Un rover lunar aparținând Chinei a aselenizat pe fața îndepărtată a Lunii, într-o premieră planetară care propulsează ambiția Beijingului de a deveni o superputere în spațiul cosmic.

Chang'e-4 rover - ilustratie

Chang’e-4 rover – ilustratie

Roverul lunar Chang’e-4 a efectuat contactul cu solul și a transmis o imagine a părții întunecate a Lunii către satelitul Queqiao, care la rândul său asigură funcția de releu pentru comunicațiile care controlează de pe Pământ robotul de pe Lună.

Beijingul investește miliarde în programul său… să recunoaștem, militar, de cucerire a spațiului cosmic. Cu ambiții de construire a unei stații orbitale cu echipaj uman la bord în 2022 și trimitere de oameni pe lună, China a făcut un pas important cu această misiune.

Și, a reușit să ia fața realizării occidentale cu Ultima Thule.

Misiunea selenară Chang’e-4 – botezată după zeița Lunii în mitologia chineză – a fost lansată în luna Decembrie de pe cosmodromul Xichang.

Aceasta este a doua sondă spațială chineză care a aselenizat, după roverul Yutu (Jade Rabbit) în 2013.

Spre deosebire de fața apropiată a Lunii, care oferă multe zone plate pentru aselenizare, fața îndepărtată este formată din munți și relief accidentat.

Chang’e-4 va efectua șase experimente pentru China și alte patru străine, inclusiv studii radio astronomice cu frecvență joasă.

De abia în 1959 Uniunea Sovietică a reușit să surprindă primele imagini ale feței misterioase a Lunii.

Nici un alt robot nu a aselenizat pe suprafața Lunii în acestă parte și nu a fost ușor deloc nici acum – China a pregătit acest moment de mulți ani.

O provocara majoră pentru această misiune a fost comunicarea cu robotul care a aselenizat, neexistând posibilitatea directă de a comunica către partea îndepărtată a Lunii.

Soluția Chinei a fost lansarea în luna Mai a satelitului Queqiao (Magpie Bridge) în orbita Lunii și poziționarea acestuia pentru a asigura funcția de releu între robotul aselenizat și planeta noastră.

Nici condițiile de climă nu sunt ușoare, în noapte lunară (care durează 14 zile pământene) temperaturile scad până la – 173 de grade Celsius. Iar în ziua lunară, care durează la fel de mult ca și noaptea, temperaturile ajung până la + 127 de grade Celsius.

Instrumentele robotului lunar trebuie să facă față fluctuației de temperaturi și să genereze suficientă energie pentru a rezista în noaptea lunară.

Pe lângă aceste dificultăți, Chang’e-4 a fost trimis în Bazinul Aitken, în regiunea polului sudic al Lunii, zonă cunoscută pentru terenul complex.

Yutu a înfruntat, de asemenea, toate aceste provocări, supraviețuind 31 de luni pe suprafața Lunii.

Beijingul are în plan trimiterea pe Lună a încă unui lander, misiunea Chang’e-5, în 2020. Chang’e-5 va culege mostre de sol și le va trimite pentru studiu pe Terra.

Iulian Iamandi