Aviaţie

Vanzarea de Su-35BM catre China, treaba cu dus si intors

Suhoi, o frumushata de pasere taman bine de copiat!

De-a lungul si latul istoriei, rusii s-au mai facut de vreo cateva ori frati cu dracu/dracii, pentru a trece diverse punti peste diverse momente.

Ca si cum nu s-au ars destul – ori poate ca a inceput sa le placa – apare din nou o delicatesa de moment delicat in care sa se bage la negot cu poporul chinez, vecin si prieten.

Si, pe scurt, s-a lasat cu un acord preliminar pentru livrarea a 48 de avioane Suhoi Su-35BM catre aviatia chineza care tinde sa devina totusi aviatie chinezeasca prin sanatoasa metoda a copierii.

Treaba nu e doar zvon. Vorbe de la Serviciul Federal (rus) pentru Cooperare Tehnico-Militara a scos oficial vorbe despre subiect.

Intelegerea costa 1.5 miliarde de dolari – si ma feresc sa spun ceva despre viitoarea achizitie de conserve zburatoare aproape expirate moral si in curand fizic, de catre Romania.

Dar, sa facem o scurta disectie pornita mai dindarapt.

Su-35BM este o evolutie a platformei T-10C, tataia/mamaia avioanelor multirol Su-27 si Su-30, paseri care au reprezentat succesul la vanzare pentru producatorii rusi de avioane de lupta, atat catre nevoile proprii, dar mai ales la export in ultimii douazeci de ani.

Culmea, pe China a picat magareata pentru succesul avioanelor Su-27 si Su-30 catre alte tari, pentru ca in urma semnarii prin anii ’90 a unui contract in urma caruia chinezii au cumparat din Rusia avioane Su-27K si Su-30MKK, semnaturile au inceput sa se astearna pe contracte: India, Malaezia, Vietnamul, Algeria, acestea fiind o parte dintre tarile care au dat cu batul si mai ales cu banii pentru a le avea in inventare.

Buba din disectie asta este urmatoarea – la scurt timp China s-a pus pe treaba si mai ales pe propria disectie, in urma careia a aparut J-11, replica a Suhoi Su-27, fapt care a revolutionat industria de avioane militare din aceasta tara si modernizarea fortelor aeriene chineze inceputa pe la doua mii si putin.

Emotionant precedent, este?

Cat despre Su-35, Beijingul s-a declarat in mod repetat dispus sa cumpere astfel de avioane… fapt care pe rusi nu numai ca i-a incantat, dar i-a si pus pe ganduri: “a clona, sau a nu clona? asta-i intrebarea”.

Asta a fost si mai este inca intrebarea care ii roade la ficati pe rusi.

Daca le vand Su-35 chinezilor, e roz dar e si maroniu.

Iar juratul cu mana pe cravata rosie nu mai are – dar a avut vreodata? – greutate.

Expertii straini isi dau cu parerea, sustinand ca o comanda de cel putin 50 de Su-35 ar putea rezolva riscurile. Sau, vinderea catre China a unei versiuni simplificate a acestui avion.

Cea mai sigura metoda, insa, de a evita clonarea Suhoiului 35 pare sa fie reducerea furnizarii de echipament militar de ultima generatie catre China in viitorul apropiat.

Dar, profitul de unde sa mai vina?

Sursa: RUV

1 Comment

  • Pusa problema in asa fel, este greu de rezolvat. Daca dau NUMAI 50 de exemplare, automat ierd prioritatea de productie. Ar fi fost suficient si unul. Nu-i nevoie de 50.
    Daca este vorba de bani, numai 50 este extrem de putin. Macar vreo 5 000. Asta, da, ar fi meritat.
    Uite, insa, ca rusii nu m-au intrebat pe mine.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: