Armata Romana Fortele Navale

Sertarul cu amintiri XLI: Corveta 264

Corveta 264 Contraamiral Eustatiu Sebastian

Corveta 264 Contraamiral Eustatiu Sebastian

Uitaţi-vă la poza asta. Serios, daţi un click pe ea ca să se facă mare.  Impresionant. Am dreptate?

Ia, haideţi să vedem: privind-o, m-am gândit la oamenii de la bord. Nu ştiu cum se vedea Regina Maria, privită de pe “264”, dar de pe fregata Regina Maria… corveta 264 Contraamiral Eustaţiu Sebastian se vedea precum în această poză.

Oameni curajoşi. Eu nu cred că m-aş simţi suficient de confortabil încât să mai şi lupt, pe o mare de 4-5, marinar pe o corvetă de circa o mie cinci sute de tone.

Sper să pot urca la vară pe 264 şi să strâng mîinile câtorva marinari din echipajul navei 264.

Presimt că îmi vor spune zâmbind că marea a fost asfalt şi că încă nu am văzut cu ochii mei ce poate Marea Neagră…

/O

Avem onoarea.

 

– Iulian Iamandi –

 

61 Comments

  • Bre, sa dea naiba in motoarele alea (probabil resitene). Si daca punea un motor de la Mocanita era mai eco. Chiar asa al aibii de greu esa montezi 4 suflante sanatoase sa-ti azvarle funinginea aia?
    Daca neglijam faptul mai sus semnalat. corveta de patrulare e frumusica, mult mai echilibrata decat Tetal I.

  • Motoarele principale sunt ALCO Reşiţa făcute după liceenţă ALCO Auburn NY SUA, poate să monteze şi mama turbosuflantei, cauza pentru care fumegă este alta, motoarele sunt făcute să functioneze la anumite regimuri de turaţie iar pe nave regimurile de turatie nu le ating niciodată pe cele constructive ( in cele mai multe cazuri abia se ajunge la jumătate). Ţinând cont că am avut lucrat pe ambele modele (tetal1 si 2) pot spune că in afară de design care trebuie să recunoastem că este reusit la 2 si armament asupra căruia nu mă pot exprima, Tetal 1 este net superior 2-ului in toate privintele (confort, stabilitate, viteză şi multe altele).Echipajele de pe Tetal 2 “simt marea” de gradul 3 aşa cum o simt cei de pe Tetal 1 la gradul 5. De dat la boboci au dat doar bobocii restul suntem obişnuiţi şi cu mai rău de atât!

  • Ai fost pe mare in misiunea respectiva? Era gradul 3 la coasta si crede-ma ca poza nu este făcută lângă coasta. Daca corvetele fac ca naiba restul cum fac? 🙂

  • Motoarelor de pe TETAL I si II le lipsesc regulatoarele de turatie. Dupa 1990 au fost montate pe 260, 263, 265 si 265 cate doua elice cu pas variabil, celelalte doua ramanand cele originale cu pas fix. Dupa experinta neplacuta avuta cu turbinele cu gaze de la bordul unitatilor clasei POTI s-a ales solutia fabricarii in Romania atat a motoarelor de propulsie (ALCO fabricate la Resita) cat si a generatoarelor (Maybach fabricate la uzinele 23 August). Motoarele de la Resita sunt mai ieftine, mai usor de intretinut, iar resursa tehnica este practic inepuizabila.
    Motoarele licenta ALCO echipeaza dragoarele maritime, puitorul de mine, GRIGORE ANTIPA etc. MARASESTI are motoare MAN navale.

  • Elice cu pas variabil au doar 2 corvete din cele 4, la una din ele tot sistemul este românesc (un experiment) iar cealaltă sistem german. Din câte am inteles si 111 foloseste ALCO la D.G-uri.

  • Motoarele principale de pe 111 sunt MAN 52/55 L, nu foarte potrivite pentru o nava militara, dar aceasta este situatia cand nu sunt bani; nu stiu ce foloseste ca auxiliare. Pentru 111 a fost acordata mai multa atentie motorizarii.
    Una dintre problemele generate de propulsoarele ALCO de pe corvete este nivelul ridicat de zgomot. Chestiunea cu fumul este secundara si oricum nu poti monta turbosuflanta la un cos care este dotat cu sistem de racire a gazelor de evacuare.

  • A.L.C.O in sine este motor fiabil si destul de silenţios, ceea ce il face să pară gălăgios este galeria de evacuare. Dacă este să facem o comparaţie intre A.L.C.O si M.B (motoarele folosite la diesel generatoare) pot să spun doar atât, intre două A.L.C.O poţi să adormi in marş dar dacă este un M.B-ul pornit nu ai sanse să adormi nici in compartimentele invecinate.

    ” un cos care este dotat cu sistem de racire a gazelor de evacuare” bănuiesc că vă referiţi la sistemul folosit la T1 cu evacuarea apei de răcire prin galeria de evacuare a gazelor, in cazul T2 nu există nici un sistem de răcire. Problema fumului nu ar fi putut fi rezolvată decât prin regândirea inversoarelor, in forma actuală plecarea de pe loc si marsul la viteză mică este echivalentul cu încercarea de a pleca de pe loc cu Dacia berlină în treapta a 5-a şi de a încerca să urci rampa în ralanti.

    • Inca o dovada ca si la constructia de nave 1 nava nu este egala cu cealalta si din pricini mai “pamantesti” si nu neaparat armament sau nu stiu ce sisteme de achizitie a tintei, pur si simplu conteaza mult chestiile “marunte” si de amanunte ale sistemelor…..
      De luat in calcul pentru cei care sustin dezvoltarea de spe’ produse fara colaborarea cu tarile care au industrii cu experienta in domeniu.

  • Usor si simplu de facut comentarii ironice. Viata de marinar este grea, dar frumoasa, cu bune si cu rele. Pentru informatii suplimentare despre corvete intrati pe siturile fortelor navale.

  • Cosul de pe T2 nu este gandit in asa fel incat sa duca la racirea gazelor de evacuare?
    La T2 s-a renuntat la sprastructurile din aluminiu, probabil ca de aici provine diferenta de comportament pe mare montata dintre T1 si T2. De altfel T2 este o versiune imbunatatita a lui T1, respectiv a fost eliminata antena retractabila a hidrolocatorului aflata sub chila si a fost montata in bulb, hidrolocatorul imersat este lansat de la bord mult mai elegant etc. In rest, acelasi plan de forme cu trei carme si patru elice.
    In faza de proiectare pentru T1 a fost luata in considerare montarea regulatoarelor sau a elicelor cu pas variabil. Din pacate, lipsa de fonduri a dus la renuntarea la aceste variante. Una dintre elicele cu cinci pale si pas fix este expusa in curtea Muzeului Marinei din Constanta.
    In opinia mea, programul de constructii militare romanesti de la finalul anilor ’70 a fost ambitios si a avut rezultate foarte bune. Regret ca 265 a fost ultima nava militara proiectata in Romania, asa cum regret si ca Santierul Militar Mangalia nu mai exista decat cu numele.

  • Acum am observat greseala in legătură cu motorul, intradevăr este vorba despre 16R251 in limbaj popular 16 in V, această motrizare o au toate (T1,T2). In legătură cu cosul de fum se poate spune că nu a fost gândit deloc, traseul este foarte lung si asta “gâtuie” motoarele problemă inexistentă la T1. Prima T1 si prima T2 au “elica pas”.

