Batalionul 30 Vanatori de Munte Dragoslavele - detasamentul participant la Parada de 1 Decembrie 2012

Armata Romana

Bugetul pentru apărare al României a fost anul trecut de 10,337 miliarde lei la prețurile curente (8,708 miliarde lei la prețurile din 2010), reprezentând 1,45% din PIB, ceea ce plasează țara noastră pe poziția a zecea în rândul statelor membre ale NATO, din acest punct de vedere, relevă un raport publicat luni de Alianța Nord-Atlantică pe site-ul său 

Conform documentului citat, care prezintă situația bugetelor militare ale statelor membre ale Alianței Nord-Atlantice în ultimii opt ani, în 2014 țara noastră a alocat pentru apărare 9,014 miliarde lei la prețurile curente (7,815 miliarde lei la prețurile din 2010), respectiv 1,35% din PIB, iar pentru acest an bugetul militar este estimat la 11,230 miliarde lei la prețurile curente (9,271 miliarde lei la prețurile din 2010), respectiv 1,48% din PIB.

Anul trecut doar cinci țări membre ale Alianței Nord-Atlantice — SUA, Grecia, Marea Britanie, Estonia și Polonia — au alocat apărării un buget de cel puțin 2% din PIB, obiectiv stabilit la Summitul NATO desfășurat în septembrie 2014 în Țara Galilor.

Luxemburgul a alocat pentru apărare anul trecut doar 0,44% din PIB, ceea ce o plasează pe ultima poziție între statele membre ale NATO din acest punct de vedere.      

AGERPRES informează în legatură cu raportul NATO legat de cheltuielile militare ale statelor membre și implicit ale Romaniei, cifrele nu sunt noi, însa sunt ingrijoratoare reflectând incapacitatea statului român de a asigura procentul 2,38% din PIB pentru aparare pe care și l-a asumat la intrarea în NATO sau procentul de 2% din PIB pentru care există un pact politic.

In anul 2016 armata ar trebui să beneficieze de un buget de 1,7% din PIB, din care aproximativ 1,5% să fie asigurați de la bugetul de stat iar diferența din credite de angajament de 1,5 miliarde RON.

Rămâne de văzut în ce masură acele credite vor fi contractate in totalitate.Dar trebuie ținut cont de faptul că bugetul de 1,35% din PIB din 2014, cel de 1,45% din PIB din 2015 sau cel de 1,48% din PIB (plus creditele de angajament), din 2016, includ și pensiile militare, astfel încât cheltuielile care se duc în susținerea capacității de luptă a armatei sunt mai mici decât suma totală a bugetului.

 

In iulie 2006, într-o discuție (ajunsă publică în colecția de documente wikileaks), dintre Corneliu Dobrițoiu, la acel moment secretar de stat in MApN și însărcinatul cu afaceri al ambasadei SUA la București, Mark Taplin, oficialul român il informa pe cel american în legătură cu posibilitatea scăderii bugetului militar la un nivel de 1,9% din PIB in 2007 și la 1,2% din PIB in anii următori, lucru pe care istoria avea din păcate să îl confirme, doar că scăderea avea să fie mai abruptă, bugetul militar ajungând la 1,52% din PIB în 2007  și între 1,4 – 1,2 în anii următori.

Situație in care era pusă la indoială oportunitatea menținerii trupelor române în teatrele de operații, lucru care în condițiile reducerilor bugetare ar fi afectat capacitatea operațională a restului armatei.

Dobrotoiu reported that a discussion is underway within the MOD regarding “how much international deployment is enough” for Romania. According to Dobrotoiu, “we recognize that the military is a tool for promoting the national interest, but increasing operational readiness is key.” He suggested that “too many” overseas deployments actually reduce operational readiness since “we must build capabilities here — deployments alone won’t do that.” Romania, he continued, should not be an all-purpose “knight in shining armor” but should “improve the quality” of its armed forces. Alluding for a second time in the meeting to Romania’s “over ambitious commitments,” he asserted that “we need to find a way out…and we will get back to NATO.   

O altă problemă generată de scăderea cheltuielilor era cea a posibilității menținerii unei structuri de forțe care să cuprindă efective de 90.000 de oameni.

the defense budget “could fall to 1.9 percent next year” and to about 1.2 percent of GDP over the next several years. Further, “it’s worth pointing out that we must evaluate the pros and cons of maintaining a peacetime strength of 90,000” both uniformed and civilian MOD personnel. In discussions within the GOR, “the overall size of the peacetime force will be on the table.” (Note: The MOD has planned for some time to downsize its peacetime uniformed and civilian personnel, and reduction of the armed forces, especially the army, has been continuously underway as part of a broader military reform effort.  

Ținând cont de faptul că anul 2017 se anunță dificil din punct de vedere bugetar, un an în care România riscă să depășească pragul de deficit bugetar de 3% din PIB, lucru care va atrage multiple consecințe nefaste și care va impune foarte probabil în următorii ani aplicarea unei curbe de sacrificiu (lucru care sa mai întamplat de câteva ori după ’90), rămâne din nou de văzut în ce măsură alocarea a 2% din PIB pentru MApN în perioada 2017-2027 va fi posibilă și în ce măsură alocarea a 1% din PIB pentru apărare reprezintă până la urmă capacitatea organică a României de a-și susține armata.

– David Victor –