The Wall Street Journal ne bagă în sperieţi cu o ştire cum că Iranul trimite în Siria comandanţi din elita Corpului Gărzii Revoluţionare Iraniene (IRGC) şi sute de pedestraşi. Informaţia provine de la foşti şi actuali membri ai Corpului.
Informaţia proaspătă devine moţul unei piramide construită din ştiri conform cărora Teheranul accelerează eforturile de ajutorare a preşedintelului sirian Bashar al-Assad cu loz şi prăştii.
Informaţia proaspătă devine moţul piramidei construită din ştiri conform cărora capitalele din regiune sunt atrase din ce în ce mai adânc în conflictul sirian, fapt care îngrijorează de ceva vreme pe oponenţii regimului Assad pe motiv că puterea militară a loialiştilor îşi măreşte… puterea.
Informaţiile astea două, devenite moţul piramidei construită din ştiri care încearcă să asmută sentimentele înghiţitorilor de gulgute, dacă ar fi reale într-o măsură demnă de luat în seamă, ar îngrijora cel mai tare pe pofticioşi.
Recolonizarea continuă.
Să-i dăm înainte bătând sau nu în lemn. După gust.
Unul dintre liderii IRGC se pare că a scăpat porumbelul printre strungpreaţă:
“Today we are involved in fighting every aspect of a war, a military one in Syria and a cultural one as well,”
Împricinatul este generalul Salar Abnoush, comandantul unităţii Saheb al-Amr din cadrul IRCG, a grăit în cadrul unei cuvântări adresate unor voluntari aflaţi la instrucţie.
Informaţia, transmisă de către agenţia de ştiri Daneshjoo condusă de către studenţi loiali regimului, nu a putut fi verificată independent.
Până acum însă, înalţi oficiali iranieni au spus într-una că ţara lor nu este implicată în conflictul din Siria.
În mod tradiţional, Iranul a antrenat membri ai aparatului sirian de securitate în securitate cybernetică şi spionatul disidenţilor, afirmă oficiali americani şi, evident, membri ai opoziţiei siriene. Adică, treaba asta este credibilă în proporţie de vreo patruzeci de procente, aşa la limita bunului simţ.
Decizia trimiterii de personal iranian pentru salvarea situaţiei a apărut după ce rebelii au atacat în această vară cele mai mari oraşe siriene, Damascus şi Aleppo, susţin surse din interiorul IRGC.
Regimul sirian se sprijină pe nucleul format din loialiştii care conduc operaţiile, zic membrii opoziţiei şi rebelii luptători. Ştiţi că aşa se întâmplă de obicei, unii luptă iar câţiva stau în balconul înspre care nu se trage.
În ultimele săptămâni, armate preşedintelui Assad a avut parte de dezertări, pierderea unor teritorii din regiunea kurdă precum şi din vecinătatea frontierei cu Turcia.
Luni, s-a lăsat şi cu doborârea unui elicopter al armatei siriene, care s-a prăbuşit într-o minge de foc peste Damascus, conform Associated Press şi a unor filme doveditoare.
Revolta din Siria a plasat Iranul într-o poziţie hazlie. Tâmpită exprimare, recunosc, dar cam aşa este: Primăvara Arabă desfăşurată prin Libia, Egipt şi Bahrein a fost cum a fost, dar insurgenţii sirieni au ca sursă de inspiraţie revoluţia petrecută în Republica Islamică. Teheranul însă nu susţine protestatarii din Siria.
Păi cum s-o facă? Nu-i Siria cel mai apropiat aliat din regiune? Nu e Siria legătura dintre Iran şi militanţii şiiţi libanezi, precum şi dintre Teheran şi grupul politic Hezbollah? Nu este Siria poarta prin care se strecoară influenţa iraniană înspre lumea arabă?
Mohsen Sazegara, unul dintre membrii fondatori ai IRGC, care în prezent se opune regimului din Iran şi în prezent locuieşte în exil, în S.U.A., a declarat:
“One of Iran’s wings will be broken if Assad falls. They are now using all their contacts from Iraq to Lebanon to keep him power,”
Recent, Ahmad Vahidi, ministrul iranian al Apărării, a semnalat în public schimbarea de atitudine, anunţând că dacă Siria nu va reuşi să stingă revolta, Iranul va trimite ajutor militar conform unui tratat mutual dintre cele două ţări – informaţia apărând în două ziare.
Ministrul iranian a specificat că Siria încă nu a cerut asistenţă:
“Syria is managing this situation very well on its own,” he said. “But if the government can’t resolve the crisis on its own, then based on their request we will fulfill our mutual defense-security pact.”
Tot recent, ministrul iranian de Externe, Ali Akbar Salehi, a anunţat că ţara sa va anunţa un plan de pace surpriză pentru Siria.
Ministrul sirian al Reconcilierii Naţionale, Ali Haidar, s-a întâlnit Luni la Teheran cu câţiva oficiali iranieni şi şi-a exprimat mulţumirie din partea ţării sale:
“The people of Syria will never forget the support of Iran during these difficult times,”
Liderul suprem al Iranului, Ayatollahul Ali Khamenei, cel care are ultimul cuvânt în orice problemă, a delegat pe Qasim Solaimani, comandantul grupării de elită Quds Forces, să fie liderul cooperării militare cu preşedintele Assad şi forţele siriene.
Quds Forces sunt operatori ai IRGC responsabili cu pregătirea militanţilor din alte state şi cu răspândirea ideologiei revoluţionare în afara graniţelor Iranului. S.U.A. învinovăţeşte membrii Quds Forces pentru atacuri teroriste în Afganistan şi Irak.
“Solaimani has convinced Mr. Khamenei that Iran’s borders extend beyond geographic frontiers, and fighting for Syria is an integral part of keeping the Shiite Crescent intact,”
– susţin membri ai IRGC.
Astfel, comandanţi din cadrul IRGC vor coordona forţele siriene în strategia de luptă, iar comandanţii din Quds vor acorda ajutor în culegerea de informaţii militare.
Între timp, de partea cealaltă a fileului, Arabia Saudită şi Qatarul au finanţat şi înarmat rebelii din opoziţia siriană, în timp ce Turcia a permis acestora să îşi facă o bază neoficială în apropierea frontierei cu Siria, iar mai mulţi extremişti jihadişti au intrat în Siria pentru a se alătura rebelilor.
Cald-cald, frige-frige? Se vor înălţa flăcările deasupra hărţii? Fac iranienii pasul care le va da motiv Occidentalilor să acţioneze pe două fronturi, asupra Iranului şi Siriei?
Armageddon, sau apă de ploaie?
La bază, a stat articolul de aici.
– Resboiu –
———————————————————
Link-uri utile:
Revista Resboiu; Forumul Resboiu; Pagina de gardă a portalului; Ramura dedicată Armatei Române; Ramura dedicată spaţiului; Ramura dedicată dronelor.
sunt la sol si iranienii, de anul trecut, cu “consilieri”. e posibil ca spre sfarsitul lunii viitoare sa vedem primele lovituri aeriene
Mai oameni buni, sunteti asa de tari cand imbinati sarcasmul & comicul cu evenimentele de criza, incat cred ca pe voi ar trebui sa va selectioneze ca sa anuntati apocalipsa! 🙂
Sa nu care cumva sa va schimbati vreodata stilul! Intotdeauna sa alternati articolele sobre cu cele indulcite cu haz!
Multumim, Hanns! Incercam sa mentinem stilul cu care am pornit-o în 2009 si sper sa placa si pe viitor.
Cald-cald, frige-frige! S-ar putea sa nu ne plictisim…
Foarte reusit articolul, bravo!
Se va raspunde oare cu un no-fly zone?
Iranienii nu fac decat sa dea apa la moara alarmistilor care manipuleaza situatia din siria in vederea declansarii unei operatiuni de “democratizare”…
Parerea mea!
Bre,sezi otara bland.Avem asa.Rebelii au luat orase si armata nu le-a luat inca indarat.Armata are o problema.Ca orice armata araba,e praf la material uman.Sansa lor e sa distruga rebeliunea rapid.Pe termen lung,resursele superioare ale dimocrasi au castig de cauza.One.
Rebelii is la fel de varza ca armata la oameni si nu-s in stare sa stea 10 minute in fata unei ofensive a unei forte de arme combinate.Ei joaca cu succes ce au jucat cu insucces sunitii si Al Qaeda in Al Anbar.Tocmai din cauza ca au in fata niste frecatori de duda,nu 3d Inf Division(Mech) sau Marines Corps(OORAAAHH).Two.
Iranienii au instruit singura forta araba competenta,anume Hezbollah.Si i-au instruit in ce stiu ei mai bine(iar Hezbollah avea nevoie de fix aceast stiinta).Anume,razboi de manevra purtat de infanteria usoara.Assad are nevoie de cineva care sa mearga in fata si-n urma tancurilor la Alep si Homs.Artileria poate sa traga,aviatia sa niveleze orasul,dar nu se face nimic bun cu asta.Asta ii ofera iranienii,dupa mine.Nu cred ca mai timp sa-i invete pe harapi cum e tine kalasul in mana.Cred mai degraba ca iranienii trimit trupe si ofiteri care combinat cu luptatori Hezbollah si cu ce forte speciale si parasutisti are Assad sa mearga sa reia Alep.Ofensiva de genul ori la bal ori la spital.
Io cel putin,asa as face.Si fuck restul lumii.Se stie cine e dusman si cine-i prieten.Assad nu va cere aprobarea Americii,iar turcii nu vor intra daca simt tarie.
Vor trimite in schimb specialii lor si pe cei sauditi sa organizeze apararea.
Mes amis,avem in fata batalia decisiva a razboiului.Hai ai nostrii,indiferent care-s ei.
S-ar putea decide una-alta si dincolo de viitorul lui Assad.
Bre, e mai mult decat just ce spui! Dar o eventuala ofensiva organizata din partea guvernului ar putea escalada numarul de victime civile, ceea ce i-ar putea determina pe “democratizatori” sa intervina (si) oficial…
Auzi, de care guvern e vorba?
http://en.wikipedia.org/wiki/Hama_massacre
Numarul de victime e deja foarte mare, depasind lejer ce a fost in Libia. Ce cred eu ca ii retine pe occidentali sa atace sunt armele chimice si biologice ale Siriei.
Nu rusii, nu chinezii, nu iranienii.
Siria e vecina cu mult mai micul Israel, a carui greutate si influenta pe scena mondiala si mai ales in SUA si in Europa (mai ales aia de vest) e insa invers proportionala cu marimea (sau micimea de fapt) tarii. Siria mai are ceva rachete Scud si nici nu iti trebuie mare precizie pentru a lovi un oras cu arme de distrugere in masa.
Ori Assad a vazut ce s-a intamplat cu Saddam, a vazut ce s-a intamplat cu Gaddafi si nefiind prost isi da seama ce l-ar astepta si pe el. Ori un om (sau animal) incoltit e mult mai periculos decat unul care are sanse de scapare.
Assad ar putea la un moment dat, stiind ca se apropie sfarsitul, sa dea ordin de lansare a unor salve de rachete cu incarcaturi biologice sau chimice asupra Israelului, iar aia ar produce efecte dezastruaose, din toate punctele de vedere si pentru toata lumea. Turcia stie si ea de ce nu a insistat dupa doborarea acelui avion, desi destui prevedeau cine stie ce razbunari spectaculoase si nimicitoare. Au lasat-o moarta si pentru a-si spala cumva onoarea au declarat ca de fapt se pare ca avionul a avut o defectiune etc.
De aia cred eu ca se misca oamenii (adica NATO si Israelul) tiptil pe acolo si nu stiu cum sa apuce “cartoful fierbinte” fara sa se arda
Ramane de vazut. Asa s-a spus si despre Saddam ca are.
Pai in primul razboi din Golf chiar avea, si a si ramas presedinte desi l-a pierdut (iar americanii au cam dat de inteles ca vor folosi si ei arme nucleare daca Saddam foloseste arme chimice).
In al doilea nu mai avea. L-au fortat/pacalit etc. sa renunte la ele, cu tot felul de sanctiuni si/sau ridicari de sanctiuni internationale.
Problema cu Siria e ca nu o pot ameninta ca vor folosi si ei (americanii sau israelienii, nu cred ca altii s-ar baga in asa ceva) arme de distrugere in masa (inclusiv nucleare).
Odata pentru ca Israelul e prea aproape si un astfel de schimb de lovituri i-ar putea afecta prea tare, mai ales la ce teritoriu mic au, ajunge o singura racheta cu arme biologice sa scape acolo, sau norul radioactiv sa-i contamineze.
Si odata pentru ca ar afecta si civilii sirienii, adica si pe multi din cei care lupta contra lui Assad, sprijiniti de vest, cu alte cuvinte i-ar omori pe cei pe care pasamite vestul vrea sa-i salveze. Plus ca ar duce la o explozie a situatiei in tot Orientul Mijlociu, daca nu si prin alte parti (Europa de vest e oricum plina de oameni veniti din zona aia)
cam multe clisee dupa parerea mea.
sirienii au cateva unitati de infanterie chiar coerente si i-au ras la sol pe rebeli la alep (mai au un cartier de recuperat), de-asta au inceput occidentalii cu nfz. rebelii sunt sprijiniti de la inceput si de unitati de forte speciale.
fortele speciale siriene sunt chiar decente, au fost instruite de ivan si au experienta de lupta indelungata (bekaa, beirut etc).
btw,o multi dintre sirieni au mai multe in comun cu crestinii decat cu arabii, iar altii sunt chiar crestini.
iar hezbollahul i-a tamponat pe israelieni ultima oara tocmai pentru ca au avut o zona fortificata, pregatita din vreme, n-a fost niciun razboi de manevra.
Eu m-as mira daca Assad ar avea arme biologice, dar fortele speciale occidentale au venit in ajutorul rebelilor pentru ca incepusera sa o cam ia pe coaja.
Eu chiar m-as bucura sa sa nu aflu nici o data, indiferent cat de tare ma roade curiozitatea.
Parerea mea e ca Assad sta foarte bine si detine controlul.
Chiar daca insurgentii sunt ajutati fizic si prin planificare de catre occidentali, Assad sta bine si fara griji.
Assad e supravegheat indeaproape de catre Rusia/China si probabil si multe alte tari si pana nu da semne de oboseala stau in banca lor.
Garantat daca Assad simte ca nu mai poate, vor intevenii prietenii numai cat sa exhilibreze situatia.
Parerea mea ca acest razboi idiot provocat de occidentali este unul de uzura, pana se vor ajunge la niste consensuri intre marile puteri, puterile sunt ca niste caini care se contrariaza prin gard stiinda ca daca gardul ar ceda ori ar iesii cu sfarsitul vietii pe pamant ori ar face cale intoarsa pentru tot deauna.
“totdeauna” 🙂