Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti și Aeroportul Internațional București Băneasa Aurel Vlaicu au fost clasate, săptămâna aceasta, de către Airports Council International – Europe în top 5 european al aeroporturilor care au înregistrat cea mai mare creştere a traficului aerian în luna august 2016.
Astfel, la categoria aeroporturilor cu 5 – 10 milioane de pasageri pe an, Aeroportul Henri Coandă, care a avut o creștere de 17% a traficului aerian, a ocupat al patrulea loc,după aeroporturile Berlin Schoenefeld, Larnaca (Cipru) și Tenerife, fiind urmat de aeroportul Faro (Portugalia).
Aeroportul Băneasa a ocupat tot al patrulea loc, dar la categoria sub 5 milioanede pasageri pe an, unde clasamentul este: Oradea, Palanga (Lituania), Harkov (Ucraina), București Băneasa (cu o creștere de 41% a traficului aerian) și Keflavik (Islanda).
În august, la categoria aeroporturilor cu peste 25 de milioane de pasageri/an, clasamentul este: Dublin, Amsterdam, Barcelona El Prat, Copenhaga și Londra Gatwick. La categoria 10 – 25 de milioane de pasageri/an, pe primele locuri s-au clasat aeroporturile Gran Canaria (Spania), Alicante și Varsovia (ambele la egalitate), Birmingham și Malaga.
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti a înregistrat, în primele opt luni ale anului 2016, pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti-Băneasa Aurel Vlaicu, un trafic aerian de 7.141.740 pasageri și 79.660 mișcări de aeronave (aterizări și decolări). Din total, pe Aeroportul Henri Coandă s-au înregistrat 7.138.426 de pasageri şi 71.236 mişcări de aeronave.
Numărul pasagerilor care au tranzitat aeroporturile Bucureştiului în perioada ianuarie – august 2016 a înregistrat o creştere de 16,5%, faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut, creându-se astfel premisele atingerii pragului de 10 milioane de pasageri în întreg anul 2016.
Evoluţia numărului de pasageri pe cele două aeroporturi ale Companiei Naţionale Aeroporturi Bucureşti devansează semnificativ tendinţa generală înregistrată la nivel european, de 2%. Pe aeroporturile Capitalei s-a înregistrat, de asemenea, şi o creştere a numărului de mişcări de aeronave, depăşind şi la acest capitol trendul european, de 2,4%. Astfel, în primele opt luni ale anului 2016, numărul mişcărilor de aeronave pe aeroporturile din Bucureşti a crescut cu 10,3% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
Despre CNAB:
Compania Naţională Aeroporturi Bucureşti şi-a început activitatea la data de 5 februarie 2010 şi asigură coordonarea operaţională şi managementul celor două aeroporturi ale Capitalei. CNAB a fost înfiinţată prin fuziunea societăţilor care gestionau aeroporturile bucureştene: Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti şi Aeroportul Internaţional Bucureşti Băneasa Aurel Vlaicu.
Serviciul Comunicare
Compania Națională Aeroporturi București
Creșterea se datorează celor 3-4 milioane de căpșunari care au roito din țară pt o viață mai bună,normală,lejeră. Forța fie cu capșunarii.
Nu neaparat, intradevar o mare parte din traficul aerian de pasageri este reprezentat de romanii care muncesc afara si vin tara sau pleaca definitiv.
Insa responsabile de traficul crescut sunt cresterea economica, suntem in al saselea an consecutiv de crestere economica si inevitabil mai multi oameni isi permit sa iasa din tara sau au nevoie de plece din tara.
Invartindu-se mai multi bani in Ro(mai multi decat in alte perioade), ai mai multi calatori care vin/pleaca in interes de serviciu/afaceri.
Ai un turism care a mai crescut, in Bucuresti cel putin ca sunt destul de mult strainezi care se fatzaie prin centru, toate saloanele de masaj cu gagici isi expun meniurile in ebraica samd.
Si nu in ultimul rand vinovat pt cresterea traficului aerian ar fi si comportamentul generatiei hipsetersc numita “Millenials”, adica aia nascuti dupa 1980, care sunt mai inclinati sa isi cheltuiasca banii pe calatorii decat pe bunuri(masini, electronice), asa cum au fost aia cei nascuti in anii 1960-1970(care s-au manifestat in perioada de boom economic), pt ca multi dintre “Millenialsii” care au acces sa faca frecvent excursii prin afara, sunt plictisiti de masini cu clima bizonica, plasme & so on, multi dintre astia provin din clasa mijlocie, s-au intalnit deja cu chestiile astea asa ca nu mai reprezinta un element de noutate, spre deosebire de aia mai batranii care au salivat decenii la ce case/masini/frigidere pline vedeau in filmele americane si cand au avut acces au dat iama in credite in CHF, showroom-uri samd.
Desigur ma refer la cei care au/avut acces la chestiile astea, burghezia, mica burghezie, care totusi sunt suficient de multi sa conteze.
Deci liniile aeriene care opereaza la noi nu sunt un soi de dop intr-o chiuveta care golesc tara de romanasi.
Bre, nushce crestere economica itzi avea voi pe acolo 🙂 🙂 , am trecut de nevoie toamna asta pe acolo cateva zile si am batut cateva orase/regiuni/inclusiv capitala si mi s’a parut o saracie lucie, lumea cam saraca, cam disperata
Am discutat cu ceva lume de toate categoriile, de la ‘telectuali pana la d’astia mai saraci cu duhul si nu pareau prea fericiti
Acu poate n’am nimerit eu esantionul 🙂
Cred ca marea majoritate a traficului o fac tot “capsunarii”, turisti sunt mai putini
La Aeroport jale, cozi la pasapoarte, astia nu s’au DERANJAT inca sa se adapteze traficului, timpul trece leafa merge noi cu drag muncim inca functioneaza
De plecat se tot pleaca, totzi pe care ai stiu au plecat sau sunt pe picior de plecare, cred ca nu le prea prieste atata crestere economica 🙂 🙂
Dar idiotii au gasit solutia cu pensiile speciale pt mameleloanele eroice, sa te tzii puradei, za next genereishan av Mailenials 🙂 🙂
Astia clar vor fi orientati pe turism, jarmanica scrie pa iei pana baga aia restictzii si vize, si restul timpului pe consum respectiv adunat masini frigidere televizoare de prin casele platitorilor de impozite pt sustinerea pensiilor speciale 🙂 🙂
Bre nu am spus ca totul este grozav si ca toti romanii de toate varstele de la orase si sate danseaza intr-un picior.
Am spus ca exista un progres economic, vizibil, daca vrei sa il vezi desigur.
Asta nu inseamna ca Romania este o tara bogata, nu are cum sa aiba un nivel de dezvoltare cumparabil cu al occidentului, ne despart secole in care au fost acumulate decalaje.
PIB-ul de 170 mld euro pe care Romania il va inregistra in 2016 – si care este cel mai mare din istoria consemnata a locuirii umane a spatiului asta – este mai mare decat PIB-ul de 158 mld euro din 2015, de 133 din 2013, de 37 mld din 2000 sau 19 mld din 1992.
Dezvoltare care se vede cu ochiul cam pe oriunde te invarti prin Ro, daca ne cumparam cu ce vedeai in 2013, in 2000 sau 1992.
Ca progresul economic nu se distribuie uniform, nici nu are cum.
Intr-un fel se resimte o crestere de 10% pt elita de 2% din populatie care controleaza 40% din resursele unei societati si care exista in mod natural peste tot in lume.
In altfel fel resimte cresterea de X% pt middle classul care reprezinte 20-30% din populatie si care controleaza restul de 30-40% din resurse.
Si in mai mica masura se bucura de crestere restul de 60-70% din populatie carui ii mai raman 20-30% din resurse.
Patura cea mai de sus face trecerea de la S-Klasse la Bentley, ailalti isi permit sa se mai plimbe prin europa si restului de amarati le ramane un 1 milioan in plus la salariul minim pe economie.
Ce boscorodeste unul si altul, omul prin natura sa este o fiinta etern nemultumita, sa ii lasam pe romani, uite la englezi, carora li sa urat cu binele si sau suparat si au votat sa aiba motive sa fie si mai suparati nitel mai incolo.
Ca se pleaca, este firesc pana la urma, sa emigrat in draci la vremea lor din Italia, Irlanda, Spania, Grecia and so on.
Romania nu avea cu sa scape de fenomenul asta dupa ’89, la fel cum sa intamplat peste tot in est si in functie de cat de mult rau a facut comunismul in fiecare tara in parte sa plecat mai mult sau mai putin, in Polonia din 38 de milioane au plecat cam 2 milioane, la noi din 20-21 au plecat cam 3 milioane, la Moldoveni unde comunismul a facut ravagii a plecat o treime din tara.
Repet, nu spun ca este grozav ce este acum, insa comparativ cu alte perioade exista progrese vizibile chiar remarcabile pe alocuri, ca noi ca natiunecand cand ne vine randul la “our time to shine” avem vocatia autodatului cu tesla’n ‘oaie si ba o dam in “nu ne vindem tara”, ba marim pensii ca tzacanitzii si aruncam pe fereastra 3-4 mld euro pe an, ca zilele astea poporu’ roman cam are apucaturi de curvulitza si inghite tot ce ii dau pedofilatorii pulitici sa inghita, alta discutie.
Cursele low-cost au” democratizat” transportul aerian si nu neaparat nu stiu ce imbunatatire a situatiei economice a cetatenilor europeni.Piata romaneasca de bunuri a intrat intr-un ciclu normal de inlocuire dupa “gaura neagra” din anii ’90-00- cand ea inghitea milioane de televizoare,congelatoare,etc.
Poate nu inteleg eu bine – ce zboruri se opereaza pe Baneasa? Ca parca era doar pt zboruri private. Ca na – daca-si face bastanu` vila langa pista zice dupa aia sa se mute aeroportu` ca e zgomot…
Iar Otopeni a urcat si datorita mutarii zborurilor de pe Baneasa, precum si a inmultirii numarului acestora. Oricum – mare aeroport international cu 3 benzi rahitice de bagaje…
Pentru Baneasa au adunat si zborurile din timpul BIAS.