Pe biletul primit la intrarea la a XV-a ediţie a Zilelor Muzeului Militar Naţional am citit „Ostaşul, istorie, tradiţie, spirit de corp” şi mi-am amintit că am discutat cândva, în facultate, despre acest subiect, şi anume coeziunea la grup şi spiritul de corp.

Coeziunea este un termen care se referă la solidaritatea membrilor unui grup. De gradul de coeziune depind foarte mult starea de spirit a membrilor grupului, moralul şi motivaţia acestora.

Coeziunea se traduce prin consens asupra ţelurilor, loialitate faţă de ceilalţi membri ai grupului, coordonarea acţiunilor, identificarea cu interesele grupului şi mândria apartenenţei la acesta. Unităţile militare în care există coeziune luptă şi se coordonează mult mai bine, nu cedează psihic atât de uşor şi suportă stresul mult mai bine, se instruiesc la standarde mult mai ridicate şi nu sunt dependenţi de sprijin administrativ.

O manifestare a coeziunii îl reprezintă spiritul de corp, care iese din sfera relaţiilor personale directe ce se stabilesc între militari şi ajunge să se bazeze pe informaţii, valori, ţeluri şi simboluri. Spiritul de corp reprezintă de fapt sentimentele pozitive de apartenenţă la grupul din care militarii fac parte şi este de dorit să fie cultivat în rândul militarilor, pentru a se simţi legaţi de grupul din care fac parte şi mai ales să-şi dorească să fie asociaţi cu acesta.

Cum se poate dezvolta şi întreţine spiritul de corp?

Cea mai eficientă metodă este reprezentată de utilizarea simbolurilor, a uniformelor, a însemnelor specifice. O altă metodă o reprezintă participarea la diverse manifestaţii militare, cum ar fi paradele, demonstraţiile, de la care să nu lipsească muzica şi tobele, acestea din urmă stimulând, pe lângă sentimentul de apartenenţă şi spiritul combativ.

Insemne

Însemne militare

Cu toate că uniformele şi-au pierdut parţial din farmecul estetic pe care îl aveau în epoca medie şi mai ales modernă, ele joacă un rol deosebit prin culoare şi accesorii specifice pentru o anumită categorie militară, mijloc prin care se realizează cu succes stimularea identificării militarului cu organizaţia din care face parte.

Caracterul standardizat al uniformelor dizolvă individul într-o masă relativ restrânsă de oameni. Deşi se uniformizează prin camuflaj, apar la indivizi însemnele de apartenenţă disimulate, cum ar fi ecusoanele, eşarfele, însemnele la beretă sau la piept, etc. Aceste însemne, prin faptul că sunt specifice unei instituţii militare, au funcţia simbolică necesară pentru a genera efecte emoţionale pozitive, precum sentimentul de forţă, siguranţă, încredere. Efectul este invers în cazul uniformelor armatei adverse, care generează nelinişte, alertă, nesiguranţă, sentimente de ameninţare.

Spiritul de corp are, pe lângă efectele benefice pentru coeziunea unui grup, şi alte efecte de natura competiţiei, în sensul că poate genera rivalităţi între diferitele categorii de forţe armate (infanterie, aviaţie, marină, etc.). În general, aceste rivalităţi se manifestă prin diferite glume, dar, în cazuri mai grave, se pot transforma în încăierări.

La ediţia a XV-a a Zilelor Muzeului Militar Naţional (09-10.05.2015) am avut ocazia să văd toată teoria descrisă mai sus transpusă în practică. Spirtul de corp a fost vizibil în cadrul demonstraţiilor de instrucţie de front şi tactică ale armatelor română şi germană din Al Doilea Război Mondial efectuate de membrii asociaţiilor Tradiţia Militară şi Deutsches Freikorps.

Parada (1)

Asociaţia Tradiţia Militară

Lupta (5)

Asociaţia Tradiţia Militară

Parada (4)

Asociaţia Deutsches Freikorps

Parada (3)

Zilele Muzeului Militar Naţional 2015

Lupta (2)

Reconstituire luptă dintre Armata Română şi Armata Germană din timpul celui de-al II-lea Război Mondial realizată de Asociaţia Tradiţia Militară şi Asociaţia Deutsches Freikorps

Demonstratii (2)

Demonstraţie instrucţie de front şi tactică realizată de Asociaţia Tradiţia Militară

Lupta (1)

Reconstituire luptă dintre Armata Română şi Armata Germană din timpul celui de-al II-lea Război Mondial realizată de Asociaţia Tradiţia Militară şi Asociaţia Deutsches Freikorps

Lupta (4)

Reconstituire luptă dintre Armata Română şi Armata Germană din timpul celui de-al II-lea Război Mondial realizată de Asociaţia Tradiţia Militară şi Asociaţia Deutsches Freikorps

Lupta (3)

Reconstituire luptă dintre Armata Română şi Armata Germană din timpul celui de-al II-lea Război Mondial realizată de Asociaţia Tradiţia Militară şi Asociaţia Deutsches Freikorps

Le spunem „Felicitări!” ambelor asociaţii şi ne mândrim că avem prieteni în fiecare dintre ele.

Nu au fost deloc mai prejos nici ceilalţi participanţi la acest eveniment.

Parada (2)

Zilele Muzeului Militar Naţional 2015

Parada (5)

Zilele Muzeului Militar Naţional 2015

–   Adina Călin –

 

Bibliografie:

POPA, Marian-„Psihologie militară”, Ed. Polirom, Iaşi, 2012