Aviaţie

Sea Gripen inainteaza. Incotro?

Sea Gripen

Încep să mă întreb ce şi cum e cu Sea Gripen ăsta şi naturlich, mă scarpin în cap. Sea Gripen? Păi stai aşa, că eu nu-i văd rostul, sincer şi dacă mint mi se apleacă dupe care trebuie să mă trag de aplecate.

So, vestea găsită de mine pe la brazilieni, pe Aereo, care sunt ei echidistanţi, zice că Jane’s a dat-o săptămâna trecută c-o ştire de pe la Saab din bătătură: aproape au finalizat faza întîia, aia de “design studies” pentru o versiune a Gripen NG multitasking capabil să opereze de pe portavioane.

După ani de muncă… seculară, cu proiectare şi studii preliminare de fezabilitate, planurile pentru Sea Gripen vor fi implementate luna aceasta de către o echipă formată din ingineri suedezi şi britanici.

Informaţia a fost oferită de către Tony Ogilvy, director general şi şef al centrului de proiectare aeronautică pentru Sea Gripen Saab în Mare Britanie (UK Saab).

Sursa: Aereo

Acum stau strâmb şi încerc să cuget drept. În opinia mea pe persoană fizică, acest Sea Gripen este pierdere de timp şi resurse. Nu zic nu, experienţa acumulată le va fi de folos celor de la Saab… dar cui să vândă avioane Sea Gripen?

FX-2 al Braziliei are deja cruce la cap, iar FX-3 ţinteşte chiar şi avioane second hand pentru că este criză. Sunt luate în considerare chiar şi F/A-18 Hornet puse la saramură/nisip.

Argentina ar vrea. Ar vrea orice, dar nu are bani. Foarte probabil însă, vor lua pentru portavionul lor acelaşi tip de avion pe care îl va achiziţiona Brazilia. Cu siguranţă… mai târziu decât brazilienii.

– Resboiu –

Pai…hai ca o sa incerc sa-ti explic eu. Oamenii au facut asa cum ai zis si tu, studii de fezabilitate, in urma carora au ajuns la concluzia ca piata potentiala exista. Evident, tintele sunt Brazilia si India.

De aici si capabilitatile CATOBAR (catapult-assisted take-off but arrested recovery) – adica lansare prin catapultare de pe portavioane clasice (caz in care ar putea decola la MTOW – greutatea maxima la decolare), clientul tinta fiind, evident, Brazilia si STOBAR (short take-off, but arrested recovery) – adica decolare de pe trambulina, clientul tinta fiind India.

SAAB a raspuns unui RFI trimis de indieni in 2009 si a continuat sa faca schimb de informatii cu militarii indieni din Delhi si Goa (adica cu Ministerul Apararii si cu Marina). Despre mult-trambitata selectie a Rafale de catre indieni… Trebile nu sunt deloc certe: finantistii indieni descopera costuri noi (neincluse in oferta initiala a francezilor). Mai mult decat atat, francezii nu pot (sau refuza) sa justifice aceste costuri suplimentare, conform StratPost.

– Griffon236 –

———————————————————

Link-uri utile:

Revista Resboiu; Forumul Resboiu; Pagina de gardă a portalului; Ramura dedicată Armatei Române; Ramura dedicată spaţiului; Ramura dedicată dronelor.

31 Comments

  • Lasa ca o sa isi gaseasca cumparatori pentru Sea Gripen, cine stie si tarile care vor avea portavioane si vor renunta la F 35 ca sunt prea scumpe de exploatat, poate in viitor o sa ia fata vreunei tari de prin Pacific care se trezeste brusc dispusa sa cheltuie bani pe portavioane in disputa cu China?! Si daca clienti vizati sunt in partea asta de glob?

      • Vom vedea asta si dupa vreo 5 ani de aici incolo, sunt mai multe intrebari de pus, cat de economica va fi o flota de F 35 si nu in ultimul rand nu uita implcarea SAAB in proiectul avionului Sud Corean KAI KFX si asa mai departe….astia ca sa tina China in chingi diplomatice in viitori ani au nevoie de un NPTO adica North Pacific Treaty Organization -un NATO al lor care culmea s-ar putea sa implice si Vietnamul care acum mai nou cere baze rusesti si americane pe teritoriul propriu, traim vremuri mai mult decat interesante….

  • Si mai ar fi un clinet la care nu s-a gandit nimeni dar care are capacitatea de a renaste rapid ca o marina puternica…German Navy, Kriegsmarine poate renaste in cativa ani bazat pe cresterea economica si industriala uriasa a Germaniei din ultimii 20-30 de ani.
    Deja se fac studii pentru Typhoon ambarcat dar si pentru Gripen dotat cu motoarele de pe Eurofighter oare or fi intamplatoare?! Oare faptul ca Germania mai are de inlocuit jumatate de flota si nu sunt sigur ca va alege numai Typhoon pentru a inlocui F 4, si Tornado nu sunt argumente suficiente?
    Daca Italia si Spania au portavioane usoare Germania de ce nu ar putea avea daca tot se pune problema unei Forte Armate Europene.

  • Plantarea bioului de proiectare fix in UK nu e deloc intamplatoare… Sigur, britanicii au aviatie ambarcata (ma rog…aveau) dar n-au mai folosit avioane in configuratie CATOBAR sau STOBAR de zeci de ani. Deci, teoretic au know-how pentru proiectarea de asa ceva, chiar daca ultimul avion CATOBAR pe care l-au folosit a fost proiectat in anii ’50.
    SAAB a cautat sa-si asigure nisa pe piata britanica, in cazul in care se renunta la F-35

    • griffon dar mai au catobar englezii in plan ? alea doua portavioane de 65000 de tone care sunt in constructie – dupa ce au dublat scorurile, au anuntat ca vor lua f35 ala stovl si le sudeaza dorel al lor cate un skyjump
      planurile erau sa le dea in folosintza in 2018
      se poate sa incerce sa faca astia un avion ieftin navalizat

      ca e in anglia biroul de proiectare – daca vrei sa aduni destule capete luminate de ingineri in aeronautica si nu esti boeing airbus sau LM – anglia e un loc destul de bun, doar nu vrei sa ii relochezi la Patarlagele ca e mai mica chiria la birouri acolo

      • Asta incerc sa zic…
        CATOBAR-ul la englezi a cam disparut odata cu F-4K si Buccaneer. S-a mers pe STOVL… La o adica, s-ar putea modifica destul de simplu o nava pentru sistem STOBAR, si aici intra in scena Grifonul-de-mare, care e si mai ieftin de cumparat, si mai ieftin de operat decat Eftrei’j’cinci…

        • Atât timp cât nu vor avea si o pistà oblicà sau o pistà paralelà cu cea terminatà de trambulinà, nu pot opera avioane fàrà capacitate STOVL.

        • SeaGripen mai ieftin decat F-35? Nu as fi atat de sigur. Brazilienii platesc 5.8mld. USD pentru 36 buc. Gripen E – suma care include suport tehnic pe termen lung, dar nu si armament acrosat. Eu zic ca F-35 tot acolo se va misca, daca nu mai jos…

      • Mai au portavion? Nu cred
        ultimul a fost ARA Veinticinco de Mayo, e taiat din 2007, dupa ce de la sfarsitul anilor 90 nu a mai fost operatzional si a fost “donor” de piese de schimb pentru portavionul brazilian in schimbul certificarii pilotzilor argentinieni pe el
        asta a avut o viata “venerabila”, a inceput ca portavion britanic in al doilea razbel caruia i-a supravietuit, apoi a fost vandul la Olandezi, apoi la argentinieni, (si a donat “organe” de schimb si la brazilieni)

  • eu stiu ca luau in calcul varianta asta de ceva timp(teoretic…,cam cum e saurul 3 la noi,ori macheta ,ori din pladur),la fel o varianta nepilotata a gripenului
    totusi ce ne arata asta
    ca in ziua de gratie….programul gripen merge pe timp de criza ,cum merg toate programele mici si singurele
    greu…,greu de tot
    gripen oricat de ieftin de operat ar fi ,e ieftin de operat din prisma unui avion reactiv generatia 4 …fara nici un suport politic,de alta manera
    e un avion ce ar” merge bine” pe portavion,…e mic decoleaza scurt si asa,…dar in “lumea portavoioanelor”,sua cu ale sale nimitz si wasp(nu va luati de mine ca pun wasp la portavioane,din moment ce le are pe punte si are mai multe ca un garibaldi ..eu il pun aici),…nu va lua,franta nu va lua (are frumusetea de rafale),…aici englezii se dau in barci ,ca sunt insulari doar
    cu brazilia sau india ,…care ar vrea 18-20 ,nu prea stiu daca se justifica costurile…,probabil de asta au ramas la stadiul de fezabilitate
    aa,spain,italy se aboneaza la f 35 …oricat de stovl ar fi gripen ,nu pleaca pe verticala de la viteza zero

    • Te pomenesti ca le-or fata mintea englezilor un sistem nou ingenios care sa il faca sa aterizeze pe verticala…..
      Daca ar fi cum spui tu Niko nici rusii nu ar mai face MIG 29 K ca pentru india alea 40 -50 de avioane nu justifica costurile, mai sunt si orgolii pe langa calcule economice mai sunt si politici si multe altele….

      • da ,dar cu o mica diferenta
        saab e o firma privata…,care trebuie sa justifice in fata bancilor,sau in fata guvernului …cand cere bani ptr programe din astea
        din experienta,guvernul sau bancile care-i finanteaza nu prea agreeaza politica ..fara numar a altora
        nu pune comparatii cu f 35 ptr ca numaii bugetul marinei(interesata de un avion stovl si f 35 e unicul)depaseste de n ori pe cel al fortelor suedeze luate cu totul
        la rusi ,indieni trebuie sa-i judeci cu alte unitati de masura …caci de obicei rigoarea economica si alte chestii nu au legatura cu ei

  • @Griffon236

    Am citit cu atentie articolul din StratPost dat în link

    Nu numai cà nu am vàzut nimic referitor la niste costuri ascunse pe care francezii refuzà sà le explice, dar în plus este un articol din mai 2011, adicà cu mult înainte de decizia finalà care i-a desmnat pe cei de la Dassault învingàtori.

      • Scuzà-mà, dar nici în al doilea articol nu vàd nimic despre costuri ascunse si neexplicate, si mà descurc destul de bine în engleza comercialà si de aviatie.

        În partea întâia povesteste cum s-a ajuns la preferinta unui avion de generatia 4+.
        În partea doua, discutii de cafenea ca cel mai mic pret nu ar fi cel al Rafale-ului, raportat la întretinerea pe viatà.

        Iar pentru comparatia strict tehnico-militarà între Rafale F3, Typhoon Tranche III si Gripen NG, evaluatia elvetianà i-a pus în aceeasi ordine, si în Elvetia nu sunt asa de “folclorici” ca în India.

  • Problema este cà SeaGripen trebuie studiat/fabricat în paralel cu Gripen NG.
    Contractul elvetian ar fi pus pe roate Gripen NG, prin aportul financiar. Or, se pare cà este pus în discutie.
    Dacà Suedia nu va considera SAAB ca o industrie startegicà si va pune mâna la buzunar pentru Gripen NG, acest proiect poate fi compromis dacà se anuleazà contractul elvetian.

    • Sea Gripen va fi fabricat doar daca vor exista comenzi la export. Suedia nu vrea asa ceva, ca nu are portavioane si nu are de ce sa finanteze acest proiect de dezvoltare. El va fi finantat fie de industrie (producatorii Gripen) pe modelul dezvoltarii NG (care a fost platit tot de industrie, nu de stat).

      Gripen E/F va costa in plus doar daca utilizatorii (Suedia si Elvetia, care au semnat un MoU sa il cumpere) vor face modificari la proiect – de ex. daca vor integrarea unor anumite componente, armamente, etc. care nu au fost prevazute deja de SAAB si ceilalti parteneri industriali de dezvoltare.

      Intr-adevar, la un avion nou exista risc, asta au spus legiuitorii elvetieni, care au cerut asigurari – dupa cum si Suedia vrea aceste asigurari sa stie la ce suma se poate arunca.

      “Risc” inseamna probabilitatea ca lucrurile sa nu mearga cum zic producatorii – adica unele chestii sa coste mai mult, altele sa nu performeze asa cum s-a planificat, etc. La un avion nou, care nu e in productie de serie exista risc mai mare decat la cele care sunt concepte maturizate si produse.

      Pentru minimizarea riscului exista insa strategii de risk management, altfel nu s-ar mai face niciodata nimic nou.

      Faptul ca exista un prototip care zboara, ca multe lucruri sunt deja asezate, integrate sau la final de integrare (radarul AESA de ex.) reduce acest risc iar cel care da banii decide daca e satisfacut.

      Exista insa si multe avantaje in a avea un avion nou, in dezvoltare. Un mare avantaj este faptul ca il poti personaliza dupa nevoile si dorintele tale, ai o mare influenta in cum va arata el si ce va face. E diferenta intre a lua de ex. un computer standard din magazin, si a comanda la fabrica sa-ti construiasca unul conform cerintelor tale.

  • clientul vizat e India, care va tine o competitie pentru asa ceva probabil prin 2024-2015 – portavionul ar fi gata prin 2017 iar designul cere un avion usor – probabil va fi o competitie intre Sea Gripen, F-35 si Mig 29.

    Eurofighter a declarat ca daca India nu schimba cerintele de portavion, ei nu vor putea intra in competitie.

    • Typhoon-ul nu poate fi navalizat.
      (pozitia canard-urilor care împiedicà vizibilitatea la apuntare, dimensiunea si caracteristicile trenului de aterizare, înàltimea disponibilà între aripi si punte,…

    • “The Typhoon can be modified for Catobar operations, but it is unlikely that the economies of such a modification will work out. And this is before we even talk numbers of aircraft,” says a senior EADS executive in India. ”

      Nu, nu are nici-o legàturà cu configuratia unui viitor portavion indian de tip CATOBAR (proiect numai).
      E doar pàrerea unui bàiat de la echipa EADS din India cà Typhoon-ul ar putea fi modificat.

      Dupà cum mi-au explicat bàieti de la Dassault (si nu comercialii), problema navalizàrii Typhoon-ului tine de trei lucruri:
      canard – pozitia împiedicà vizibilitatea la apuntare fiindcà profilul de zbor este diferit fatà de aterizare “normalà”
      trenul de aterizare fatà – dificil de modificat pentru constrângerile catapultàrii
      garda la sol joasà – punând probleme pentru întoarcerea cu arme neutilizate. (Rafale Marine are de exemplu alte preconizàri de aranjamente sub fuzelaj si/sau aripi decât Rafale Air).

      Nu trebuie uitat cà F-35 C are probleme numai de la un biet “cârlig” caruia nu pot sà-i gàseascà locul ca sà fie operational pe un portavion CATOBAR sau STOBAR.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: