Aviaţie Diverse

Raliul Aerian al Romaniei – Acasa la Iacarii Acrobati

Aerodromul Băneşti Prahova
14 IUNIE 2013

DSC02864cRaliul Aerian al Romaniei, 2013 - Aerodrom Banesti

Raliul Aerian al Romaniei, 2013 – Aerodrom Banesti

Am fost la Băneşti în 2011. Pe atunci, Iacării Acrobaţi, prima formaţie privată de acrobaţie aeriană din România şi singura (până în acest moment), după cum aveam să aflu mai târziu, organizau un “Miting de Aviaţiune”… Eveniment irepetabil, pentru o perioadă de timp nedeterminată încă…
Locul ales m-a impresionat în mod deosebit, din primul moment. Ascuns privirilor, pentru mulţi surpriza este mare când le vorbesc despre aerodromul de la Băneşti. Şi mă corectează, cu bunăvoinţă: “Aerodromul este la Strejnic, nu la Băneşti!” Ori mă întreabă, uimiţi, în mod sincer: “Este aerodrom la Băneşti?” Da! Este! Între păduri, dealuri şi creste de Carpaţi, într-un loc ce respiră istorie, trei oameni, trei români, trei piloţi fără astâmpăr, au luat condeiul pentru a continua să scrie istoria pe cerul albastru sau acoperit de nori…

Raliul Aerian al Romaniei, 2013 – Aerodrom Banesti

Multe activităţi s-au organizat aici, din 2011. Din păcate, eveniment după eveniment, a trebuit să-mi spun: ”Cu siguranţă, nu-l voi rata şi pe următorul!”
Îmi era dor. Dor de locul acela ascuns după un mal de pământ, a cărui existenţă nici nu se lasă bănuită, în trecerea noastră rapidă pe şosea. Îmi era dor de “Iacări…la ei acasă”.
Când am aflat de “Raliul Aerian al României” mi-am spus că, de data asta, orice ar fi, nu voi lipsi. “Pe 14 şi pe15 iunie, fac naveta la Băneşti!” Orele nu treceau decât pentru a mă apropia de Ziua Z. Doi ani de aşteptare…nu-i puţin! Mitingul programat anul trecut fusese anulat, iar eu tot mai aşteptam…
“Raliu?! Parcă ăsta era cu maşini!”
”Aerian?! Aha…ok…e cu avioane…”
”Cam ce-ar putea fi un Raliu aerian? Care dă mai multe ture pe deasupra aerodromului în cel mai scurt timp? Cine se dă de cele mai multe ori peste cap?!”
Nu-mi rămânea decât să merg să vad, la faţa locului…
14 iunie 2013. Ora 8.30
În sfârşit! Graţie excelentei strategii de comunicare a echipei de la Băneşti, ştiam acum, în mare, despre ce era vorba – echipajele înscrise în raliu aveau să afle, doar cu 15 minute înaintea decolării, traseul de parcurs şi obiectivele de atins; traseu a cărui parcurgere îi ţinea în aer cam o oră şi jumătate. Cu o oarecare idee în tolbă şi mulţumind în gând acelei persoane care a ştiut să îmi spună “Da” când eu mă aşteptam să fie “Nu” şi care a făcut deci posibilă această aventură, am pornit. La Băneşti, se poate ajunge cu microbuzul. La aerodrom însă, doar dacă reuşiţi să convingeţi şoferul să vă lase unde doriţi.
“Aerodromul de la Băneşti, ştiţi unde este?” îl întreb eu, sceptică, pe şofer.
“Da, bineînţeles!” îmi răspunde acesta sigur de sine şi parcă plictisit de întrebare.
Am rămas, însă, la fel de neîncrezătoare şi nu mi-am luat ochii de la marginea drumului. Atâta îmi trebuia, să ratez intrarea! Pe care, oricum, am fost doar “la o roată” să o las departe, în urmă, pentru că şoferul era convins că…“e mai încolo!”
După un “Este-Nu este” destul de încurcat, am coborât şi am luat-o, uşor, la picior. Poate nu chiar “uşor” că era pantă, dar, în orice caz, cu inima cântând.
Şi iată hangarul! ESTE!

Raliul Aerian al Romaniei, 2013 - Aerodrom Banesti

Raliul Aerian al Romaniei, 2013 – Aerodrom Banesti

Îl ştiam mai bine chiar decât cinematograful din centrul oraşului, la cât îl privisem pe camerele ce transmiteau fiecare mişcare de pe aerodrom, pe pagina de internet dedicată evenimentului. Camere în faţa cărora zâmbetul mi se transformase destul de des în grimasă,în funcţie de capriciile vremii. Cu asemenea vreme, mă aşteptam în fiecare secundă ca, în locul celor două camere, să găsesc un cuvânt enorm: ”AMÂNAT”.      Dar nu!
Iar acum, în ciuda norilor ameninţători, cu ochii nedezlipiţi de la hangarul alb, încercam din răsputeri să străbat până la primul avion parcat. Nu că ar fi fost greu drumul, ci pentru că… mă pierdusem.
Cum e posibil să te pierzi în camp deschis? Simplu! Alegi drumul prost în loc de cel bun, înoţi prin noroaie şi te întrebi de ce nu o tai direct prin ogoare (ar fi mai simplu), nimereşti în gura câinelui de pază de la porcărie, îl saluţi politicos sperând că e singurul de pe acolo şi, în final, te feliciţi că ai nimerit direct pe pistă, nici tu nu mai ştii cum… şi cântărind cu o jumătate de kilogram mai mult ca de obicei – noroiul adunat de pe tot câmpul.

Raliul Aerian al Romaniei, 2013 - Aerodrom Banesti

Raliul Aerian al Romaniei, 2013 – Aerodrom Banesti

Aici…linişte. Prea linişte… De data acesta, cu siguranţă, nu lipsa mediatizării ar fi motivul. Poate faptul că e vineri? Poate pentru că norii plumburii nu transmit deloc mesaje încurajatoare doritorilor? Păcat. Dar las repede dezamăgirea la o parte. Sunt aici şi am ce vedea şi ce auzi! (Zgomotul motoarelor mi-a rămas câteva zile în urechi şi asta fără a se confunda cu cele de la Bobocu, de a doua zi…)

Zlin 526

Zlin 526

Aflu că am ajuns prea târziu pentru ceremonia de deschidere. Ştiam că evenimentul este organizat în colaborare cu Casa Regală reprezentată de Principele Nicolae, care avea să înmâneze participanţilor, la final, insigna “Aripile Regale Române”. Dacă n-ar fi durat atât de mult să culeg noroiul de pe câmp… Încă o dezamăgire repede dată uitării…
Aerodromul s-a schimbat mult… în bine! Sunt mândră de el de parcă ar fi al meu! Iar avioane… Cessna, Zlin, Yak 52 (normal!), planor, motoplanor… Scot aparatul şi mă pun pe încins declanşatorul. Jos, sus, stânga, dreapta, faţă, spate, cadru după cadru, doar pentru că… EXISTĂ. Pentru că nu plouă încă, pentru că norii sunt cel mai bun filtru pentru fotografii, pentru că unele dintre ele m-au cucerit chiar de la prima privire… Câteva îmi erau cunoscute deja, de la sosire – pagina de internet, în ce mă priveşte, îşi făcuse pe deplin treaba. Altele, abia ce le descopeream. Abia aşteptam să le văd cu motoarele pornite. Aveam deci să le văd decolând…ca apoi să le pierd printre nori… Şi cam atât.

Diamond DA 40

Zlin 142

Raliul-Aerian-al-Romaniei-2013-Aerodrom-Banesti

Raliul-Aerian-al-Romaniei-2013-Aerodrom-Banesti

Cessna 172

Pare puţin? Nici n-am avut când să simt cum trece timpul. Ioan Postolache, Dan Conderman şi Dan Ştefănescu (Iacării Acrobaţi) sunt gazde primitoare şi atente. Cu siguranţă, dacă nu ar fi fost organizatorii evenimentului, ar fi fost înscrişi în concurs. Dar au destulă treabă la sol… Cu toată treaba, însă, au găsit câteva momente pentru o strângere de mână şi întrebări – momente pe care vă voi lăsa să le urmăriţi în înregistrarea video.
Am avut emoţii… Recunosc. Există momente care nu se uită. Ei bine, clipele trăite aici se numără printre acestea…
Ora 14.00

Pompierii de la Detaşamentul 3 Prahova

Pompierii de la Detaşamentul 3 Prahova

Se dă startul. La diferenţă de cinci minute, echipajele concurente se înscriu la decolare. Norii îşi fac de cap.

Diamond DA 20

FALKE

În momentul decolării primului avion, se împrăştie, lăsând soarele să scalde aerodromul într-o baie de foc. De cum decolează şi ultimul avion, însă, vântul o ia razna şi cerul se dezlanţuie. Furtuni la Nord, Sud, Est şi Vest. Furtună şi pe Aerodromul de la Băneşti. Ce a urmat, puteţi vedea în înregistrare.
Iar eu… ascultând poveştile cu şi despre piloţi, avioane şi planoare, aproape că uitasem de trenul pe care ar fi fost cazul să-l prind, dacă vroiam să ajung şi la Buzău, a doua zi! Deja regretam că voi fi în altă parte la a doua probă a Raliului, că nu aveam să văd evoluţia lui Luca Bertossio, la apus, că nu aveam să văd zborul din amurg al ”Iacărilor”…
Alegând să nu mă gândesc la toate astea şi luând cu mine toate clipele petrecute aici, m-am rupt cu greu din vraja locului odată cu încetarea ploii şi, rugându-mă, în gând, ca a doua zi să nu mai plouă, mi-am luat rămas bun.
Voi reveni, cu siguranţă. Voi reveni cu dorinţă. Cu dor. Există “case” cărora să le păşeşti pragul este, întotdeauna, o bucurie. O asemenea “casă” îşi aşteaptă, discret, oaspeţii. Ascunsă, dar la vedere – Aerodromul Băneşti. Sau, şi mai bine: “Acasă, la Iacării Acrobaţi”.

Iată şi înregistrarea video a evenimentului:

– LuneBleue –

Leave a Reply to “Iacării” la ei acasă (Raliul Aerian al României) | O MÂNĂ DE CUVINTE X

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: