Dragii moşului, azi ne vom întoarce în frumoasa ţară a rednecks-ilor, păstorită de văru’ Obama (cică ne tragem din aceeaşi maimuţă, doar că tat-su a rămas mai mult la bronzat in Kenya) şi vom discuta despre ultima rangă de îndreptat cărarea părului, fabricată în însorita Floridă, de către atelieru’ mecanic Knights Armaments din Titusville, pre numele său M110 SASS. SASS vine de la SemiAutomatic Sniper System.
M110 este considerat un sistem, fiind compus dintr-o puşcă derivată din SR25 al sus-amintitului atelier mecanic, ea însăşi fiind un M16 recalibrat în 7,62×51 mm NATO, o lunetă Leupold 3,5-10×50, amortizorul de rigoare, bipod Harris şi diverse accesorii. Puşca propriu-zisă are o ţeavă de 20 de ţoli (510 mm), un pas al ghinturilor de 1:11, încărcătoare de 10 şi 20 de cartuşe, fiind alimentată, cu precădere, cu muniţie tip M118 Long Range, elementul cotoibil din toată treaba asta fiind un glonţ de tip Sierra MatchKing de mare precizie, folosit în competiţii, cu greutate de 10,9 grame şi un coeficient balistic de .505, capabil de a rămâne supersonic la 1000 metri (pentru necunoscători, pierderea de precizie se înregistrează în zona transsonică, unde algoritmii balistici au probleme în a calcula traiectoria unui glonţ). Astfel, M110 oferă o precizie de 1 MOA (1 minut de unghi – deviaţie de 1 cm la 100 m) la o distanţă de 800 m, foarte bună pentru o armă semiautomată. Un dezavantaj este greutatea armei, de 7,3 kg, dublă faţă de un PSL.
Considerată a doua în Top 10 a invenţiilor militare din 2007, M110 oferă un volum mare de foc comparată cu armele ce le va înlocui, M40 a USMC şi M24 a US Army, ambele puşti cu închizător, şi o imensă uşurare a instrucţiei, capitâlizând tehnicile de folosire şi întreţinere a armelor M16, compatibile în proporţie de 60% cu M110.
Ca urmare a învăţămintelor trase din cotonogelile cu megieşii arabi din Irak şi Afganistan, un foarte mare accent se pune acum pe folosirea elementelor ajutătoare ca amortizorul de sunet şi bipodul, din cauze obiective. Manualul de instrucţie pentru lunetişti, revizuit în 2008, accentuează capacitatea lunetiştilor ca multiplicatori ai forţei de foc a unităţilor militare, evidenţiind volumul mare de foc precis ce-l pot oferi. Survivabilitatea acestora fiind considerată extrem de importantă, folosirea amortizorului de sunet este puternic recomandată.
Concluzionând, o sculă eficientă, puternică, care, combinată cu o doctrină revizuită, va aduce un plus de putere unităţilor americane pe câmpul de luptă.
[youtube=http://www.youtube.com/watch?v=XJLLPiRC4QA]
-Sweeper –
Multumim de prezentare.
Arma interesanta sa vedem cum se prezinta in lupta.
Sunt curios de unde vom afla noi chestia asta (“cum se prezinta in lupta”)
E asa un secret militar ca gasesti sute de raspunsuri din surse deschise.
sweeper,bre,uitasi o chestie.Knight astia nu fac scula rea.Dar aceasi performanta o poti lua cu 25% din costuri.Si la americanski e cu smenuri din aste cand is contracte cu statul.
Suna ca un plici de tintari.
Nu cred ca ai desconsidera un plici(7,62X51, 10,9g) din asta peste frunte, asta daca nu cumva nu intelegi ceea ce face un amortizor de zgomot (suppressor/silencer).
Nici prin cap nu-mi trece sa-l desconsider. Zic si eu, numai asa, cum se aude pe difuzor.
Multumesc oricum, pentru grija extrema manifestata fata de fruntea mea.
De inteles, intelg si eu cite ceva. Amortizoare are si masina, nu ? 🙂
Mooamaăăăăă…cît de eficient e amortizorul de sunet…brava treabă.bipodul pare similar cu cel de pe M-24, și oferă o stabilitate excepțională. Vreau și io o jucărie d-asta….
Ai avut altele similare???? 🙂
Ale mele , personale, nu… 🙂
dar m-am mai jucat cu nește scule de gen, uneori și cîteodată… 🙂