Armata Romana Fortele Navale

Sertarul cu amintiri XXVIII: Rubej

Instalatie Mobila de Lansare a rachetei antinava Styx

Instalatie Mobila de Lansare a rachetei antinava Styx

Nu demult, la ZPD-ul dinaintea Zilei Marinei am avut placerea de a vedea de aproape, de data asta in stationare complexul Rubej cu vehiculul MAZ543M  si rachetele P15 Termit..

 – Marius Constantin –

33 Comments

  • Din ciclul “Acei oameni deosebiti si masinile lor inutile”, Styxul este mai periculos pt echipaj si pt aia care incarca combustibilul si intretin rachetele decat pt flota inamica.

      • Ca sa pastram registrul nu vrei sa le explic ‘asta’ si Invincibilei Armada 🙂 🙂 ?

        Acum cate zeci de ani s-au intamplat evenimentele mentionate?

        Din 1967 si 1971 si pana acuma tehnologia militara in general si contramasurile (chaff,CIWS,ECM) or mai fi evoluat?
        Din 1973 evreii gasisera deja constramasurile necesare pt prastiile egiptenilor si sirienilor.

        In DOUA-MII-PAISP’CE cam ce vrei sa mai faci cu ele?

        La noi se mentin pe principiul ca astea sunt cu astea defilam.
        Sunt bune pt defilare si display static vopsite in culori vii.
        Si e ditamai magaoaia.

        Dupa cum am spus sunt mai periculoase pt echipaje la lansare.

        Si pt echipele de mentenanta: au combustibil lichid, toxic si coroziv, care se incarca in rachete atunci cand le pregatesc de lansare (incepe razboiul, stai asa ca n-am alimentat rachetele…). Si despre care se auzea la un moment dat ca expirase si ala.

        Singura chestie e ca are incarcatura exploziva mare.

        Dar zboara rectiliniu, la inaltime mare comparativ cu celelalte, e ditamai tinta si are electronica, sistemul de ghidare si rezistenta la bruiaj de acum jdemii de ani.

        Sunt bune numai pt o blocada ca sa lovesti nave civile.

        • Altitudinea de zbor este 25-50 m. Oxidantul este întradevăr toxic. O rachetă alimentată cu oxidant și carburant poate rămâne așe o perioadă lungă de timp, până la 30 de zile. Lansarea acestora în salve combinate, o rachetă cu cap de dirijare în infraroșu și o rachetă cu cap de dirijare prin radiolocație scad posibilitatea de bruiaj. Capul de autodirijare se deschide doar în apropierea țintei, timpul pentru bruiaj este foarte redus.
          Viteza rachetei este aprope de viteza supersonică.
          Deocamdată asta avem și cu asta defilăm, cum am mai spus va mai trece ceva vreme până vom avea alte rachete navale.
          Scopul principal al rachetelor de coastă este acoperirea barajelor de mine. Alte mijloace nu mai avem, artileria de coastă s-a casat, aviație nu avem.

            • Peste 120 de km. O rachetă P 15 lansată de vechile VPR-uri căreia nu i-a mai funcționat capul de dirijare a mers pe pilot automat până și-a teminat combustibiliul și s-a perdut prin imensitatea Deltei Dunării, când au găsit-o peste câțiva ani, deși bataia acesteia era de 40 km se afla de fapt la aproape 100 de km de punctul de lansare.
              Raza de acțiune este dată de capacitatea de descoperire a țintelor de la vremea în care a fost concepută și de mărirea efectului la ținta, pe lângă efectul încărcăturii explozive incendiul produs de amestecul de carburant și oxidant este devastator mai ales la suprastructurile din aluminiu.
              Centrala de lansare permite lansarea rachetei cu date primite de la un post inaintat de dirijare-obsevare.
              Cand racheta ajunge în apropierea țintei și-și deschide capul de căutare dacă nu găsește ținta execută o căutare și se fixează pe ținta cea mai mare pe care o descoperă.

        • @Karadeniz

          “Altitudinea de zbor este 25-50 m”
          E imensa comparativ la cum zboara cele moderne la rasul valurilor.

          “Lansarea acestora în salve combinate, o rachetă cu cap de dirijare în infraroșu și o rachetă cu cap de dirijare prin radiolocație scad posibilitatea de bruiaj.”

          Intrucat salvele astea posibil sa fie trase impotriva celor care le-au fabricat acum zeci de ani si le cunosc bine ma indoiesc ca nu au contramasuri eficiente impotriva lor.

          Dupa aia exista varianta doborarii cu CIWS hibrid tun-racheta. Amprentele radar si termica sunt mari comparativ cu ce exista acum, o detectezi devreme, racheta zboara rectiliniu si sus, nu manevre terminale, e ditamai tinta.

          “Scopul principal al rachetelor de coastă este acoperirea barajelor de mine. Alte mijloace nu mai avem, artileria de coastă s-a casat, aviație nu avem.”

          Nu mai avem nimic, cu Styx sau fara practic tot cam pe acolo stam…dam anunt la ziar “primim Vella Gulf in gazda, chirie modica”

          Sunt parca numai trei IMLuri, sunt ditamai dihaniile, cred ca-s usor de urmarit si lovit. Nu-s pe camioane civile cu o prelata pe ele, cum au iranienii 🙂 sau in containere standard cum faceau rusii reclama la o varianta Klub-K.

          In principiu si niste LAROM ascunse pe langa litoral ar putea face ce facea si artileria de coasta.

          “Deocamdată asta avem și cu asta defilăm”
          Asta am zis si eu mai devreme 🙂 : “La noi se mentin pe principiul ca astea sunt cu astea defilam.”

          • Nu sunt doar 3 IML-uri. Racheta are manevre terminale. Or avea probabil niște contramasuri dar nu întotdeauna acestea funcționează ceas, mai sunt și scăpari. La rasul valurilor însemnă un minim de 10-15 m. Trebuie să întelegem că pentru un potențial agresor situația diferă mult atunci când îl poți ataca cu ceva, chiar dacă mai slab calitativ, decât când nu-i poți face nimic.
            Fiecare se apără cum poate. Cine are bani investește în armament și tehnică protejându-și luptătorii, cine nu ori nu vrea să cheltuiască folosește jertfa soldatul.

            • Trist ceea ce ne spui acolo, oricum pare ca SS2 NC Styx este putin mai destept decat ceea ce se spune desre ele.
              Sunt curios cum a evoluat din anii 70 si pana in acest moment.
              Deci sa intelegem ca NPR-urile si Marasestiul au capacitatea sa le traga la 100 km folosindu-se de ghidarea lor semiactiva?

            • Karadeniz, observ ca tu ai ideea asta pe care nu o spui prima oara, e mai bine sa il ataci cu ceva pe inamic, chiar daca slab calitativ, decat cu nimic.

              Poate te superi, e o prostie.

              Pentru ca dupa ideea ta, daca tragem cu prastii in tancurile inamicului, ripostam, il atacam pe inaimic.

              Ce vrei tu (sper) sa spui este altceva: conteaza riposta semnificativa. Adica cea care are impact. Inaimicul trimite 10 tancuri, dar tehnica imi permite sa-i distrug macar unul.

              Altfel, ne facem tevi cu cornete si atacam.

              • Un pion pe o tablă de șah va pierde întotdeauna în fața unei alte piese superioare, cal, turn, nebun, regină. Când joci cu toate cele 16 piese, funcție de forța și strategia jucătorului un pion poate învinge orice piesă a adversarului.
                Vorbind de rachete, ale noastre sunt puține, vechi și mai puțin eficiente decât ale multor alte armate, toți ne dorim ceva mai bun, din păcate contextul actual și cel din viitorul apropiat nu permite un astfel de deziderat. Și atunci ce facem, le casăm ori încercăm să le folosim la nevoie?
                Așa cum puneți problema e mai simplu și economicos să renunțăm complet la armată că oricum nu prea avem pe cine învinge într-un eventual conflict.

                • @Karadeniz
                  frumoasa figura de stil cu pionul, dar e cam romantica. orice soldat are in ranita bastonul de maresal, dar probabilitatea de a-l obtine e de sub 1%.

                  nu, nu exista doar doua alternative, ori pastram TOATA tehnica buna rea, cum e, ori renuntam complet la armata. rationamentele extreme de genul asta sunt sofisme.

                  exista si solutii de mijloc, care s-au aplicat de exemplu in situatia vedetelor torpiloare, a tunurilor AT cal 85 mm samd si anume: cand armamentul nu mai este competitiv il scoti din dotare.nu inseamna neaparat ca il casezi, poti sa-l treci pe statul unitatilor de rezerva.

                  am avut destule discutii mai ales cu cadre pregatite in anii ’70, care erau nostalgice dupa SU 100 sau SR-urile pe benzina si invocau ‘argumentul’ ca pana nu pui ceva in loc, nu schimbi tehnica.

                  adica de ce sa limitezi pierderile scotand din dotare tehnica neperformanta, uzata fizic si moral, cand poti s-o tii sa arunci in continuare banii pe fereastra?

                  • Soluții există întotdeauna, mai ales în plan teoretic, ca aici. Cei care se ocupă de treburile practice, mai ales zona politico-decizională, nu prea le au cu soluția de mijloc. Nu știu la ce vă referiți cu situația vedetelor torpiloare, exceptand cele 3 VTM, 202 și 204 și 209 din care ultima e pe post de piese de schimb, celelalte au fost casate. Decidenții noști nu prea au agreat ideea tehnicii conservate, asta se practică doar pe la casele mai mari, ci soluția transformării în fier vechi.
                    Eu sunt un pic mai nou, pregătit prin anii 80, nu mai am astfel de nostalgii, deși am avut atunci când Forțele Navele au scos din serviciu peste 70 de nave. Nu spun să păstram tehnica neperformantă, dar dacă ne luăm după acest principiu, comparativ cu flotele mari din NATO ar cam trebui să casăm tot. Problema desființării în masă a unor categorii de armament și tehnică fără înlocuirea lor cu altceva o reprezintă faptul că se pierd și oamenii. Tehnică poți cumpăra oricând, la nevoie, luptătorii nu-i poți cumpăra iar formarea lor durează ani buni și din păcate nu-i poți conserva ca pe tehnică. . Dacă mâine s-ar revitaliza submarinul Delefinul, chiar dacă acesta a fost încadrat permanent cu un echipaj, mai devreme de un an acesta nu va fi operațional iar potențialul complet va fi atins cam în doi ani.

                    • ma refer la cele pe aripi portante, scoase de dudu ionescu.

                      absolut de acord ca luptatorii sunt mai valorosi decat tehnica.

  • Deoacamdată asta e ce încă mai are armata română. În caz de nevoie și aceste rchete, oarecum perimate, pot face suficiente pagube unui inamic naval și sunt singurele arme cu care am putea riposta. Ce-i drept sunt cam puține rachete pentru numărul de lansatori.
    Sunt slabe șanse ca in următorii 5-6 ani să fie înlocuite cu altceva.

    • @ Karadeniz – ar fi urat sa fie asa cum spui tu si in urmatorii 5-6 ani sa nu intre in dotare altceva. Din toate combinatiile mele mie nu imi ies mai mult de 10% sanse ca sa atinga flota adversa daca aceasta este cea rusa spre exemplu.

      • o chestiune interesant:
        Termit-urile au totusi o incarcatura de lupta impresionanta, credibila in fata unei nave importante. 450kg de exploziv, fara a mai pune la socoteala combustibilul si oxidantul neconsumate.
        NSM-ul n-are nici o treime din incarcatura Termit-ului. Nu e cam slaba?

        • Ar fi credibila daca ar ajunge sa explodeze langa ea…

          NSM-ul are suficient 🙂
          E un clip pe youtube in care dau cu un NSM cu incarcatura live intr-o fregata dezafectata.

        • 125 kg HE blast-fragmentation – NSM
          454 kg hollow charge high explosive – SS2NC Stix
          dar explozibilul este mult mai nou si cu fragmentatie in plus daca ma uit la suratele occidentale observ ca:
          Warhead 488 pounds (221 kg) – Harpoon
          Warhead 165 kilograms (364 lb) – Exocet
          diferentele nu sunt semnificative.

          NSM-ul are avantajul ca poti avea camioane mult mai usore si il poti imprastia / dispersa mult mai usor de-a lungul litoralului chiar folosind prelate de disimulare.
          NSM-ul mai are avantajul ca este mai stealthy, si ca poti sa il trimiti pe mai multe traiectorii directii spre flota adversa, capul de cautare dual asigurandu-ti o mai mare probabilitate de lovire.

          • bineinteles ca NSM-ul are toate avantajele imaginabile pe langa Styx, cu exceptia dimensiunii incarcaturii de lupta. Referitor la comparatia cu alte rachete occidentale, intr-adevar, cele occidentale au incarcaturi de lupta sensibil mai usoare ca rachetele rusesti care ajung si la 700-1000kg.

            • diferenta reprezentata de incarcatura de lupta este rezultatul preciziei si a unei conceptii diferite de intrebuintare in lupta. termita a fost conceputa in anii ’50 cand a fost deschizatoare de drum, iar apoi a fost imbunatatita.orice senzori ar avea e o racheta de prima generatie. nu foarte desteapta.

              NSM e conceputa in primul rand pe precizie din punct de vedere tehnic si abia apoi pe atac de saturatie din punct de vedere tactic. mult mai rezistenta la bruiaj.

              nu se compara.

  • Singurul avantaj al Rubejului e faptul ca inglobeaza pe aceeasi platforma si radarul de cercetare/iluminare si rachetele. MAZ543M e o platforma buna cred pentru orice combinatie de racheta/radar posibila. In rest Styxul e o racheta complet depasita.

    NSM e o posibilitate de inarmare pentru Marina noastra. Focosul aparent mic poate scufunda lejer o corveta 2000 de tone si poate avaria serios o fregata. Si in orice caz asupra unei tine se trage nu o racheta ci o salva. 3-4 NSM impotriva unei fregate sau al unei LPD sunt letale.

    https://www.youtube.com/watch?v=AaSPvWiqgeM

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: