Portavion clasa Kiev
Problema în ceea ce priveşte înţelegerea Chinei este tocmai problema că nu înţelegem China.
Pornind de la treaba asta, am putea să trecem direct în fotoliul de telespectator în care am urmărit istoria gătită în sânge, de la Desert Storm încoace.
Şi nu mă refer doar la nivelul pătrăţicii pe care este situată România în geopolitica tablei de şah greşit pictată clasic doar în alb şi negru, unde nu vedem zonele gri şi de deasupra căreia ne minţim că nu există “fog of war”.
În mod sigur nu vom realiza la timp că nu înţelegem pentru că ne holbăm la Go şi ne aşteptăm să vedem Şah.
Drept pentru care, continuăm că speculăm încurcându-ne în încâlceala propriilor ipoteze bazate pe înşelăciunea strategică cu care ne îndoapă China, prin specialiştii care camuflează Lungul Marş într-un mod mult mai profi decât a reuşit vreodată să ne întortocheze Rusia/Uniunea Republicilor Socialiste Sovietice.
Vestea-poveste care face subiectul prezentei activităţi de observator, ţine de capabilităţile Chinei de a modifica cele două portavioane Kiev construite în era sovietică, transformate în prezent în hoteluri-parc tematic în Tianjian şi Shenzhen.
Dar, să începem cu un început.
Navele Kiev şi Minsk, sunt primele două din totalul de patru portavioane ale clasei Kiev construite pentru URSS.
Sovieticii le-au clasificat în stil propriu ca fiind crucişătoare purtătoare de aviaţie.
Cu un deplasament de 45 000 de tone, portavioanele clasei Kiev erau echipate cu 80 – 200 de rachete navă-aer, turele cu tunuri, tuburi lanstorpilă, dar şi un grup aviatic compus din 12 – 13 avioane cu decolare şi aterizare verticală tip Yakovlev Yak-38 şi 14 – 17 elicoptere Kamov Ka-25 sau Ka-27/29.
După dizolvarea Uniunii Sovietice, bugetele militare ale anilor ce au urmat nu au mai permis susţinerea enormului inventar ex-sovietic de către Rusia dar şi de restul republicilor rezultate.
Astfel, s-a trecut la măsuri: naftalină, abandon, sau vânzare.
Portavionul Kiev a fost vândut companiei Binhai Aircraft Park, din Tianjin în 1996, la doi ani după ce nava a fost scoasă din serviciu. După tranzacţie, Kiev a fost transformat în hotel de lux în August 2011.
Minsk, cea de-a doua navă a clasei Kiev, a fost vândută unei alte companii chineze din Shenzhen. Ca şi Kiev, Minsk a devenit parc tematic – Lumea Minsk.
Potenţialul Chinei de a modifica cele două nave ale clasei Kiev în portavioane funcţionale a atras atenţia observatorilor occidentali cam de multişor.
Ambele nave pot fi utilizate cu rol de sprijin în cadrul grupului de luptă al portavionului Liaoning, printr-un viitor.
Iar dacă Minsk şi Kiev vor ajunge să fie reechipate şi introduse în serviciu, cel mai probabil aceste nave ar conduce lupta antisubmarin cu elicopterele de la bord, timp în care avioanele de vânătoare J-15 de la bordul portavionului Liaoning ar furniza apărarea aeriană a flotei şi operaţiunile ofensive la distanţă.
Poate China să transforme navele Kiev şi Minsk în nave de luptă?
Da.
China a demonstrat ce poate prin rezultatul Liaoning, iar dacă alături de acest portavion vor ieşi în larg fostele Kiev şi Minsk, chinezii vor dispune de cea mai puternică flotă de suprafaţă din Estul Îndepărtat.
Sursa: Want China Times
– Iulian Iamandi –
Din cate stiu, portavionul indian e transformat tot dintr-un “crucisator purtator de aviatie” clasa Kiev. A durat ceva sa il transforme pe ala, iar hotelul plutitor chinezesc arata gata facut. Nu cred ca se vor inhama la un asa proiect. Mai degraba fac unule noi.
Pai….pe hartie stau bine dar in realitate nu stiu daca mi-as pune banii pe ei in lupta cu battle group-ul de “distrugatoare” ale orezariei din Japanistan. Cred ca aia oblici care au luat Asia la bocanc de cateva ori sunt mai buni decat ii credem noi.
Ce e cel mai frumos la China, e ca poate desface si reface orice de 50000 de ori fara sa simta mana de munca dar mai ales costurile.
Nu le mai trebuie mult si garantat va depasii cu mult in ingeniozitate SUA.
In schimb Rusia ramane pe cateva chestii tari si mari.