Analiza

O viziune structurala comparativa: Royal Canadian Armed Forces si Armata Romana

Nu ne lipsesc analizele cu siguranță și nici modelele bune de urmat. Dacă privim cu un spectru larg putem găsi elemente utile care pot fi preluate instituțional în România însă cu greu ne putem opri asupra unui exemplu. Canada rareori a fost exploatată din această perspectivă de către România.

Royal Canadian Armed Forces versus Armata Romana

Royal Canadian Armed Forces versus Armata Romana

De interes pentru noi, prin specificul resboiu.ro este în mod evident partea militară deși am putea nota și aspecte economice de invidiat. La nivel central, statul major al apărării canadian se împarte în trei categorii de forțe și un număr de comandamente subordonate direct: forțe terestre, navale și aeriene. Adițional avem comandamentul canadian pentru operațiuni întrunite, comandamentul pentru operațiuni speciale, grupul pentru informații și comandamentul pentru servicii medicale. Toate în subordinea unui ofițer general echivalent NATO OF9 respectiv general cu 4 stele în România.

Interesant din perspectiva românească unde structurile de medicină militară nu au un comandament propriu la nivel de SMAp.

Separat de această structură și în subordinea ministerului canadian al apărării putem regăsi o structură de rezervă de 26000 de militari, împărțită în trei componente, la fel ca și partea activă plus o structura medicală distinctă. Aceste forțe însumate poartă denumirea de primary reserve – reserva principală. Comparativ la noi nu regăsesc încă în organigramă MApN o structură de rezervă și un comandament în acest sens. Probabil aceste aspecte vor fi clarificare pe măsură ce legea rezerviștilor voluntari va dobândi ceva mai mult timp în vigoare, deși după ultimele evoluții anunțate mai avem mult de lucrat pe această parte.

De notat pe parte de similitudini, forțele armate regale canadiene masoară aproximativ 75.000 de cadre active la care se adaugă rezervă de 26.000. Așadar se poate face o analogie cu România din această perspectivă, adică cea a cadrelor active.

Pe parte terestră, avem 4 divizii de Infanterie dislocate în regiunile Quebec, Canada de Vest, Canada Atlantică și Ontario însumând 40000 de oameni. În principal discutăm de diviziile 2, 3, 4, 5. Dacă 3 din cele 4 au forma unei structuri clasice de infanterie, eșalon divizie, a 4-a structură, respectiv divizia 5 încorporează structurile de instrucție ale armatei. Deși efectivele se apropie de eșalonul armată, deci suficient pentru a fi comandată de un ofițer (OF9) – patru stele, comanda revine Comandantului forțelor terestre canadiene, OF8 – general locotenent cu trei stele. O funcție care la noi ar echivalată cu cea de șef al statului major al forțelor terestre.

CF-18 Hornet escorteaza un C-27J Spartan al Fortelor Aeriene Romane in timpul unui exercitiu de Politie Aeriana

CF-18 Hornet escortează un C-27J Spartan al Forțelor Aeriene Române în cadrul unui exercițiu de Poliție Aeriană

Forțele aeriene canadiene au un număr de 14500 de militari în subordine. Similar forțelor terestre, forțele aeriene canadiene sunt impărțite în două divizii. Divizia 1 aeriană canadiană și divizia 2 aeriană canadiană. Divizia 1 aeriană are în subordine 11 flotile aeriene împărțite pe tot teritoriul canadian. Diviza 2 înseamnă unități de sprijin în principal, plus partea de doctrină instrucție, având în subordine două flotile plus servicile de sprijin. Fiind vorba de structuri aeriene ce pot varia în funcție de stat, la nivel de cifre, aviația are 391 de mijloace aereiene la dispoziție, operaționale din care 76 de avioane multirol McDonnell Douglas CF-188A & B.

La fel, comanda este exercitată de un general locotenent, funcția purtând denumirea de comandant al forțelor aeriene.

Forțele navale sunt ceea ce aș spune eu, impresionante pentru o țară cu o populație de 37 de milioane de locuitori. Istoric vorbind, conceptul de putere năvală nu îi este străină Canadei. Până în 1971 Canada a operat un portavion, HMCS Bonaventure. Așadar din acesta perspectivă, așteptările au fost întodeauna înalte. În prezent Canada operează 63 de nave dintre care 12 fregate clasa Halifax și 4 submarine cu energie convețională. Un număr de 13600 de  militari sunt în serviciul forțelor navale. Intersant și diferit față de România poate fi faptul că nu există nici un element de infanterie marină. La nivelul comandamentului pentru operațiuni speciale din subordinea statului major al apărării canadian există un regiment denumit „comando maritim” însă trupe cu specific de infaterie marină în subordinea forțelor navale nu există. Este unul din puținele lucruri unde modelul eglezesc nu a fost preluat 100%. Deci nu există Royal canadian marines în oglindă cu omologii lor britanici royal marines.

Tot la nivel structural, functia de comandant-șef, un echivalent al comandantului forțelor armate prevăzut de constituția Romaniei art. 92, este exercitat de Regina Elisabeta a II-a a Regatului Unit prin reprezentantul ei Guvernatorul General. In prezent funcția de Guvernator Gerneral este exercitată de doamna Julie Payette, fost astronaut printre multe alte funcții indeplinite în stat.