    • D.G. de pe corvete sunt MB de 600cp cu cilindrii in linie?
      Nu stiu de unde am ramas cu impresia ca T2 are sistem de racire pentru gazele evacuate. Probabil pentru ca proiectantii de la ICEPRONAV le prevazusera deja la T1. Proiectul T1 era gata in 1973; cele patru nave au fost modificate in scurt tip din cauza unor observatii ale beneficiarului in timpul testelor cu 260.
      Oricum, aveti multe piese de schimb pentru motoare, avand in vedere faptul ca la patru unitati s-a renuntat.

    • D.G. de pe corvete sunt MB de 600cp cu cilindrii in linie?
      Nu stiu de unde am ramas cu impresia ca T2 are sistem de racire pentru gazele evacuate. Probabil pentru ca proiectantii de la ICEPRONAV le prevazusera deja la T1.
      Proiectul T1 era gata in 1973; cele patru nave au fost modificate in scurt tip din cauza unor observatii ale beneficiarului in timpul testelor cu 260.
      Oricum, aveti multe piese de schimb pentru motoare, avand in vedere faptul ca la patru unitati s-a renuntat.

  • Nu ma pot pronunta asupra asupra calitatii componentelor ramase de pe 262 si 263. A treia T2 era in stadiu avansat de constructie in momentul in care s-a decis taierea ei; avea si motoarele livrate.
    Programul de dezvoltare de la mijlocul anilor ’80 era foarte ambitios: 12 dragoare maritime, 3 nave tip MUNTENIA etc. Acest lucru nu inseamna ca existau si resurse pentru finalizarea sa.

  • Au fost tăiate 261 şi 262, a treia T2 mai avea nevoie de finisajele interioare si de vopsire (din spusele celor care lucrau in SNM) atunci când a fost tăiată.

  • In presa vremii(Modelism,Observatorul militar) se scria in temeni laudativi despre NPR.Probabil achizitia acestora a determinat renuntarea la taierea unor nave noi si nefinalizate,orisicum lipseau senzorii,piesele de artilerie navala etc.

  • Nu cred că NPR-urile au influentat cu ceva constructia corvetelor (la vremea aceea fregate). NPR sunt nave rapide de luptă la suprafată iar T1/T2 sunt nave antisubmarin. Cel mai probabil s-a renuntat la cele 2 din cauza problemelor economice din anii `90.

  • Decizia de renuntare la cele doua corvete a fost generata si de reevaluarea programului de inarmare maritima. Relaxarea relatiilor Est-Vest a dus la renuntarea la multe programe, iar acest lucru nu a afectat doar Romania. Exista o carte scrisa de un fost militar al marinei sovietice care se intituleaza (in traducere aproximativa) “Drama marinei rusesti de la Marea Neagra”. Nu este vorba despre razboaiele mondiale, ci de perioada de dupa 1990.
    O mare problema a navelor militare romanesti a fost asigurarea cu armament naval din URSS. Relatiile mai putin fericite Romania-URSS au dus la amanari si chiar anulari ale comenzilor romanesti. Astfel pe puntea prova a puitoarelor 271 si 274 a fost instalat tunul S60 (cal.57mm) luat direct de la uscat si navalizat la SNM.
    Probabil nava cea mai afectata din acest punct de vedere a fost 111. Termenul de predare a navei fiind imperativ, iar armamentul comandat URSS intarziind, s-a luat masura completarii navei cu armamentul de rezerva de la corvete (111 a avut initial 4xAK230, 2xRBU2500 care au fost inlocuite ulterior). Decizia cea mai controversata a fost confectionarea din tabla si montarea pe nava a unor imitatii ale lansatoarelor pentru P21. La inaugurarea navei (02.08.1985) Nicolae Ceausescu nu a observat, iar toata lumea a rasuflat usurata.
    Am discutat cu un fost ofiter (actualmente pensionar) despre eventuala utilitate a celor doua corvete taiate pe santier. Mi-a raspuns ca nu a inteles niciodata modul de gandire a celor care au elaborat programele navale si ca lipsa unei doctrine clare si elaborate a marinei militare romane este un obstacol major in dezvoltarea flotei.

