Am întrebat Departamentul pentru Armamente (DpA), autoritatea  care se ocupă de elaborarea, coordonarea şi punerea în practică a strategiilor de achiziţii pentru sistemele de armamente şi echipamentele majore, care a fost situaţia fondurilor cheltuite pentru achiziţii în 2017, ce se prevede pentru 2018 şi care este situaţia programelor prioritare de înzestrare.

Piranha V

Piranha V

Contracte multianuale

 La începutul anului 2017, un comunicat al MApN afirma că „bugetul Ministerului Apărării Naţionale pentru anul 2017 se încadrează în prevederile Acordului politic naţional privind creşterea finanţării pentru Apărare, procentul din Produsul Intern Brut propus fiind de 2,18”.

Astfel, conform documentelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor Publice, MApN avea alocat de la bugetul de stat puţin peste 11 miliarde de lei, reprezentând 1,35 la sută din PIB, format din creditele bugetare, în valoare de 10,620560 miliarde de lei, reprezentând 1,30 la sută din PIB şi veniturile proprii, în valoare de 401,672 milioane de lei.

La acestea se mai adăugau, conform articolului 27 din proiectul de lege mai sus menţionat, creditele de angajament, în valoare de 7,632 miliarde de lei, reprezentând 0.93 la sută din PIB. „Această valoare – transmitea comunicatul – permite demararea achiziţiilor din programele majore de înzestrare ale Armatei României.”

MApN a fost primul minister care a dezvoltat contracte multianuale. Legătura dintre creditul bugetar şi creditul de angajament este realizată prin acţiunile multianuale, contracte care se semnează într-un an şi se plătesc în mai mulţi, livrările de produse putând să fie făcute într-un singur an sau după un grafic convenit în contract, explica, anul trecut, la o emisiune de la radio Vocea Armatei, colonelul ing. Ilie Tiţa, din DpA.

Creditul de angajament în domeniul achiziţiilor se referă la dreptul unei autorităţi contractante de a semna contracte. Creditul bugetar este posibilitatea instituţiei publice de a face plăţi în baza contractelor semnate. Cele două credite sunt necesare şi fără ele nu se pot semna, derula şi plăti contracte. Condiţia de bază a unui credit de angajament este ca el să se finalizeze prin credite bugetare, astfel încât suma creditelor bugetare din anii pentru care este prevăzut contractul trebuie să fie egală cu suma din momentul angajării.

Rectificările au modificat bugetul anului 2017, dar cert este că Departamentul pentru Armamente, instituţia prin care se fac achiziţiile de armamente, tehnică de luptă şi materiale cu destinaţie militară, a utilizat fonduri de 4,28 miliarde de lei în cursul anului trecut.

În 2017, au fost semnate mai multe contracte care urmează să intre în plată anul acesta sau în anii următori.

A fost semnat contractul interguvernamental de tip „Letter of Offer and Acceptance” pentru achiziţionarea primului sistem de rachete sol-aer PATRIOT configuraţia 3+  şi au fost efectuate plăţi pentru primul sistem, către partenerul american, în cadrul programului prioritar de înzestrare Sistem de rachete sol-aer cu bătaie mare (HSAM). De asemenea, a fost semnat un contract cu Iveco Defence Vehicle pentru livrarea a 173 de platforme de transport, în 2018.

În anul 2017 au mai fost încheiate alte 37 de contracte prin care se asigură materiale şi echipamente militare, precum: aparate de ochire pe timp de noapte, ambulanţe de tip A şi B, sisteme automate de observaţii meteorologice, fixe şi mobile, veste antiglonţ cu plăci ceramice nivel IV, cască de protecţie din Kevlar, muniţie de diferite calibre etc.

Programe cu aprobare prealabilă

Conform Planului de înzestrare a armatei române pentru perioada 2017-2026, opt proiecte sunt esenţiale pentru armată.

În valoare, fiecare, de peste 100 de milioane de euro, acestea presupun achiziţia de: corvete multifuncţionale, sisteme de instalaţii mobile de lansare rachetă antinavă (SIML), modernizarea maşinilor de luptă MLI-84 M, transportor blindat pentru trupe 8×8, sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR, sisteme de rachetă sol-aer cu bătaie mare HSAM, sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD, sistem lansator multiplu de rachete cu bătaie mare.

Programele de înzestrare prioritare au avut nevoie de aprobarea Parlamentului pentru a putea fi demarate, ceea ce s-a întâmplat, tot în cursul anului trecut.

Pentru achiziţia de TBT 8×8, în şedinţa de guvern din 29 noiembrie 2017 a fost adoptată hotărârea prin care s-au aprobat circumstanţele şi procedura specifică aferente etapei 1 a programului esenţial de înzestrare „Transportor blindat pentru trupe 8×8”, în vederea atribuirii unui acord-cadru de furnizare a 227 de transportoare blindate şi derivate pe platforma PIRANHA V şi a suportului logistic iniţial către General Dynamics European Land Systems (GDELS) – Mowag GmbH.

Acordul de furnizare se face luând în considerare calitatea de parte în documentele de cooperare cu firma GDELS a Companiei Naţionale ROMARM S.A., Filiala Uzina Mecanică Bucureşti S.A. (UMB).

În luna ianuarie 2018, a fost atribuit Acordul cadru pentru achiziţia a 227 de TBT Piranha V şi derivate, precum şi suportul logistic iniţial, cu livrări până în 2024. 36 de complete urmează să fie livrate în primul an, 6 dintre acestea urmând a fi ansamblate la UMB.

Din numărul total de blindate, 197 urmează să fie făcute, până la finalizarea contractului, la UMB. În  contextul semnării contractului cu GDELS privind achiziţia de TBT-uri, începând cu anul 2018 se va efectua training-ul personalului de specialitate din UMB, precum şi realizarea liniilor de integrare şi producţie a transportorului Piranha V.

În luna ianurie 2018, Consiliul Concurenţei a autorizat operaţia prin care Compania Naţională Romarm SA – Filiala Societatea Uzina Automecanica Moreni SA (UAM) şi Rheinmetall Landsysteme GmbH au înfiinţat, în vara anului trecut, compania Romanian Military Vehicle Systems SA. Această companie şi-a propus realizarea, la Moreni, a unui transportor blindat de trupe 8×8, bazat, în parte, pe cercetare românească şi pe know-how-ul şi tehnologia Rheinmetall.

Denumit „Agilis”, acest transportor ar urma să fie realizat în întregime la Uzina Automecanică Moreni, primul vehicul urmând a fi finalizat în anul 2020.

După o întâlnire din vara anului trecut, la sediul MApN, la care au participat ministrul economiei pe atunci, Mihai Fifor, şi reprezentanţii Rheinmetall, Adrian Ţuţuianu, ministru al apărării în august 2017, declara că apreciază în mod deosebit prima colaborare economico-militară de anvergură dintre România şi compania germană Rheinmetall şi că este convins că noua societate mixtă Romanian Military Vehicle Systems va fi un succes.

Oshkosh M1089 FMTV HIMARS

Oshkosh M1089 FMTV HIMARS

Programul de achiziţie a sistemelor de lansatoare multiple de rachete cu bătaie mare se derulează conform aprobării Parlamentului României, în cadrul unui contract de stat atribuit de Guvernul României Guvernului Statelor Unite ale Americii. Acesta presupune achiziţia a 54 de instalaţii de lansare şi elemente auxiliare pentru dotarea a trei batalioane luptătoare.

În luna august a anului trecut, Ministerul Apărării Naţionale a fost înştiinţat de Agenţia de Cooperare pentru Apărare şi Securitate cu privire la faptul că Departamentul de Stat al SUA a finalizat procesul de evaluare a cererii României privind disponibilitatea achiziţionării de sisteme tip lansator multiplu de rachete cu bătaie mare şi a notificat în acest sens Congresul SUA, conform procedurilor standard americane.

Programul a avut mai multe etape intermediare, discuţii şi negocieri de natură tehnică, pentru stabilirea configuraţiei finale a achiziţiei, dar şi opţiunile de transfer tehnologic şi implicarea industriei naţionale de apărare în furnizarea de echipamente necesare producţiei şi mentenanţei.

La 26 februarie, a fost finalizată procedura legală de achiziţie a primelor trei sisteme de rachete HIMARS, prin semnarea scrisorii de ofertă şi acceptare, specifică programului Foreign Military Sales – FMS. Achiziţia sistemelor de rachete HIMARS constituie pentru România un interes esenţial de securitate, deoarece prin realizarea „Capabilităţii de sprijin de foc indirect” se asigură întărirea securităţii naţionale şi
regionale.

În ceea ce priveşte achiziţionarea a patru corvete multifuncţionale pentru Forţele Navale, un alt program prioritar, procesul a decurs mai greu.

