Daca e despre Resboi, atunci sa ne conformam

Resboaie, conflicte.

Interne sau externe.

Superficiale sau adânci.

Analogice sau digitale.

Mereu reale.

Oamenii, civilizațiile, intră inevitabil în contact. Unul din modurile în care afirmația anterioară poate fi analizată este cum că oamenii sunt împărțiti în civilizații, în culturi, în grupuri. Aceste culturi se dezvoltă, cresc, iar în expansiunea lor, la un moment dat, intra în contact cu alte civilizații. Care alte civilizații și ele, se dezvoltă.

Asta e treaba cu civilizațiile: ele doar cresc.

Niciodată nu regresează.

Progresul civilizațiilor este precum timpul: ori e progres ori nu e civilizație. (Nu mai spun că progresul e adaptarea la noile condiții de mediu).

Când civilizațiile intra în contact, exact ca în fizica atunci când două forțe se întalnesc, se face un schimb de energii. Aici, iau loc conflictele.

Resboiul.

Când o cultura întalnește o altă cultură. Când o mentalitate întalnește o alta. Când potențiale diferite se întalnesc. Când proiecții ale resurselor în afara arealelor lor întalnesc alte proiecții. Când interese întalnesc alte interese.

Continuarea?

O sumedenie de continuări. De aici începe “frumusețea” conflictului. Că e ca un puzzle ce așteaptă să fie rezolvat, dar nu va fi niciodată rezolvat. Pentru că puzzle-ul soluționat acum e doar o piesă din cel puțin alt puzzle.

“Și legătura cu Resboiu?”

Legătura e ca voi pune accentul pe informațiile ce au legatură cu conflictele armate. Că sunt interne sau externe. Superficiale sau adânci. Analogice sau digitale. Toate apar într-un context al fricțiunii dintre forțe și un context general.

Acesta e primul articol.

Mă bucur că sunt aici.

– Vasile Mihalache –