”Deci ăsta e semicabestanu’, dom’ maior”
Ăsta a fost sfatul pe care l-am primit la 1 noaptea de la Julianos cel Mare. Eram după proba de obstacole, rupt de oboseală, abia spălat și pus în pat. A doua zi, colonelul Nadolu și maiorul Preda au zis că-i o deviză bună pentru mine și-am adoptat-o.
S-a terminat. Acum sunt acasa, cu o cană de cafea în față, dorindu-mi să fi ținut mai mult. Sau să mă întorc din nou acolo, unde am simțit a doua casă, după Babadag. Între cei care simt și gândesc ca mine.
O organizare absolut impecabilă, instructori extrem de competenți, majoritatea cu cel puțin două ”plimbări” în Afganistan, un staff extrem de atent la nevoile cursanților nedeprinși cu rigorile vieții militare, toate acestea au făcut din ”Cursul de pregătire a jurnaliștilor ce transmit din zone de conflict” din acest an o reușită.
Structurat extrem de bine, cu antrenamente de prim ajutor, alpinism, pregătire fizică și prezentări extrem de clare ale regulilor ce trebuie urmate, a pericolelor UXO/EOD și a procedurilor militare, cursul de pregătire a fost, sper, pentru colegii mei, un ”deschizător de ochi” la pericolele zonelor de conflict de unde, poate, vom transmite, un fel de ”vezi, băi ninja, că nu-i ca-n filme?”
În afară de felicitările meritate din plin de către “capii răutăților”, domnii lt. colonel Renato Nadolu și maior Alin Preda, mulțumirile mele se îndreaptă spre domnul colonel Burghelea, locțiitorul comandantului Brigăzii 61 Vânători de Munte, maiorilor ”Mullah” Liche și Baciu, precum și subofițerilor instructori ce au reușit să facă din acest curs o amintire extrem de frumoasă.
Și, așa cum a zis guvernatoru’ Californiei, ”I’ll be back!”
Țestoasa 2.0
– Sweeper –
coane daca ai venit acasa 🙂
colegele tale ziariste erau echipate asa ca aici
http://www.timesnewroman.ro/life-death/9286-premiera-mondiala-dupa-ani-de-antrenament-la-sinaia-un-roman-a-urcat-pe-everest-in-slapi
Noi ne-am mirat ce ai avut in magaoaia aia care ai dus-o in spate dupa tine, unii am zis ca ai luat un matiz din parcare, resboiu a zis sa te intrebam pe tine ce aveai acolo 🙂
asa ca rogu-te, nu suntem men’s underwear si nici actualitati stomatologice
adica scoate chestiile intime gen chilotzei si periutza de dintzi 🙂
si zi-ne ce ai avut in spate, si cu ce cumplut ? in escapada asta cu tinere ziariste 🙂
Bre, in afar’ de alea trebuincioase, de care ai zis matale, am avut la mine, ca orice om patzit, ceva potol pentru 2 zile, sacul de dormit si uneltele mele personale de alpinism, care au prins bine, ca nu aveau oamenii aia acolo ham de catzarare pe masura mea. In plus, stii ca orice alpinist demn de numele asta isi foloseste jucarelele proprii.
@ Sweeper – inteleg ca ti-a placut enorm pe cand e randul lui Iulian?
Spune-ne si noua cum si cat de greu a fost cu obstacolele?
Cate le-ai daramat?
Daca nu-ti vine sa borasti la sfarsitul exercitiilor, nu e greu.Orice alta impresie e doar slabiciune a mintii.
Asta este valabil pentru militari si sportivi de performanta. Nu poti avea pretentii egale pentru jurnalisti. La urma urmei, fiecare are treaba lui – fiecare cu jobul lui, generalizand.