  • Apropo de armamentul de pe 111, cele 2 tunuri de 76 din prova erau destinate iniţial cvt 262 şi 263 din această cauză cele 2 nu au/aveau tun si pe pupa ca primele 2.

  • S-au facut eforturi mari pentru asimilarea armamentului in uzinele romanesti: tuburile lans-torpile, RL1000, mitralierele cal.14,5mm, minele (parca se faceau la Zarnesti) etc.
    Lucrurile nu au mers bine la inceput cu asimilarea in ritm fortat a multor componente de armament si motorizare. Cunosc motoristi care lucrau cu MB si regretau 3D6, “dar nu ala polonez, ala sovietic, original”.
    Si pentru ca a fost mai sus vorba despre VPR , ce se va intampla cu unitatile clasei TARANTUL care implinesc 25 de ani si turbinele au nevoie de refacerea resursei?
    Cred ca singura tara socialista cu acces la motoare pentru uz militar construite in tari NATO a fost Yugoslavia. Clasa Končar (VPR, sau in limba sarba RTOP) era propulsata de MTU16V +turbine RR PEGASUS. Remarcabil este faptul ca unitatile au fost proiectate in Yugoslavia.

      • @ George – retragem Tarantulele in conditiile in care am avea ce pune in loc – macar lansatoare mobile de rachete moderne dispuse pe coasta. Altfel nepunanad nimic in loc diminuezi capaciatetea antinava (cel putin teoretica ) a Fortelor Navale Romane cu mai bine de 50%.

  • Nu cred ca TURBOMECANICA mai exista. A fost privatizata cu niste smecheri imobiliari care aveau nevoie de terenuri in Militari. Oricum, uzina era facuta cu licenta RR, nu sovietica.
    Bulgarii au si ei un TARANTUL mai nou, dar am observat ca mai pastreaza si cateva unitati din clasa OSA. Poate va fi gasita o solutie comuna.
    Daca elimini cele trei unitati ale clasei si nu le inlocuiesti cu altele, va trebui sa concediezi echipajele.

    • Din cate stiu, reparatii pentru motoarele (nu mai stiu care din ele) de pe RF si RM s-au executat la COMOTI.

      Bine, sa nu mai zic “din cate stiu”… am ratat sa vad unul, pentru ca nu m-am putut invoi de la servici. A doua zi, a plecat la nava.

  • La ce găuri sunt in incadrarea unităţilor de marină greu de crezut că va fi concediat cineva. In schimb asta poate duce la desfiinţarea unor funcţii in eşaloanele superioare, lucru neplăcut pentru unii!

  • Deh, “clubul amiralilor”…
    Multe lucruri ar trebui lamurite in ceea ce priveste marina militara de dupa 1990, inclusiv insistenta unora de a repara navele militare la Capu Midia in timp ce SNM ducea lisa de comenzi si era de proprietate de stat. Imi amintesc problemele pe care le-a avut MARASESTI in golful Biscaya dupa ce fusese proaspat reparat intr-un santier de tolomaci.
    Anularea comenzii pentru constructia a patru corvete in 2006 a fost lovitura decisiva pentru SNM. Neamtu’ nu a mai investit un ban pentru lucrarile de intretinere.
    In rest, putem cumpara in continuare nave second-hand, cu armament incomplet atata vreme cat sunt “creatoare de functii”.

  • Neamţu` care infiinţase Mangalia Naval System a făcut 3 oferte de cumpărare pentru SNM , toate fiind respinse. Intre timp le-a reparat cala care era ruptă şi le-a renovat una din hale. După a treia incercare de cumpărare neamţul şi-a făcut bagajele şi a plecat iar firma MNS a fost preluată de niste şmecheri de pe la noi. Acum SNM are docul spart si toate andocările se fac la Midia, neamt să le mai repare şi docul nu cred că mai găsesc.

    • Neamtul era Lurssen? Prin 2006-2008 ei vroiau sa cumpere Santierul Militar Mangalia daca s-ar fi cumparat nave germane pt marina, atunci inca erau in voga povestile cu 4 corvete si 4 vanatoare de mine.

      Prin presa sa discutat de mai multe ori despre cumpararea SNM de catre Daewoo, probabil ca era cea mai rezonabila varianta, era vorba de un investitor prezent deja in zona, cel mai probabil s-ar fi renuntat definitiv la constructia de nave militare si s-ar fi produs exclusiv nave civile.

  • Cred ca docurile de la SNM, nu mai rezista nici la ridicarea unei nave din clasa TARANTUL. Oricum nu mai are cine sa lucreze; in vara anului 2014 a mai cazut o macara, doborata de o furtuna…
    Arsenalul marinei militare bulgare de la Varna a fost bine echipat in timpul razboiului rece. Bazandu-se pe bunele relatii cu tov. sovietici, bulgarii au beneficiat de echipamente, tehnica si specialisti de la fratele mai mare la costuri mai mici decat romanii. Sovieticii efectuau reviziile la submarinele lor si in Bulgaria.
    Se pare ca si bulgarii au luat o decizie discutabila cu achizitia celor trei fregate ex. belgiene pentru ca se chinuie sa monteze o punte pentru elicopter.
    Nava a marinei ruse reparate la Varna:
    http://niki-zlatev.blogspot.ro/2013/07/158.html

    • Da, au salvat si ei nave de la taiere.

      Citeam in presa lor ca Drazky n-a reusit sa iasa din port pentru SNMG-2 nici dupa furtuna. Sper, pentru binele lor, sa fi fost doar o eroare de google translate.

  • Flota bulgara a fost dezvoltata pe o filosofie diferita fata de cea romaneasca.
    Bulgarii au preferat sa cumpere nave militare din URSS, RDG, Polonia, unitatile proiectate si construite de ei au fost remorchere si nave logistice.
    In componenta aveau numeroase nave de debarcare cu care desfasurau exercitii de amploare cu sovieticii. Remarcabil este faptul ca au avut in mod constant submarine: intai clasa MALIUTKA, apoi WHISKEY si ROMEO.
    Am impresia ca au intrat si ei intr-o fundatura: au cumparat trei elicoptere , dar trebuie sa faca loc la bord pentru platforma de apuntare ce va fi inevitabil la pupa, dar acolo este lansatorul pentru Sea Sparrow; de hangar nici nu poate fi vorba etc. In rest, un TARANTUL, doua PAUK, un KONI si cateva OSA.

    • Legat de elicoptere, bulgarii au si la capitolul asta probleme grave. Nu exista suficiente fonduri pentru programele de mentenanta ale elicopterelor achizitionate.

      Pacat, pentru ca dupa retragerea elicopterelor Mi-14 ar fi fost un plus sa aiba elicopterele Panther ambarcate.

  • …iar flota fluviala bulgara a incetat sa mai existe din perioada 1960-1962, de cand vedetele blindate din clasele BKA1124 si BKA1125 au fost taiate.
    In 2004 bulgarii au cumparat de la italieni o nava construita la inceputul anilor ’50, PROTEO (am impresia ca este nava pentru scafandri); inca mai au in dotare dragoarele sovietice din lemn din clasele SONYA si VANYA.
    Asa ca, parca tot mai fain e la noi.

  • Hi,
    From July 2012 all OSA class missile boats were decommissioned. From November 2012 all VANYA class minesweepers were decommissioned, too. MM-38 Exocet missiles of the two ex-belgian frigates were returned to France – expired life. Now frigates expect modernization with new anti-ship missiles, new radars and may be new Sea Sparrow missiles (but all this depends of the government). One of the TARANTULs, now receives new main engines.
    Several Mi-14 are in reserve, but may be they will not enter in service any more. Three AS 565 Panther helicopters are on duty.

    Best regards from Bulgaria ! :))

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: