Un factor foarte important al strategiei NATO de descurajare a unei conflagrații cu arme de distrugere în masă este acordul multilateral de partajare nucleară, înțelegere prin intermediul căreia sunt împărțite beneficiile, responsabilitățile și riscurile între aliați.
Din punct de vedere politic, treaba asta este semnificativă. Adică, țări membre ale alianței Nord-Atlanice cum ar fi Germania pot participa la decizii cu privire la politica nucleară, planificarea și menținerea echipamentelor adecvate.
Ca parte a participării la “nuclear sharing”, la fel ca și Belgia, Italia, Olanda și Turcia, Germania are acces la aproximativ douăzeci de bombe nucleare tip B-61 puse la dispoziție de către Statele Unite ale Americii. Însă, pentru a le putea utiliza într-un eventual război Germania are nevoie de avioane capabile să le lanseze.
Scriam încă de acum doi ani, aici, că presa germană dădea ca sigură achiziția a câtorva zeci de avioane Boeing F/A-18 Super Hornet – avioane cu care Berlinul avea în plan înlocuirea bătrânelor Panavia Tornado.
Guvernul german, condus la acea vreme de către cancelarul Angela Merkel, luase în considerare o soluție cu Eurofighter Typhoon însă pentru avionul european nu fusese obținută certificarea care să permită utilizarea bombelor nucleare B-61.
Era de așteptat ca Taifunul să fie preferat, având în vedere participarea industriei germane la programul Eurofighter.
Numai că, nemții au fost forțați să se orienteze înspre avionul american F/A-18 Super Hornet. Un anunț datând din anul 2020 specifica opțiunea pentru treizeci de avioane multirol Super Hornet (Block III) și cincisprezece avioane E/A-18 Growler dedicate misiunilor de război electronic.
De atunci însă, nu a fost emisă nicio comandă către compania Boeing.
Mai mult decât atât, Statele Unite ale Americii au scos avionul F/A-18 Super Hornet de pe lista avioanelor certificabile pentru lansarea de bombe nucleare B-61.
Iar decizia asta a avut două motive. În primul rând, US Navy nu mai transportă armament nuclear la bordul portavioanelor… Plus că nici nemții nu au lansat comanda pentru aeronave Super Hornet.
Eh, acum înțelegeți ce am zis în titlu: bombele nucleare ar putea orienta Germania către achizitia de avioane F-35A Lightning II.
Și uite așa, F-35A reintră în cursa pentru înlocuirea în cadrul Luftwaffe a avioanelor Tornado.
Problema nu-i singura pentru nemți. Încă nu se știe dacă Eurofighter Typhoon ar putea prelua de la Tornado misiunile de război electronic. Pentru că, nu-i așa, economiei germane i-ar prinde bine o comandă de Taifunuri specializate în război electronic.
Greu cu avioanele multirol, nu?
Acum, să stăm strâmb și să gândim drept: România, ar putea în viitor să fie parte a partajării nucleare în cadrul NATO?
Nemții ca nemții, dar noi nu ne băgăm în seamă deloc? N-ar avea farmec scrierea asta dacă n-aș zice și de România ceva. Păi nu?
De ceva timp se tot vorbește și mai ales zvonește că armamentul nuclear dizlocat pe teritoriul Turciei ar putea fi retras și relocat prin alte țări situate în apropierea pericolului din acest flanc al alianței.
În cazul unei crize, ideea era ca avioane ale Statelor Unite să fie dislocate pe Incirlîk de unde să acroșeze bombe B-61.
Conform unor informații din surse deschise, la Baza Aeriană Incirlîk sunt stocate aproximativ cincizeci de bombe nucleare B-61 în diverse versiuni, dintre care 10-20 de bucăți ar putea fi lansate chiar și de către avioanele turcești F-16A/B.
Acestea foarte probabil sunt bombe nucleare B-61 Mod 3 și/sau Mod 4.
O posibilă relocare a bombelor B-61 de pe Incirlîk în România ar lua ceva timp, necesar construirii în principal a facilităților de stocare în siguranță, iar o viitoare dotare a Forțelor Aeriene Române cu avionul F-35A Lightning II ar avea ca efect prezența într-o bază aeriană la distanță de frontiera noastră estică a unor bombe din același tip însă mai moderne – probabil Mod 12.
Ce ar însemna prezența oficială a unor arme nucleare pe teritoriul României?
În primul rând ar fi un motiv pentru proteste organizate de către organizații extremiste și/sau a unora care au în spate Moscova ca sponsor și coordonator.
În al doilea rând, locația unde bombele B-61 ar fi stocate – o bază aeriană – ar cauza cel mai probabil adăugarea unor rachete balistice alături de rachetele de croazieră rezervate și programate deja de către Rusia pentru lovirea aceastei ținte.
În al treilea rând, nu ar însemna practic nimic – șansele declanșării unui război cu folosirea armamentului nuclear fiind foarte reduse.
Aoleu, am uitat… plasați singurei locul în enumerare… a posibilității ca avioanele românești F-16 și posibil F-35A ca aeronave incluse în rândul potențialelor mijloace de atac cu armament nuclear al NATO.
Iulian Iamandi
Asta, partea cu Romania este bla, bla – simplu F 35 are mai mari sanse sa ajunge cu bomba nucleara la destinatie.
Acum referitor la F 35A – inca nu este calificat pentru lansarea bombelor nucleare si si daca o va face, Germania va cumpara un numar foarte limitat de bucati, ei au industria proprie aeroanutica si Typhoon mai are mult spatiu de crestere.
Urgenta pentru americani si as spune si pentru nemti ar fi apararea impotriva noilor rachete hipersonice care pot schimba dramatic balanta de putere. Atat Rusia cat si China au investit mult in tipul asta de armament in ultimii ani. Armele nucleare nu cred ca pot reprezenta mai mult decat un mijloc de descurajare a adeversarului.