În luna martie a anului trecut, Ministerul Apărării Naţionale a demarat procedurile legale de adoptare a unei hotărâri de guvern, în vederea abro­gării H.G. nr. 906 din 29 noiembrie 2016 privind aprobarea circumstanţelor şi procedurii specifice aferente programului strategic de înzestrare „Corvetă multifuncţională”. Abrogarea HG nr. 906/2016 a fost motivată de neîndeplinirea condiţiei suspensive prevăzute în mod specific în cuprinsul prevederilor art. 2 din actul normativ în cauză.

În februarie 2018, a fost adoptată HG nr. 48 privind aprobarea circumstanţelor şi a procedurii specifice aferente programului de înzestrare esenţial ,,Corvetă multifuncţională”. Achiziţia corvetelor multifuncţionale se va desfăşura printr-o procedură competitivă, care a fost deja demarată, la 1 martie a.c.

Anunţul de participare şi documentaţia de atribuire pentru această procedură au fost publicate pe pagina de internet al C.N. Romtehnica S.A., companie a MApN. Potrivit anunţului, pot participa operatorii economici din statele membre NATO şi UE, care, la data publicării anunţului de participare, au în portofoliu cel puţin o navă livrată în ultimii 15 ani – care să aibă un deplasament mai mare de 1.600 t, având capacităţi de luptă în cel puţin două domenii (luptă antiaeriană – AAW şi luptă împotriva navelor de suprafaţă – ASuW/luptă antisubmarin – ASW) şi sistem de rachete navă-aer şi rachete navă-navă/sonar tractat. Proiectul va fi ofertat dacă operatorul economic va fi selectat în etapa următoare a procedurii specifice de achiziţie.

O condiţie de participare este reprezentată de operaţiile compensatorii. Pentru realizarea compatibilităţii echipamentelor de comunicaţii, senzori şi armament între corvetele multifuncţionale şi fregatele T22 R, obligativitatea modernizării fregatelor a fost introdusă ca operaţie compensatorie; altele vizează transferul de tehnologie necesar pentru construcţia, dotarea şi mentenanţa corvetelor şi dezvoltarea unui centru de instruire la nivelul Forţelor Navale române.

Corvetele vor acţiona ca unitate multifuncţională de luptă într-o grupare de nave sau izolat. Corvetele şi cele două fregate T22 R vor constitui, prin rotaţie, un grup de nave care să fie pus la dispoziţia NATO şi UE, în vederea îndeplinirii angajamentelor asumate de România, conform notei de fundamentare a HG 48/2018.

Un alt program prioritar aprobat de Parlament este Sistemul de instalaţii mobile de lansare rachete antinavă (SIML), care se va iniţia după semnarea contractului de achiziţie a corvetelor.

Programul de înzestrare cu Sisteme C4I cu capabilităţi de integrare ISTAR este în curs de elaborare sau actualizare a documentelor de fundamentare.

Tot aprobate sunt şi Modernizarea MLI-84M şi Sistem integrat de arme SHORAD-VSHORAD, dar, la momentul actual, în conformitate cu legislaţia în vigoare din domeniul  achiziţiilor publice, nu sunt disponibile informaţii pentru spaţiul public privind iniţierea procedurii de achiziţie, conform DpA.

Orizont 2018

Conform Departamentului pentru Armamente, pentru anul 2018, obiectivele în materie de achiziţii sunt: TBT 8×8 – Piranha V, derivate pe şasiu TBT 8×8 Piranha IIIC, radar cu rază lungă de descoperire TPS-77, corvete multifuncţionale, Sistem lansator multiplu de rachete cu bătaie mare (MLRS), platforme de transport auto multifuncţionale, pe roţi.

În ceea ce  priveşte modernizarea echipamentelor, prioritară este continuarea programului Revitalizare şi Modernizare Elicoptere IAR 330 L. Acesta presupune modernizarea a şapte elicoptere IAR 330 L de S.C. IAR S.A., Braşov, conform prevederilor acordului cadru semnat cu Ministerul Apărării Naţionale. În anul 2018, patru elicoptere vor fi livrate de operatorul economic beneficiarului, în baza prevederilor contractuale.

Pentru îndeplinirea programelor de achiziţie/modernizare, în anul 2018, până în acest moment, DpA dispune de credite de angajament în valoare de 8,107 miliarde de lei şi credite bugetare de 5,363 miliarde de lei.

Preluare de pe Presamil.ro

Autor: Bogan Oproiu