Diverse Promo

PROMO: Nascut pentru a doua oara – Borcea, batalion disciplinar ?!

Marin Jeloaica pregătindu-se pentru un nou ştart, mergând spre linia de avioane împreună cu un inginer. Aerodromul militar Borcea, cca. 1986 – 1987  (foto de MM Aurel Ivana).

Marin Jeloaica pregătindu-se pentru un nou ştart, mergând spre linia de avioane împreună cu un inginer. Aerodromul militar Borcea, cca. 1986 – 1987 (foto de MM Aurel Ivana).

Legat de Borcea: de ce era unitatea privita ca un batalion disciplinar?! De unde ideea asta?

Asta era ideea unora, sa stii! Ideea prosteasca a unora! Ti-o spun cinstit. La Borcea se zbura mult. La Borcea era o armonie totala intre piloti si tehnici. Dar fiind camp, nu aveai distractii, nu aveai oras, nu aveai nimic… Nu aveai unde sa te duci sa vezi un film sau ceva de genul asta… Pe asta se baza ideea unora ca aici era batalion disciplinar. Pai, normal, cel din Bacau fugea i oras cand avea chef, se ducea si se distra! Tinisoreanul la fel, la Kogalniceanu era aceeasi situatie. Erau ei in comunaMihail Kogalniceanu, dar si Kogalniceanu era cat de cat. Plus ca se duceau la Constanta – cat era pana la Constanta?, faceau 10 minute, un sfert de ora…

Si Constanta este oras mare…

Da, asa e… Cele doua batalioane disciplinare au fost Borcea si Deveselu, cu toate ca Deveselu avea Caracalul aproape, care era ceva mai rasarit decat Fetestiul. Si nu spun asta pentru ca sunt eu oltean, nu ca-i orasul meu, dar era ceva mai rasarit. Caracalul avea ceva industrie, era Fabrica de Vagoane, Fabrica de Conserve, care inca mai exista, aveau, ce sa mai, aveau multe. mai era Institutul de Cercetare Agronomica, o gramada.

Deci izolarea era sursa etichetei de batalion disciplinar…

Bineinteles! Borcea era o garnizoana izolata. Dar in rest… Era singurul regiment unde itr-adevar se zbura, la noi si la Caracal. Caracalul mai putintel, dar la noi s-a zburat permanent. Pai normal ca daca-i spuneau aluia de la Bacau ca-l trimit la Borcea nu-i prea convenea! Noi stateam la borcea in colonia aia, pe cand el avea apartament in oras, apa calda, caldura, iar noi aveam incalzirea pe lemne, cu godine si cum ne descurcam noi mai bine. Deh, asta era viata la Borcea si de-aia i se spunea batalion disciplinar…
[Pufaie din tigara ingandurat.] In plus, gandeste-te si la cei care au plecat de la Borcea si au ajuns Generali. Sunt multi si foarte buni piloti. La fel, putem vorbi si de o scoala de zbor marca Borcea, poate cea mai buna din tara. Zic “poate” si subliniez, ca sa nu ma acuzi de partizanat! [ radem]

Izolarea are si parti bune?

Dar cum sa nu?! Oamenii erau uniti, locuiau aproape unul de altul, se vedeau in fiecare zi, se vedea la o bere dupa zbor. Se ajutau cand aparea nevoia, sareau unul in ajutorul celuilalt, nu separaseau la greu. Stii bine ce se spune: cine bea apa din Borcea, nu mai pleaca! Desigur, trebuia sa fii si putin mai dur din fire, mai rezistent, pentru ca altfel iernile feroce din Baragan te-ar fi mancat de viu…

 

***

Randurile de mai sus au fost extrase din cartea “Nascut pentru a doua oara” publicata de camaradul nostru Alin C. Ionescu, de la Aripi-Argintii

Pentru a comanda cartea, inclusiv pachetele promotionale pe care Aripi Argintii le ofera, aruncati o privire aici.

– Marius Constantin –

 

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: