Concluziile Reuniunii ministrilor apararii din statele membre NATO

Reuniunea miniştrilor apărării din statele membre NATO, desfășurată joi, 29 iunie, la Bruxelles, a inclus sesiuni dedicate descurajării nucleare, repartiţiei echitabile a responsabilităţilor în domeniul securităţii, posturii de apărare şi descurajare, combaterii terorismului, cooperării NATO-UE, precum şi o întâlnire dedicată Afganistanului, în formatul Misiunii „Resolute Support”.

România a fost reprezentată de o delegaţie condusă de Nicolae Nasta, secretar de stat în cadrul Ministerului Apărării Naţionale.

Evenimentul a evidenţiat progrese generale în implementarea deciziilor anterioare vizând întărirea posturii aliate de descurajare şi apărare, combaterea terorismului şi cooperarea NATO-UE. Reuniunea a reconfirmat continuitatea, solidaritatea şi unitatea Alianţei în contracararea provocărilor actuale de securitate, fiind un bun prilej de pregătire a  viitorului Summit aliat din 2018.

Cu acest prilej, oficialul român a subliniat evoluţiile pozitive în realizarea prezenţei avansate adaptate a NATO („tailored forward presence” – tFP) în regiunea Mării Negre, mulţumind statelor aliate pentru afilierea de forţe sau trimiterea de personal la Brigada Multinaţională şi Comandamentul Multinaţional de Divizie Sud-Est. În mod special, au fost apreciate eforturile SUA, Germaniei şi Italiei, care şi-au anunţat, cu acest prilej, decizia de a afilia forţe pentru participarea la exerciţii cu brigada multinaţională din România. Aceste contribuţii se adaugă dislocării anterioare a trupelor poloneze, precum şi deciziei Portugaliei de a afilia forţe la brigadă.

De asemenea, oficialul român a evidenţiat eforturile constante întreprinse la nivel naţional pentru implementarea prezenţei înaintate adaptate, exemplificând prin realizarea capacităţii iniţiale a Brigăzii Multinaţionale de la Craiova, în aprilie a.c., şi activarea, la 28 iunie, a Comandamentului brigăzii ca entitate militară NATO, cu statut de comandament militar internaţional. A fost salutată, totodată, operaţionalizarea prezenţei înaintate din Polonia şi statele baltice, la care contribuie şi România. A subliniat importanţa creşterii eficienţei şi coerenţei prezenţei înaintate pe tot flancul estic, precum şi între aceasta şi măsurile de întărire a posturii de descurajare şi apărare pe flancul sudic.

Subliniind importanţa intensificării cooperării NATO-UE, secretarul de stat Nasta a apreciat rezultatele obţinute în implementarea propunerilor cuprinse în Declaraţia comună NATO-UE, îndeosebi în domenii de importanţă deosebită pentru ţara noastră, cum ar fi domeniul hibrid, cibernetic, operaţional, al exerciţiilor, precum şi în sfera consultărilor politice. Totodată, a evidenţiat importanţa sincronizării şi armonizării proceselor de planificare a apărării NATO şi UE pentru generarea de capabilităţi în mod coerent şi eficient de către ambele organizaţii.

Reuniunea a reprezentat un prilej de aprofundare a discuţiilor şi accentuare a evoluţiilor deosebite înregistrate în implementarea deciziilor şefilor de stat şi de guvern aliaţi din 25 mai a.c., privind împărţirea echitabilă a sarcinilor în cadrul Alianţei şi intensificarea rolului NATO în contracararea terorismului. În context, a fost general salutată decizia autorităţilor române de alocare a 2% din PIB pentru bugetul de apărare în următorii zece ani, începând cu 2017.

A fost reconfirmat sprijinul NATO acordat Afganistanului prin Misiunea „Resolute Support”, pentru consolidarea capacităţii forţelor afgane de securitate şi apărare de a asigura stabilitatea şi securitatea propriei ţări. Oficialul român a evidenţiat contribuţia semnificativă a României la RSM şi importanţa continuării eforturilor comunităţii internaţionale de identificare a unei soluţii durabile pentru stabilitatea Afganistanului, inclusiv printr-un proces de reconciliere condus de Afganistan şi susţinut de vecinii săi.

În marja reuniunii miniştrilor apărării, reprezentantul României a participat la reuniunea statelor participante la gruparea multinaţională condusă de Germania pentru dezvoltarea de forţe şi capabilităţi destinate atât activităţilor NATO, cât şi ale UE. În acest context, a fost apreciată contribuţia României la această grupare şi s-au analizat modalităţile prin care aceasta poate contribui la întărirea posturii de descurajare şi apărare a Alianţei.

 Secţia Presă