Resboinici Rubrici permanente

… si-a arcuit traiectoria infigandu-si tubul Pitot in aerul de deasupra

Comandor Dumitru Berbunschi, Foozie

Comandor Dumitru Berbunschi, Foozie

Vroiam să încep spunând că e dificil să scrii despre oameni pe care îi cunoşti din poveştile prietenilor, dar am să îmi contrazic gândul ăsta. Ba chiar am să-l gonesc. Nu-i aşa, e tocmai invers!

Păi nu îi ştim oare pe toţi eroii, din poveşti?

De ce să fie greu? Comandorul Dumitru Berbunschi este unul dintre eroii noştri, unul dintre personajele pozitive din istoria Aviaţiei României, unul dintre mulţii oameni buni pe care i-a dat ţara pentru ca ei să o servească gata de a face sacrificiul suprem.

Zic de multe ori că avem nevoie de eroi. Că nu mai avem eroi! Că suntem în criză, că rătăcim orbecăind din ce în ce mai în adâncul necunoaşterii şi că o să ne ducem pe copcă cu tot cu ţara. Vorbe, vorbe goale.

Avem eroi, doar că le recunoaştem rareori meritele şi după, ni-i amintim prea rar.

Dumitru Berbunschi

Dumitru Berbunschi

Mergeam. Eram doar eu si revolta mea.

Nici n-am vazut avionul sonda ce se apropia vertiginos.

M-a ajuns mai întâi zgomotul motorului ce se izbea de pista, de pamântul întelenit, de cladirea mare a punctului de conducere a zborului, întorcându-se frânt în urechile mele.

MiG-ul coborâse pâna la câtiva metri de sol, dar cu o viteza mult prea mare pentru a ateriza.

Brusc, s-a însurubat în trei tonouri pe dreapta, scurte, rapide.

Cu un zgomot înfundat a slobozit în coada o jerba de foc galben-portocalie lunga de câtiva metri, a repetat tonourile pe stânga si apoi, cu o miscare energica, si-a arcuit traiectoria înfigându-si tubul Pitot în aerul de deasupra, înaltându-se pe verticala ca o lumina alba, aprinsa de razele soarelui…

Înmarmurit, l-am urmarit pâna sus, departe, acolo unde s-a contopit cu fundalul azuriu al cerului care, vedeam atunci, se limpezise complet, aratând ca un cristal veritabil.

“Semn bun de cer senin”, m-am gândit si m-am întors pe calcâie, hotarât sa-mi înec obida într-un somn adânc, fara vise, în garsoniera lui Bibi de la blocul burlacilor…

Fragment din cartea ale căror coperţi urmează:

Cartea Radacini de Zbor - Dumitru Berbunschi

Cartea Radacini de Zbor – Dumitru Berbunschi

Draga prietene,

Zbor si am zburat in Romania.

Relaxeaza-te pe scaunul tau din fata ecranului si, ca într-un zbor supersonic care va dura cel mult 5 minute, navigheaza in acest site!
S-ar putea sa fie punctul fix de care ai nevoie in miscatoarea lume a pasiunilor:

www.pilotmig.com

Ăsta e site-ul unuia dintre piloţii-visători, visătorilor-piloţi, este site-ul veşnicului “Foozie” Berbunschi, pilot de vânătoare.

S-au împlinit patru ani de când Comandorul Dumitru Berbunschi s-a înălţat la cerul său drag.

Mulţi nu au apucat să îl cunoască, printre care şi o parte dintre membrii redacţiei. O parte, dar îl cunoaştem cu fiecare ocazie în care colegii ce l-au cunoscut pe acest om bun, îl amintesc în vorbele lor.

 

– Iulian Iamandi –

1 Comment

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: