Articolul de fata se vrea o scurta recenzie a catorva analize/studii/articole aparute in ultimii ani despre cum ar trebui sa arate Armata Romana, spre ce anume ar trebui sa tinda, cum sa se reformeze, in viziunea unor analisti, organizatii sau publicatii.

Primul studiu pe care il aduc in discutie, intitulat Adaptarea structurii Armatei Romane la cerintele prezentului si viitorului apropiat, publicat in anul 2008, in Revista Institutului Diplomatic Roman, face parte dintr-o serie de articole denumita, NATO: puncte de vedere romanesti inainte si dupa Summitul de la Bucuresti.

Conform autorului, Armata Romana trebuia sa faca tranzitia catre o forta expeditionara, optimizata pentru misiuni extrateritoriale si sprijinita intern de structuri care genereaza si regenereaza forte.

In acest sens ar fi fost necesara o Forta Permanenta, o Forta Expeditionara si o Forta Teritoriala.

Un lucru aparte in aceasta analiza este reprezentat de necesitatea(conform autorului), introducerii unor arme si denumiri noi.

Astfel, Fortele Terestre ar fi constat din urmatoarele arme:

– Garda: trupe de reprezentare, cercetare si actiuni speciale.

– Grenadieri: infanterie grea, purtata integral pe vehicule blindate, avand in organica batalionului subunitati de artilerie autopropulsata(de camp, antiaerian si antitanc).

– Dorobanti: infanterie usoara transportata cu mijloace neblindate, avand in subordine artilerie tractata.

– Lancieri: trupele blindate (tancuri), si dispunand de subunitati de artilerie autopropulsata.

– Rosiori: trupe aeropurtate.

Aceste trupe ar fi trebuit sa fie dislocate in mai multe baze situate in: Suceava-Vatra Dornei, Focsani-Buzau, Babadag, Bucuresti-Ploiesti, Brasov, Curtea de Arges, Cluj-Turda-Luna si Timisoara.

Regimentul 30 Garda

Fortele Terestre ar fi trebuit sa aiba urmatoarea organizare:

– 1 Regiment de Garda.

– 2 Regimente de Grenadieri.

– 3 Regimente de Dorobanti.

– 2 Regimente de Rosiori.

– 2 Regimente de Vanatori de Munte.

– 1 Regiment de Lancieri.

– 2 Regimente de Artilerie

– 1 Regiment de Aparare Antiaeriana

– 1 Regiment de Comunicatii.

– 1 Regiment de Aviatie.

– 2 Regimente de Geniu.

– 2 Regimente Logistica.

– 1 Regiment protectie NBC.

– cate o companie de Politie Militara pentru fiecare baza.

Fregata Regina Maria

Fregata Regina Maria

Fortele Navale ar fi trebuit sa renunte la navele fluviale, pe care sa le transfere Ministerului de Interne iar in schimb sa preia navele maritime ale Garzii de Coasta, si sa dezvolte o structura de forte capabila sa sustina misiuni expeditionare, compusa dintr-o Unitate Expeditionara Navala, dotata cu:

– 3 Fregate, care sa poata asigura aparare antiaeriana, antisubmarin si sa sprijine cu foc infanteria marina.

– 1 Nava de debarcare capabila sa transporte un batalion de infanterie marina, sprijinit de blindate si artilerie, nava care ar fi trebuit sa fie capabila sa opereze elicoptere.

– 2 Nave de realimentare.

– 2 Nave Logistice.

Si dintr-o Brigada de Infanterie Marina.

Fortele Aeriene ar fi urmat sa renunte la flota de elicoptere pe care sa o transfere Fortelor Terestre, si sa se rezume la misiuni de aparare a spatiului aerian national/politie aeriana, transportul unitatilor/materialelor in/din teatrele de operatii, actiuni ofensive impotriva fortelor inamice.

Acestea ar fi trebuit sa aiba capacitatea ca in termen de maxim o luna sa poata proiecta intr-un teatru de operatii o unitate de dimensiunea unei brigazi si sa ii asigure sprijinul logistic, de asemenea aviatia de lupta trebuia sa fie capabila sa participe la misiuni externe impreuna cu aliatii Romaniei dar cu sprijinul logistic al acestora.

Pentru atingerea acestor obiective se considera necesara finalizarea achizitiei avioanelor de transport mediu curier(C-27J Spartan), achizitionarea unor noi avioane de transport cu raza lunga de actiune si cu capaciatate de transport sporita si achizitionarea celor 48 de avioane multirol(obiectiv inca de actualitate la acel moment).

In anul 2010 Armata Romana si spre ce anume ar fi trebuit sa tinda a primit putina atentie din partea lui George Friedman, care in contextul achizitiei de catre statul roman a 48 de avioane F-16 Block 25 si Block 52(achizitie care a fost abandonata in cele din urma), considera aceasta decizie ca fiind una gresita si mult prea ambitioasa, Romania trebuind sa isi compuna in opinia sa, o armata ale carei obiective principale sa fie apararea frontierelor cu Republica Moldova si Ucraina.

“Şi, în acest scop, este nevoie de forţe mobile de infanterie, elicoptere, Humvee, oameni antrenaţi. Nu veţi avea suficiente avioane de luptă pentru o confruntare cu forţele ruseşti”

Astfel concluziona analistul american care ar fi trebuit sa fie directia de urmat pentru Armata Romana.

Doi ani mai tarziu, in anul 2012, Partidul National Liberal (care in acel an avea sa dea ministrul apararii), emitea un document privind viziuea partidului in legatura cu viitorul Armatei Romaniei, care in perspectiva anului 2030 ar fi urmat sa aiba o structura schitata astfel:

1. Structuri de comandă și control:

  •  Statul  Major General:  rol,  coordonarea procesului  de generare si regenerare a fortelor;
  • Statul  Major al  Fortelor Terestre: rol  de generare si regenerare a fortelor terestre;
  • Statul Major al Fortelor Aeriene: generare si regenerare a fortelor aeriene;
  • Statul  Major al  Fortelor Navale:  generare si regenerare a fortelor navale;
  • Comandament  Operational  Intrunit:  rol  de conducere a fortelor in operatii (organizat pe  structuri tip “Joint”) ;
  • Comandamentul  Logistic  Intrunit:  rol,  coordonarea  procesului logistic de generare si regenerare a fortelor si  asigurarea logisticii operationale.

2. Capabilități Forțele Aeriene:

  • Transport Aerian Strategic : SAC/NATO : C-17 (x 200  ore zbor/anual);
  • Transport  Aerian Tactic :  4 aparate C-130,  7 aparate C-27J (scurt-mediu  curier),  elicoptere  transport  Puma/Puma modernizat (motoare Makila);
  • Aviatie  de  lupta:  avioane  multirol  de  generatia  a  cincea:  2 escadrile (x 16 aparate F-35)
  • Aparare anti-aeriana : (SHORAD , V/SHORAD , HSAM )

3. Capabilități Forțele Navale:

  • Nave de lupta multifunctionale: 4-5 LCS ;
  • Escadrila Elicoptere navale si  navalizate pentru misiuni  SAR: 16 aparate ;
  • Fregate tip C-22: 2 nave;
  • Supraveghere maritima: Sistemul SCOMAR ;
  • Batalion Infanterie Marina.

4. Capabilități Forțele Terestre.

  • 1  Divizie  Infanterie  (x  3  Brigazi  de  manevra),  la  dispozitia NATO ;
  • 1 Divizie Infanterie (x 4 Brigazi de manevra), pentru generare si regenerare a fortelor;
  • 2  Escadrile  de  Elicoptere  de  atac  (cu  posibilitatea  cresterii numarului acestora);
  • Sisteme de avioane fara pilot de nivel tactic si operativ.

Document in care erau reiterate mai multe obiective de dotare si posibil optiuni de organizare, mentionarea obiectivului de dotare cu aparatul de generatia a V a, F-35, era echivalenta cu o sustinere a achizitionarii de avioane F-16 in defavoarea dotarii cu un avion de provenienta europeana, discutie inca de actualitate la acel moment.

F-35

Structura organizatorica a Fortelor Terestre compusa din 2 divizii si 7 brigazi, este similara cu vechiul obiectiv de redimensionare al armatei de uscat, in 2005, se estima ca la nivelul anului 2015 Fortele Terestre vor avea urmatoarea structura:

În cadrul Structurii de forţe pentru 2015, Forţele Terestre vor dispune de o brigadă mecanizată, o divizie de infanterie cu o brigadă mecanizată, o brigadă de infanterie blindată, o brigadă de vânători de munte, mari unităţi şi unităţi de sprijin de luptă şi mari unităţi şi unităţi de suport de luptă, şi de un comandament de generare/regenerare, tip divizie, cu o brigadă mecanizată, o brigadă de infanterie blindată, o brigadă de vânători de munte, mari unităţi şi unităţi sprijin de luptă şi mari unităţi şi unităţi suport de luptă  

Ultima analiza prezentata a fost publicata recent pe blogul Defence and Fredom, si conform autorului, Armata Romana trebuie sa treaca printr-un proces drastic de redimensionare.

Fortele Navale ar trebui sa fie practic desfiintate, unele nave putand sa fie transferate unor agentii de politie din afara armatei.

Fortele Aeriene sa fie reduse de la statutul de categorie separata de forte la cel de componenta aeriana, pastrand un numar redus de elicoptere, o escadrila de avioane F-16 care sa fie folosita pentru misiuni de Politie Aeriana si sa conserve un numar de aerodromuri pe care in caz de necesitate sa fie dislocata avioane militare ale NATO.

F-16 Romania

Fortele Terestre sa fie transformata intr-o militie cu 3 categorii de batalioane.

  • batalioane cu misiunea de a intarzia operatiunile inamice in estul Muntilor Carpati.
  • batalioane cu misiuni de securiatate pentru apararea obiectivelor majore(de infrastructura, industriale, a oraselor).
  • batalioane care sa adopte tacticile Jagdkampf / Raumverteidigung pe zona granitei cu Republica Moldova si Ucraina, aceasta urmand sa fie singura categorie de unitati care sa necesite echipamente avansate cum ar fi armamentul antitanc.

Per total Fortele Terestre ar urma sa fie organizate intr-un numar de 4 brigazi cu un repertoriu limitat, un regiment cu misiunea de a apara capitala si cateva batalioane teritoriale.

Procurarea de echipament nou sa se limiteze la armament antitanc, echipamente de comunicatii si sisteme de vedere pe timp de noapte.

Razboiul electronic, apararea antiaeriana, sprijinul aerian, sprijinul de artilerie ar urma sa vina doar din suportul pe care alte armate aliate i l-ar putea oferi Armatei Romane, ale carei capabilitati nu ar mai acoperi aceste zone.

Desi am incercat sa fiu impartial in prezentarea acestor studii, ultima structura imaginata, cu siguranta i-ar merge la suflet oricarui consilier sovietic.

– David Victor –