 

În loc de concluzii:

De notat pentru România din acest exemplu ar putea fi căutarea unor soluții finaciare și logistice pentru mărirea efectivelor active.  Pe parte terestră apariția a încă unei divizii ar fi o soluție bună în condițile în care în subordinea forțelor terestre rămân actualmente doar două divizii. Pe parte navală, aici consider că România are nevoie de o investiție masivă și dezvoltarea în continuare a capacităților. Nu avem nevoie de o forță precum Canada, dar 3 fregate modernizate ar fi optim pe lângă 3 corvete și în mod cert cele 3 submarine deja anunțate de ministrul apărării. Forțele aeriene, în mod cert continuarea programului F16, ajungerea la dezideratul celor 48 operaționale. Și aici în mod evident ar mai fi loc de o flotila cel puțin, și dezvoltarea capacităților de transport aerian în continuare.

S.M. Schiller

Bibliografie:

http://www.forces.gc.ca/en/index.page

http://www.army-armee.forces.gc.ca/en/index.page

http://www.rcaf-arc.forces.gc.ca/en/index.page

http://www.navy-marine.forces.gc.ca/en/index.page

sursa imagini www.mapn.ro  / http://www.forces.gc.ca/en/index.page

Disclaimer: Punctele de vedere exprimate în acest material reprezintă opiniile personale ale autorului, acestea nefiind neapărat în concordanță cu poziția și opiniile saitului Resboiu.

2 Comments

  • La FT cred ca avem nevoie de mai putine unitati dar mai solide, eventual compsensarea sa se faca prin infiintarea unei structuri de rezerva/garda nationala.

    Ca o speculatie, spre catre ce cred ca se tinde/spera si cum ar putea arata structura armatei in viitor.

    Pt cercetare brigada de informatii plus cele 2 Regimente ISR

    7 brigazi de manevra, din care:

    – 2 brigazi blindate, 3 x batalioane tancuri cu Leo 2A7v, cate un batalion mecanizat cu MLI-84, aa asigurat cu VSHORAD+GEPARD, 2 divizioane de artilerie autopropulsata (M109/Pzh 2000/K9).

    – 1 brigada VM, compusa din 4 batalioane VM plus unitatile de sustinere.

    – 4 brigazi de infanterie, x 3 batalioane de infanterie pe P5 si Agilis(sau ce o fi), respectiv Bg.18, Bg de la craiova, o a treia brigada formata din cele doua batalioane de infanterie ale Bg.81 si batalionul de la Focsani care opereaza MLI-84 si care va trece pe P5, si o brigada formata din Batalionul Calugareni si cele doua batalioane de infanterie ale Bg.15.

    -1 batalion/regiment/brigada de para, adica B.495+ poate 1 sau 2 batalioane din Bg.6.

    – unitatea de elicoptere a FT, 24 AH-1Z si 21 UH-1Y

    – unitatea de garda, B.265 PM samd.

    – 2 brigazi de artilerie, o “Brigada HIMARS” si o “Brigada LAROM”, fiecare si cu cate un batalion de rachete antitanc, masinile 4×4 blindate cu rachete AT instalate.

    – 3 regimente/1 brigada aa, (3 sisteme Patriot+3 sisteme SHORAD (VL-MICA/SPYDER samd)

    – brigada de geniu.

    – unitatile logistice.

    8 brigazi de infanterie usoara ale Garzii Nationale, cate una pt fiecare euro regiune.

    – FOS compuse din B.630, GNFOS, DCSL, DSM ± celelalte 2 batalioane din Bg.6

    RoAF:

    – Borcea ca baza principala dotata cu 16 F-16 MLU, 16 F-35 si Luna ca baza secundara dotata cu 16 F-16 MLU/F-16 Barak sau F-16 Block 50(modernizate de la standardul Block 30 ale HAF).

    – Bobocu cu aprox 20 de IAR-99 Soim/SuperSoim/poate IAR-TD si Iak-52, IAR-316, poate alte chestii mai bune.

    – flotila de transport de pe Otopeni, echipata cu Hercules(3-4), 7 Spartan, 1 An-26(poate in loc de An-30), avionul pt zboruri VIP, poate o platforma aeriana C4ISR, si cele 7 Pume modernizate plus 4 H215M, daca se vor lua.

    4 sisteme aa (NASAMS/IRIS-T SL samd), pt protectia bazelor aeriene

    – Brigada de RAA, Patriot+HAWK-ATAR

    unitatile de radiolocatie, geniu, samd.

    Fortele Navale:

    – 2 Fregate T22,

    – corvete 4 Sigma/Gowind/Abu Dhabi.

    – poate a treia fregata moderna

    – 3 submarine

    – navele minare-deminare, logistice, scoala samd.

    – grupul de elicoptere, bateria de rachete AN

    – cele 8 monitoare din clasele MK si Smardan.

    – Regimentul de Infanterie Marina+compania de PM a FN.

    Cam la asa ceva cred ca se spera sa se ajunga in 10-15 ani.

  • Stiti cat ar veni nota de plata pentru asa ceva? Nu ma intelegeti gresit, eu sunt pentru o asemenea dezvoltare insa costurile ne depasesc si acel legendar 2%.
    Sper totusi in prima si prima faza sa marim putin efectivele. In prezent discutam de 60.000-62.000 aproximativ personal. De acolo pana si la acel 75.000 mai avem.
    O prima faza ar trebui sa avem in vedere macar o noua divizie.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: