Resboiul Stelelor

X-37B, lansare si o lupa peste baby space shuttles

X-37B în orbită, grafică de artist

X-37B în orbită, grafică de artist

Lansările îmi fac poftă de citit ceva Power Sat, de Ben Bova.

Aşteptam ziua de astăzi cu emoţiile celui conştient că habar nu are prea multe despre ce urmează să se întâmple şi mai ales nu ştie de ce se întâmplă.

Au lansat-o!

Conform RIA Novosti, Forţele Aeriene ale Statelor Unite (USAF) au lansat de la Cape Canaveral, Florida, o rachetă purtăroare Atlas V cu sarcina utilă compusă dintr-o mică navetă spaţială militară robotizată.

“The focus of the program remains on testing vehicle capabilities and proving the utility and cost-effectiveness of a reusable spacecraft,”

A spus Tracy Bunko, purtătoarea de cuvânt a Forţelor Aeriene, într-un e-mail adresat agenţiei de presă Reuters, într-o încercare de a îndepărta speculaţiile.

Foarte asemănătoare cu navetele retrase acum din uz, dar mai mic, vehiculul spaţial X-37B a traversat atmosfera.

Lansarea a avut loc la scurt timp după 1 p.m. EST (6 p.m. GMT). După 15 minute, controlul misiunii a anunţat că racheta zboară cu o viteză de 13 000 mile pe oră (20 921 kilometri pe oră) şi evoluează perfect conform rapoartelor.

Două minute mai târzuiu, comentariile legate de lansare au luat sfârşit şi s-a lăsat tradiţionalul întuneric misterios peste misiunile secrete executate cu acest tip de nave spaţiale robot.

Jonathan McDowell, de la Harvard-Smithsonian Center for Astrophysics, speculează că mini-naveta are la bord senzori pentru spionaj şi în acelaşi timp serveşte ca şi banc de testare pentru viitorii sateliţi.

Acesta este cel de-al doilea zbor pentru primul vehicul spaţial X-37B. Primul, a durat şapte luni şi a avut loc în anul 2010. Un al doilea X-37B a petrecut în spaţiu mai mult de un an.

Desigur, Forţele Aeriene ale Statelor Unite nu vor răspunde nici măcar întrebărilor legate de perioada pe care se va întinde misiunea.

Fotografie a U.S. Air Force, nedatată, cu X-37B

Fotografie a U.S. Air Force, nedatată, cu X-37B

Deci, s-a întâmplat.

Suplimentar, dar pe scurt, de la CfNews13 aflăm că dimensiunile acestor roboţi spaţiali porecliţi “baby space shuttles” care au fost construiţi de către Boeing, sunt de 29 picioare lungime şi 15 picioare lăţime. Se aproximează că încărcătura utilă este comparabilă cu capacitatea de transport a unui camion mic.

Datorită unei scurgeri de combustibil, s-a reprogramat lansarea originală din Octombrie.

Înainte de această misiune, cealaltă mini-navetă X-37B a executat o misiune de orbitare a Terrei, care s-a întins pe 469 de zile, finalizată prin aterizarea pe Vanderberg AFB din California.

Datorită condiţiilor meteo, au existat numai 30 de procente şanse de lansare în condiţii de vreme favorabilă. Lansarea a fost programată pentru ora 1.03 pm, iar fereastra de lansare putea fi extinsă până după 6 pm.

X-37B

X-37B

Căutările pre-lansare nu mi-au adus mari satisfacţii. Ce îmi doream oare să aflu? Doar este totul secret… Însă cea mai bună sursă am găsit-o pe Florida Today. Da, acolo şi nu pe vreun site de profil militar ori spaţial.

Îmbinate, speculaţiile celor de la Florida Today încep cu faptul că roboţii spaţiali X-37B construiţi de către secretoasa Phantom Works a Boeing, din Huntington Beach, California, ar putea fi orice… de la un bombardier cosmic şi până la un vânător de sateliţi.

Culmea, au tras o rachetă şi nord-coreenii şi chiar afirmă că satelitul lor e bine-sănătos, în orbită. Dar, despre asta în articolul următor.

Să revenim la “Air Force’s X-37B ‘mini-shuttle’ shrouded in secrecy”, căci aşa se numeşte articolul cu pricina.

“Inquiring minds want to know, right?”

Spune John Pike, directo al GlobalSecurity.org, una dintre sursele de top din domeniul militar, al spaţiului şi a informaţiilor, continuînd:

“But posing this question presumes that (the mini-shuttle) does serve some specific purpose. And I think that might be imposing greater rationality on the whole thing than is warranted.”

Născut în 1999 la NASA, proiectul a trecut în ograda celor de la DARPA (Defense Advanced Research Projects Agency) în 2004, pentru în anul 2006 să ajungă la U.S. Air Force.

John Pike, şi aici m-am amuzat, “thinks the program exists, well, because it exists”:

“To the extent that it does have a purpose, I think its purpose is to keep the Chinese guessing as to what the purpose is.”

Uniunea Cercetătorilor Care Îşi Pun Problema (glumesc, îi cheamă Union of Concerned Scientists, în original), cică văd treaba asta într-un mod asemănător, considerând că de vină este birocraţia, mai exact spus – şi am să citez forma originală, pentru efect – “bureaucratic inertia “may hel keep the space-plane concept alive”. Sună mai bine pe limba lor, mai de impact.

“In a time of tightening budgets, the administration and Congress should take a close look at the X-37B program and figure out why they’re spending money on a program that has no persuasive rationale,”

Spune Laura Grego, senior scientist prin Union of Concerned Scientists. Dar s-o lăsăm, căci d-astea putem arunca şi noi, la plezneală…

Boeing X-37B

Boeing X-37B

Iată însă ce se cunoalte despre mini-naveta lansată de la Cape Canaveral Air Force Station:

– Dimensiunile sunt cam de o pătrime faţă de navetele orbitale cu echipaj uman la bord, care au fost retrase de către NASA; X-37B sunt vehicule robot, reutilizabile.

– Navele spaţiale X-37B nu posedă cabine pentru echipaj şi nici instalaţii de menţinere a vieţii la bord; nici NASA şi nici US Air Force nu au dat de înţeles că se doreşte moficicarea acestora pentru zboruri spaţiale cu echipaj uman la bord.- Ca lungime, X-37B are cam aceeaşi lungime cu cea a unui autobuz pentru transport elevi.
– Navele spaţiale X-37B, pe energie solară, sunt proiectate să rămână în spaţiu pentru până la 270 zile; cea de-a doua astfel de navetă spaţială, a stat în orbită timp de 469 de zile.Comparativ, navetele spaţiale aparţinând NASA erau limitate în zborurile orbitale datorită cpmbustibilului. Cea mai lungă misiune a unei navete spaţiale cu echipaj uman la bord a durat 17 zile, 15 ore şi 53 de minute.- Preţul total al proiectululi este necunoscut, datorită faptului că bugetul a fost clasificat încă din anul 2004, când proiectul X-37B a fost transferat la DARPA.Ce se ştie: NASA, Boeing şi Forţele Aeriene, au cheltuit 298 milioane de dolari (125 milioane a pus NASA, 67 a dat Boeing, iar USAF au aruncat suma cea mai mică: numai 16 milioane de dolari) în faza iniţială de dezvoltare, între 1998 şi finalul anului 2002. În Noiembrie 2002, Boeing a primit un contract în valoare de 301 milioane de dolari pentru a continua dezvoltarea.- X-37B posedă o capabilitate unică remarcabilă: poate re-intra în atmosfera terestră şi ateriza autonom, fără pilot.

X-37B, Las Vegas

X-37B, Las Vegas

Dar, ce face mai exact X-37? Şi, ce nu face?

China şi alţi adversari…  “see it as yet another example of the U.S. developing space weapons, contrary to the U.S. public position — that it doesn’t have any space weapons,” spune Brian Weeden, consilier tehnic la Secure World Foundation, organizaţie care promovează utilizarea spaţiului cosmic în scopuri paşnice.

“There is no proof to support their claims, but that doesn’t really matter. Just as some in the U.S. have misrepresented or exaggerated Russian and Chinese programs to advance certain political positions, Russia and China are going to do the same.”

Dave Webbm preşedinte al Global Network Against Weapons & Nuclear Power in Space, spune despre X-37B că:

“is part of the Pentagon’s effort to develop the capability to strike anywhere in the world with a conventional warhead in less than an hour.”

Alţi analişti însă, nu sunt de acord.

“Absolutely not”, contrazice Weeden, fost oficial în cadrul Forţelor Aeriene, cu experienţă în spaţiul cosmic şi operaţii cu rachete balistice, continuînd:

“The laws of physics are a pretty harsh mistress and make such systems impractical and not very useful.”

X-37B, într-adevăr, zboară pe deasupra teritoriului inamic, însă traiectoria nu îi permite treceri frecvente peste ţinte specifice.

Pike zice că poate fi mult mai eficient şi mai promt să se execute lovituri nucleare de către flota de sumbarine purtătoare de rachete balistice, aceasta efectuîndu-şi croazierele în jurul globului.

Pentru acest caz, Pike spune: “I could shoot it where I wanted to shoot it, when I wantet to shoot it.”

Există semne de întrebare legate de faptul că X-37B ar putea fi un sistem de livrare pentru bombe nucleare, mini-naveta putând re-intra în atmosfera terestră pe pilot automat şi apoi într-un picaj asupra unei ţinte inamice.

Nici această variantă nu este reală, căci precum navetele NASA, X-37B este un planor fără propulsie în timpul re-intrării în atmosferă.

“It would make for the most ungainly and slow-moving cruise missile ever, unable to do any sort of maneuvering or course correction changes because it has no engines that work in the atmosphere,”

Mai spune Weeden, continuînd apoi:

“It would be a very expensive, sitting duck for any air-defense system in the world.”

Alte bănuieli ar fi că X-37B poate urmări şi vâna sateliţi. Sau ambele.

Însă militarii americani sunt conştienţi de faptul că X-37B este “un obiect de mare interes” pentru amatorii care urmăresc sateliţii şi până la oficialii militari ai Rusiei şi Chinei.

“If (the X-37B) ever made a maneuver to rendezvous with another satellite, it would be almost impossible to hide that from ‘the watchers,’ ”

A mai spus Weeden.

O întâlnire între X-37B şi un satelit “would immediately rise alarm bells and could provoke the other country”, a continuat Weeden, explicând că distrugerea unui satelit advers este considerat direct un act de război.

111

X-37B Orbital Test Vehicle

Atunci, care este misiunea lui X-37?

Gary Payton, Subsecretar Adjunct al Forţelor Aeriene pentru Programe Spaţiale şi fost cosmonaut, membru al echipajelor de navete spaţiale de la NASA, spune că această navă-robot este în primul rând un demonstrator tehnologic şi o platformă pentru experimente care se desfăşoară în spaţiu.

“The primary objectives of the X-37 are (developing) a new batch of reusable technologies for America’s future, plus learning and demonstrating the concept of operations for reusable experimental payloads,”

“Take a payload up, spend up to 270 days on orbit. They’ll run experiments to see if the new technology works, then bring it all back home and inspect it to see what was really going on in space,”

A declarat Payton înainte de prima lansare.

Prima misiune a lui X-37B, de 224 zile, a fost o croazieră de test, “pentru a demonstra că vehiculul poate ajunge în spaţiu, face o treabă, după care revine la sol, independent”, a afirmat Payton, continuînd:

“Getting it into orbit, getting the payload bay doors open, solar array deployed, learning about on-orbit attitude control, and then bringing it all back.”

Apoi “cea mai importantă demonstraţie” a fost determinarea concluziei: poate fi vehiculul pregătit rapid pentru un nou zbor, la cost redus?

Despre cel de-al doilea zbor – primul executat cu cel de-al doilea vehicul X-37B al Forţelor Aeriene – a fost similiar.

Weeden declară că nava spaţială poate servi ca banc de testare pentru senzori avansaţi, destinaţi sateliţilor de spionaj.

“I think it is very likely, and this may be the primary mission of the X-37B,” 

“As far as the types of sensors, it could be virtually anything, but my guess would be radar, hyperspectral or infrared.”

O altă posibilă destinaţie pentru mini-navetele X-37B ar putea fi plasarea în orbită a unor sateliţi de mici dimensiuni, necesari de urgenţă forţelor americane aflate în conflict.

“If these technologies on the vehicle prove to be as good as we currently estimate, it will make our space launch — our access to space — more responsive, perhaps cheaper, and again, push us in the vector toward being able to react to war-fighter needs more quickly,”

A declarat Payton, însă Pike a rămas sceptic:

“Over time, most of the money got spent just to keep the program going,”

“It acquired a life of its own. And now to the extent that it might be said to have any larger purpose, it would be to bewilder the Chinese.”

"disecţie"

“disecţie”

Ce şi cum, ştim doar că nu ştim. Rămâne de văzut, în programul viitor, adevărul probabil adevărat despre X-37B. Importantă însă este lecţia tăcerii, a menţinerii secretului. Secretul este o armă, la urma urmei şi pricinuieşte inamicilor daune prin alocare şi cheltuirea de resurse. Foarte nostim ar fi, să zicem, ca într-un program susţinut de statul român, prietenii noştri de la ARCA Space să lanseze ceva oarecum asemănător în orbită, care să zacă, să zacă, să zacă vreun an dincolo de cer.

Ce întrebări şi-ar pune rest of the world, dacă România ar păstra tăcerea asupra misiunii?

Ehe, ar fi deception tactic deja…

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: