la distanță atât a țintelor navale, cât și a țintelor de pe țărm.

Block II+ ER este versiunea de Harpoon care permite lovirea și neutralizarea țintelor navale, chiar și în condiții dificile cum ar fi ținta navală aflată în vecinătatea unor nave neutre, sau în cazul în care ținta navală este situată la distanță mică de țărm sau dincolo de o insulă, ori pe fluvii și canale.

Rachete Boeing Harpoon in lansatoare - Distrugatorul Antiaerian HMS Duncan, clasa Type 45

Rachete Boeing Harpoon in lansatoare – Distrugatorul Antiaerian HMS Duncan, clasa Type 45

Principala armă de combatere a amenințărilor aeriene solicitată în caietul de sarcini pentru programul de achiziție a celor patru corvete este racheta navă-aer cu rază medie de acțiune.

Fincantieri și Group Naval propun în ofertele lor racheta europeană MBDA Mica VL.

Mica VL în versiunea navalizată este dezavantajată prin faptul că se lansează “la cald”, iar ca rezultat o mare parte din lansatorul vertical este ocupat de traseul destinat evacuării jetului reactiv.

Constructorul olandez de nave Damen propune înarmarea corvetelor românești cu racheta americană Raytheon ESSM (Evolved SeaSparrow Missile) capabilă să contracareze atât avioanele inamice, cât și rachetele anti-navă supersonice adverse care se apropie executând manevre evazive.

Raytheon ESSM

Raytheon ESSM

Ca și Boeing Harpoon și racheta Raytheon Evolved SeaSparrow Missile (ESSM) se găsește în arsenalul Statelor Unite ale Americii și în caz de conflict, aliatul american ne poate sprijini la refacerea stocurilor pentru această rachetă.

În scopul combaterii amenințărilor situate la distanță mică de nave, adică a avioanelor și rachetelor care au reușit să penetreze umbrela de protecție creată de sistemul ESSM, corvetele românești vor fi înarmate cu armament adecvat.

Fincantieri propune, din ce îmi amintesc, sistemul RAM. Bună propunere. Comună.

Naval Group, probabil că a ofertat cu Sadral/Simbad. Sistemele CIWS (Close-In Weapon System) de la MBDA sunt adaptări ale sistemului de rachetă MANPADS  (Man-portable air-defense system) Mistral din forțele terestre.

SeaRAM

SeaRAM

Damen cel mai probabil a ofertat cu sistemul SeaRAM.

Sistemul Sea RAM combină sistemele radar și electrooptic ale Phalanx CIWS Mk-15 Block 1B cu un lansator RAM cu 11 celule, rezultând astfel un sistem autonom care nu mai are nevoie de informații externe pentru a angaja amenințările.

SeaRAM este instalat la bordul navelor LCS (Littoral Combat Ship) americane din clasa Independence, pe distrugătoare americane din clasa Burke aflate în componența Flotei a VI-a din Marea Mediterană și vor echipa navele multi-misiune construite pentru marina Arabiei Saudite după clasa LCS Freedom.

Foarte probabil, acest sistem va fi instalat și la bordul fregatelor românești Type 22.

Concluzia de final rezultă într-un clasament în care pe locul I ar fi navaliștii de la Damen, urmați de Fincantieri și Group Naval.

Iulian Iamandi