Diverse Resboiul Stelelor

Proton – lansare exploziva

Lansarea unei rachete purtătoare Proton-M de pe Baikonur

Lansarea unei rachete purtătoare Proton-M de pe Baikonur

Trei sateliți GLONASS au fost pierduți ieri imediat după lansare, ieri dimineață.

Racheta Proton-M a refuzat să presteze conform specificațiilor și s-a hotărât să se înfigă-n glie, în perimetrul de lansare a Cosmodromului Baikonur din Kazakhstan…

Imediat după incident, un purtător de cuvânt al Roscosmos, Agenția Spațială Federală, a declarat: “A avut loc un accident imediat după lansarea Proton-M. Racheta s-a prăbușit și a explodat în perimetrul cosmodromului. Pentru investigarea incidentului a fost constituită o comisie de anchetă, condusă de Alexander Lopatin, vicepreședintele Roscosmos.”

Analiza preliminară a imaginilor (toată tărășenia a fost transmisă în direct la postul de televiziune Rossia 24) par să indice boosterul DM-03, produs de corporația Energia, ca fiind principalul vinovat pentru eșecul exploziv al lansării. Sunt de asemenea unele voci care speculează ca sistemul de ghidare al rachetei ar fi de vină.

În urma decodificării informațiilor telemetrate, firul evenimentului ar fi urmatorul:

  • secunda 4 – apar usoare deviații de la traiectoria planificată;
  • secunda 12 – oscilațiile se intensifică, crește deviația de la traiectoria planificată;
  • secunda 17 – are loc oprirea de urgență a unuia dintre boostere;
  • secunda 32 – racheta Proto-M decedeaza zgomotos de teatral, infigându-se în harta, la aproximativ 1,5 km de rampa de lansare.

Toată distracția a costa contribuabilul rus 4,4 miliarde de ruble, duse, evident, pe apa sâmbetei (gurile rele spun că cei trei sateliți n-ar fi fost asigurați, valoarea totală a lansării fiind mult peste suma maximă care poate fi asigurată).

În urma exploziei aproximativ 200 tone de oxidant – peroxid de azot (care amestecat cu kerosen de aviație asigură propulsia rachetei) au poposit pe raza cosmodromului Baikonur, făcându-l imracticabil pentru o perioadă nedeterminată de timp (probabil cateva luni).

A!

Sa nu uit… Etă filmulete:

Via:
Interfax

– Marius Constantin –

 

11 Comments

  • Va dati seama ca lucrul asta se poate intampla si la ARCA odata cu lansarile de rachete ce vor urma. Doamne fereste de asa ceva, dar daca se intampla la rusi si la americani (Discovery), adica la case mai mari, nu vad de ce noi am fi feriti! Dar, pana la urma merita sa terminam intr-o nota optimista……cine nu risca…nu castiga. Merita riscul asumat! 🙂

    • Urmaresc de destul de multa vreme ARCA incat sa imi dau seama ca din pacate ei fac PR si cam atat 🙁 Nu imi place sa ii hulesc, chiar speram sa reuseasca, dar mie mi se pare ca in afara de turnat fibra de sticla si machete drgalase, nu prea am vazut nimic functional. Cica vara asta era vorba ca lanseaza CubeMessengeru ala bulgaresc pe orbita. Pai cum sa il lanseze daca e imediat mijlocul verii si ei nu au testat motorul… Ca sa nu mai vorbim de IAR 111 de care nu am mai auzit nimic de 2 ani. Au aruncat cabina din elicopter, au destupat nista sampanii si gata. Pe contul lor de Facebook se lauda cum fac ei cubul rubik in 20 de secunde, ca si cum asta asteapta de fapt cei care au donat pentru motorul vietii…

      • Daca personal nu ai vazut ceva functional de la ARCA, asta nu inseamna ca ARCAsii taie cuburi rubik la caini.

        Le suntem alaturi si astfel stim ceva mai multe despre eforturile pe care le fac si despre ceea ce fac. Am promis insa discretie pana la momentele aparitiei unor comunicate oficiale de la ei, asa ca ne tinem de cuvant.

        Legat de intarzieri, da-mi te rog exemplu de o agentie spatiala care nu s-a lovit de probleme si a reusit sa fie la zi cu executarea proiectelor.

        Era mai bine daca nu exista ARCA si nu existau rezultatele lor?

        • eu din pacate trebuie sa-l sustin pe “unu”. Nu e vorba ca orice agentie aerospatiala are intarzieri in programe. Vorbesc despre faptul ca nimic din ce face ARCA nu arata a subansambluri/tehnologii aeronautice ca sa nu mai spun spatiale. Vbim de simplismul/prelucrarea grosiera a pieselor prezentate in foto care ajung in presa/bloguri de faptul ca vehiculele lor sunt de multe ori proiectate/gandite pornind de la premise complet gresite si/sau si de incultura aeronautica/aerospatiala completa pe care o afiseaza, samd. Inteleg discretia lui “resboiu” si faptul ca oamenii nu vor sa le fie furate ideile dar piesele lor arata penibil. Sa te chemi ing. aeronautic si sa pui hublourile unei aeronave presurizate pe exterior? Zic ca au facut motoare de racheta si prezinta niste piese fara puncte de prindere sau zecile/sutele de puncte de prindere pentru senzori, conducte, etc si cu o rugozitate care rivalizeaza cu a pieselor turnate in fonta. Nu mai continui mai mult.
          Problema mea cu ei este ca si-au permis (cine le-a permis?) sa includa in numele agentiei si ale produselor lor termeni precum “romana” care sugereaza statutul de agentie (semi)guvernamentala sau numele de IAR (care cred cu siguranta ca e sau ar trebui sa fie marca inregistrata a uzinei brasovene sau a Statului Roman). Trebuie mult tupeu ca sa-ti arogi meritele a generatii intregi de ingineri de aviatie romani (FYI, Romania inca are ingineri de aviatie adevarati si competenti) numindu-ti ONG-ul Asociatia Romana etc. sau Programul Spatial al Romaniei. Cine i-a mandatat sa vbeasca in numele tarii? La fel de multa lipsa de respect trebuie si pt. a-ti numi produsul particular si netestat “IAR” asezandu-l langa lunga linie de avioane romanesti cu acest nume. A mai facut lumea avioane cu bani particulari in tara asta dar nu le-a numit IAR ci SET (Societatea de Explorari Tehnice), ICAR (Intreprinderea de Constructii Aeronautice Romanesti (nota bene, romanesti nu romane!)), R.G. (IFIL Reghin)), I.S. (Iosif Silimon), etc. IAR-urile sunt seria interbelica (11-39), vanatorii 80/81, 93/95/99 reactive, seria 300 a elicopterelor si seria 800 a utilitarelor. In rest nimeni nu prea a avut tupeul sa se aseze singur langa ele…dar in Romania se poate orice.
          La intrebarea daca era bine daca nu exista ARCA si rezultatele lor (care?) pana au castigat concursul ala pt ESA raspunsul meu ar fi fost un DA clar. Cu toate ca ceea ce fac oamenii aia mi se pare un “scam” tehnic, pt ca am totusi o coarda sensibila la ce e romanesc le doresc succes in proiectul pt. ESA si sa incerce cat mai repede sa devina ingineri adevarati si nu creatori de “movie props”.

    • Iu le aduc si foarte multi bani, nu doar probleme 🙂
      anul trecut cred ca vreo 6 mld de euro au facut de pe urma lor

      Si e totusi un produs din anii 65, vor sa il fabrice pana in 2030
      acuma cu ultima modernizare au cam rasolit-o nitzel, ca sa ridice un pic “mai sus”, dar cred ca o pun la punct

  • Una peste alta, din 2007 si pana acum s-au executat aproape 200 de lansari Proton-M (198 mai exact) din care 13 au esuat… Asta inseamna o rata a succesului de 93%, aproximativ…
    Tot e bine…
    🙂

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: