Consiliul Unirii

Ieri a avut loc o conferință a Consiliului Unirii din Republica Moldova, organizată de membri acestuia la Hanul Manuc din București, ce s-a desfășurat între 13:00 și 15:00.

Una din principalele idei prezentate în fața audienței de aproximativ 50 de persoane a fost cea a dreptului istoric și juridic pe care cele două state românești, Republica Moldova și România, îl au de a se uni. Conform organizatorilor de peste Prut, Basarabia a fost răpită fără justă cauză de către Rusia (predecesoarele acesteia – URSS, respectiv Imperiul Țarist) de nu mai puțin de trei ori. De altfel, Tratatului de la București, semnat în urmă cu 200 de ani chiar la Hanul Manuc pe 16/28 mai 1812, consfințea cedarea de către Imperiul Otoman către Rusia țaristă a jumătății estice a țării Moldovei. Consiliul Unirii consideră această primă rupere a Basarabiei de restul Moldovei, ce apoi a fost folosită de ruși ca justificare a intereselor teritoriale asupra acesteia, ca fiind realizată în baza unui tratat ce încalcă dreptul internațional în vigoare la acea dată.

De asemenea, o propune de legislativă prin care se dorește amendarea legii acordării cetățeniei a fost înaintată Parlamentului din România. Consiliul Unirii consideră că ar trebui să fie dreptul oricărui român născut pe teritoriul României, cât și al urmașilor acestora până la a treia generație, să revendince în mod legal cetățenia română fără opreliști. Astfel orice cetățean, cât și urmașii săi, născut în granițele vechiului regat ar trebui să aibă dreptul de a fi purtător al cetățeniei române.

În cadrul conferinței s-a dat citire unei rezoluții și unei scrisori înaintate Președintelui României, Traian Băsescu. Textul acestor documente poate fi găsit pe siteul Consiliului Unirii.

Factorul economic de care ar depinde în bună măsură apropierea celor două state a fost și el menționat, dorința exprimată a membrilor Consiliului Unirii fiind integrarea României și Moldovei într-un spațiu economic comun, în principal prin înlăturarea taxelor vamale dintre cele două state și prin înființarea unei bănci comerciale comune care să stimuleze comerțul dintre cele două state.

Problema remilitarizării Transnistriei a fost marginalizată ca importanță, de altfel poziția membrilor acestui consiliu fiind că Moscova este conștientă de ireversibilitatea procesului de unificare a celor două state.

A mai fost anunțată și o serie de evenimente care ar trebui să aibă loc începând cu 16 mai 2012, cu ocazia împlinirii a 200 de la semnarea Tratatului de la București. Pentru mai multe informații despre aceste evenimente click aici.

Gazdele acestui Consiliu al Unirii au fost Ștefan Maimescu, Anatol Caraman, Nicolae Dabija, Gheorghe Mârzencu, Gheorghe Viță, Vitalia Pavlicenco, Anatolie Revenco, Valeriu Ciubotaru și Timotei Țurcanu. Printre invitați s-au numărat Mircea Druc, fost Prim Ministru al RSS Moldova, Mircea Chelaru, fost șef al Marelui Stat Major al Armatei Române și Victor Crăciun, istoric și critic.

O listă de aderenți la acest consiliu poate fi găsită aici. Primul partid din România care și-a declarat susținerea pentru acest Consiliu al Unirii este PP-DD.

Din păcate, din partea presei de pe această parte a Prutului, singurii care au participat – punând întrebări reprezentanților Consiliului Unirii – am fost noi, cei de la Resboiu.

Un clip ce conține o serie de secvențe din timpul celor 2 ore de discuție:

[youtube http://www.youtube.com/watch?v=RvKtHsay4lA]

Alte imagini din cadrul conferinței: