Air Force One de Romania

Air Force One de România, da. Păi cum altfel? Că doar nu ne-om face de bau prin lume, taman acuma când le-am rezolvat pe toate. Şi rânjim fericiţi.

C-27J Spartan Romanian Air Force

N-am pus de tâmpit poza. Bine… e interpretabilă sinceritatea mea, dar dând un şut filozofeniei mărturisesc că n-am pus de tâmpit, ci de-al dracu. Şi pentru că mi-a plăcut imens de enorm fiecare zbor în avioanele Spartan! Şi, pentru că dracu ştie ce poză ar fi trebuit să potrivesc la ştirea asta.

Ştire, pe care mă invit s-o cetesc. Că o ştiam numa’ după titlu, din linkul pe care mi l-a pasat colegul Victor foarte sătul să vadă că până şi pe Resboiu… şeful munceşte cel mai puţin, în ultima vreme.

So:

Despre achiziţia unei aeronave prezidenţiale, atât pentru preşedintele ţării, cât şi pentru transportul premierului, s-a discutat în ultima decizie a CSAT, a declarat miercuri ministrul Transportului, Dan Costescu.

“Nu avem buget acum, dar avem ca punct fix rectificarea bugetară.”

=))

“Ne propunem ca la finalul anului să avem o primă aeronavă cumpărată. Vom cumpăra de la alt guvern, vom lua legătura cu toate guvernele Uniunii Europene. O aeronavă prezidenţială se cumpără după trei-patru ani de zbor, pentru că abia atunci deja avem una cu un istoric clar de zbor.”

Potrivit lui Costescu,

“s-au făcut paşii de lucru, cum se va face analiza de oferte. Agenţia Naţională de Achiziţii Publice va scrie o procedură specială pentru această achiziţie. Ne propunem ca la finalul anului să avem o primă aeronavă cumpărată”.

Adică aeronava prezidenţială va fi două sau mai multe? Vedeţ bre, să nu-şi arunce herr prezident hanoracul pe aripa paserii, apropos, şi să înfunde păcălitorul… că-i nervos, chiar dacă pare că ţine în el.

Îndărăt la ştire, cu-n zâmbet mirosind a proletar care a dat cu felinarele în vorbele ministrului de transport, alea cu “paşii de lucru”…

Potrivit ministrului, achiziţia va fi între guverne. [Deci, dac-o lăsa aşa era mortal! Îi deveneam fan.]

“Comisia de 20 de oameni din mai multe ministere vor stabili cum va arăta flotila.”

Serios, o ştiţi p-aia cu “bă, eşti nebun?” – nu? Flotilă! Mă ud cu apă…

Să mai revenim puţin la vorbele dumisale:

“Practica europeană este să fie o flotilă cu trei sau patru nave.”

Pe Arsenie, dacă mai mi se mai năzare să scriu postare la prima citire şi mai ales din zbor. Lol, zici că am vorbit de funie în casa spânzuratului… 🙂

Haideţi să vă scriu ceva care se lipeşte foarte minunat ca fundal la planurile de flotileală:

Duminică dimineaţa, ies copiii mari şi mici

Pe maidanul lui Mătreaţă, să se joace în arşici.

Coana Veta a lui Năică, se certa cu-n precupeţ

Pentru-n ou şi-o pătlăgică, ca să mai lase din preţ…

Ei, acuma e momentul mult aşteptat, ăla când, stimaţi telespectatori, va trebui să aprindeţ brichetele (cu ţigările, mai uşor… că-i lege, ‘tu-le grijania…) şi să cântăm în cor, uşor euroforizaţi:

De la crâşma lui Năiţă, un’ se vinde tulburel,

Iese unul, făcut criţă, cu ţambalul după el…

C-aşa e viaţa de mahala, ruptă din inima mea

{acuma tare!}

Du-mă acasă, măi tramvai

<păi ce credeaţ că cântăm?>

Du-mă acasă, ce mai stai…

Du-mă la aeronava mea,

Cu de toate. 🙂

Haideţ încă niţel, că se poate:

“Noi, de obicei, suntem mai zgârciţi decât ceilalţi aşa că s-ar putea să fie mai puţine.”

Cu această ultimă dileală, lăsăm scena goală. Poate vin reptilienii şi o să fie bine. Sau glaciaţiunea, să ne rocorească. Şi nu-mai daţi bre d-astea să scriu, la mahmureală… că-s om şi eu.

Şi acum, cu toţii, chiar şi aeronavele prezidenţiale:

Noaptea se lasă în mahala,

Şi câinii latră a pustiu

Hau-hauu!

Iulian Iamandi