Armata Romana

Ziua Statului Major General

Înalt Ordin de Zi no. 83

Asupra raportului ministrului nostru secretar de stat la Departamentul Trebilor Militare din Moldova

Domnia Noastră am decretat şi decretăm:

Articolul 1. Pentru executarea lucrărilor tehnice militare, despre care se simte neapărat trebuinţă, precum şi pentru îndeplinirea a deosebite alte misiuni, în care se cer cunoştiinţe militare speciale, se înfiinţează un Corp de Stat Major General al armatei Principatelor Unite, dependent în atribuţiile sale de ministerele ostăşeşti.

Articolul 2. Corpul de Stat Major General se va compune precum va cere trebuinţa, după experienţă, de un număr de ofiţeri de toate gradele până la cel de colonel inclusi, luaţi din ambele oştiri şi numai acei care vor fi posedând cunoştiinţe speciale militare, dobândite prin studii sistematice, vor putea fi admişi în acest corp.

Articolul 3. Până la definitiva organizare şi completare a Corpului de Stat Major General, ofiţerii Corpului numit actual de Geniu, din Ţara Românească, precum şi acei din Moldova, care posedă cunoştiinţe militare speciale, vor face de astăzi parte din Corpul de Stat Major General.

Articolul 4. Pentru executarea serviciului de scriitori şi alte însărcinări, de asemenea pentru furieri şi magazineri pe la depozitele de arme sau alte obiecte militare aflate în păstrarea Corpului de Stat Major , se va afecta acestuia un număr cuvenit de grade de jos, care deocamdată vor fi luate din personalul deosebitelor corpuri de trupe, unde vor şi conta până la alte dispoziţii.

Articolul 5. Corpul de Stat Major, staţionând parte în Bucureşti şi parte în Iaşi, după trebuinţă, se va împărţi în patru birouri de deosebite mărimi, după însărcinarea ce va avea fiecare în clasificarea trebuinţelor Corpului de Stat Major. Unul din aceste birouri va fi ataşat pe lângă persoana Domniei Noastre, pentru întrebuinţarea relaţiilor noastre cu ministerele ostăşeşti şi pentru comandamentul nostru asupra armatelor.

Articolul 6. Şeful Statului Major General va fi un colonel sau general posedând cunoştiinţele speciale militare pentru a putea face parte din acest serviciu; el va priveghea şi va dirija lucrările acestui Corp, dând socoteală pentru toate ministerele militare şi se va seconda în atribuţiile sale de un ajutor, ofiţer superior.

Articolul 7. Atribuţiile Corpului de Stat Major General, care se vor descrie mai întins printr-o dispoziţie de regulament posterioară, sunt, pe scurt, următoarele:

a) Tot ce se atinge de lucrările topografice, geodezice şi statistice, precum şi ridicarea şi lucrarea planurilor de acest fel şi aplicarea acestor lucrări la facerea hărţii cadastrale a Principatelor Unite;

b) Tot ce priveşte lucrările tactice şi strategice, precum recunoaşteri şi itinerare militare, combinarea şi conducerea coloanelor de deosebite arme, combinarea şi dirijarea manevrelor, alegerea poziţiilor militare, aşezarea, construirea şi întărirea taberelor, în conformitate cu starea trupelor şi natura terenului;

c) Lucrările de fortificaţie pasageră şi permanentă, precum şi tot felul de operaţii privitoare la acestea, aşezarea şi construirea bateriilor şi servirea sau întreţinerea lor prin artilerie;

d) Toate lucrările relative la construirea şi întreţinerea prin reparaţii a zidirilor militare sau publice, în general, precum cazărmi, posturi de gardă, grajduri, spitale, închisori şi altele; construirea şi aşezarea podurilor mobile şi a podurilor permantente.

e) Păstrarea sub a sa priveghere a depozitelor de arme şi de altă muniţie militară şi aprovizionarea lor, inspectarea şi verificarea stării armelor de tot felul ce se află în serviciu, precum şi a materialului de artilerie; reparaţia lor prin mijlocul unor ateliere destinate pentru aceasta;

f) Conducerea lucrărilor publice ce se vor executa prin ajutorul armatei;

g) Contribuirea cu personal la formarea de comitete militare provizorii sau permanente, însărcinate cu prefaceri sau îmbunătăţiri ce s-ar recunoaşte trebuincioase în armată, cu examinări asupra şcolilor militare şi altele.

Articolul 8. Şi cel din urmă. Ministrul nostru secretar de stat la Departamentul Trebilor Militare din Moldova este însărcinat cu executarea acestei ordonanţe, comunicând-o Ministerului Trebilor Militare din Ţara Românească.

Datu-s-au în reşedinţa noastră din Moldova, Iaşi, 12 noiembrie, anul mântuirii 1859, iar al Domniei noastre din Principatele Unite, cel întâi.

ALEXANDRU IOAN I

Ministru de Război,

G. Adrian

Monitorul Oastei, Nr. 21 din 3 iunie 1860.

Astfel, dragi cititori s-a născut Statul Major General al Armatei Române. Am ales să redăm “actul de naştere” în totalitatea sa pentru a se putea observa cât mai bine situaţia militară a României, sau mai bine-zis a proaspăt Unitelor Principate. Şi dorim să scoatem în evidenţă următorul aspect: Statul Major General este primul corp comun al armatei celor două principate. După cum se cunoaşte, iniţial şi, mai ales, din punct de vedere legislativ, unirea Moldovei cu Ţara Românească a fost o unire de tip confederativ, şi numai dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza pe ambele tronuri a facut ca această stare de fapte să fie, încet – încet, depăşită. Astfel, din punct de vedere militar, la 1859, aveam două armate distincte, cu trei regimente de infanterie în Ţara Românească, şi două, unul de muschetari, adică de infanterie, şi unul de vânători, proaspăt înfiinţat la 1858, în Moldova, cu câte un divizion de lăncieri în Moldova şi un proaspăt regiment în Ţara Românească, cu câte două divizioane de artilerie de mărime variabilă în fiecare principat, cu trupe teritoriale de varii categorii, cu câteva şalupe canoniere cu vele pe aliniamentul Dunării, câte 4 la fiecare principat. Ori pentru a putea aduce toate aceste trupe la un numitor comun a fost nevoie de crearea un corp specializat care să fie introdus în structura de comandă. Astfel s-a creat Statul Major General, denumit astfel deoarece fiecare principat, pe lângă ministerele de resort, avea constituit, chiar de la 1830, momentul apariţiei armatelor moderne pentru cele două principate, câte un Ştab al oştirii, adică un stat major al armatei.

Din această cauză putem afirma fără a greşi faptul că apariţia Statului Major General este primul pas către unificarea militară a principatelor, pe de-o parte, şi, pe de altă parte, este unul din primii paşi către îndeplinirea unificării complete a Principatelor Unite şi a formării României.

La Multi Ani Statului Major General!

Aici avem primele uniforme ale Statului Major General, ale generalilor şi adjutanţilor domneşti, care după cum scria ordinul de mai sus, au făcut parte iniţial tot din acelaş corp.

P1260082

P1260090

Sursă ordin: coordonatori Oroian Teofil, Nicolescu Gheorghe, Şefii Statului Major General 1859 – 2000, Bucureşti, Editura Europa Nova, 2001.

Sursă imagine: Uniformele Armatei Române 1830 – 1930. 

– drd. Emil Boboescu –

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: