Promo

O relatie incerta, episodul II din Romania si spatiile maritime

Romania si spatiile maritime II

Furtună, dar nu de la furtun

Mijloacele şi resursele

[…] Majoritatea navelor militare românești nu posedă sisteme moderne de rachete anti-navă sau antiaeriene, sisteme de artilerie moderne, arme anti-submarin moderne și sisteme de comandă și control de ultimă generație. De asemenea majoritatea covâșitoare a navelor deținute de forțele navele române au raza scurtă de acțiune și o anduranță mică ceea ce nu le permite să acționeze eficient în afara zonei litorale. În prezent marina militară a României este în esență a brown and green water navy, adică o forță navală a cărei vocație este să acționeze în zona fluvială și litorală, și mai puțin să se aventureze în apele internaționale sau să proiecteze putere, chiar și în largul Mării Negre. O dată cu aderarea la NATO, marina militară și-a asumat o serie de misiuni caracteristice unei marine cu vocație oceanică, blue water navy, în Marea Mediterană și recent în largul coastelor Golfului Aden. Misiuni care au fost îndeplinite cu efort și dificultate având în vedere dotarea precară a acesteia.

O altă caracteristică a forțelor navale române este faptul că în esență sunt forță de suprafață, singurul submarin aflat în dotarea forțelor navele, Delfinul, nu mai este operațional din 1996, din cauza lipsei acumulatorilor (un exemplu perfect de neglijare a unei capabilități utile și risipă). Absența armei submarine este o vulnerabilitate majoră pentru forțele navale, deoarece în prezent submarinele, alături de portavioane reprezintă principala forță de lovire a unei marine militare, iar lipsa acestora îngreunează dezvoltarea capabilităților anti-submarin ale flotei. […]

Structura ideală a unei flote româneşti

[…] Trebuie să existe o schimbare de optică în ceea ce vizează dotarea forțelor navale. Astfel în loc să dispunem de o marină cu vocație costieră și fluvială, aceasta ar trebui să privească dincolo de aceste spații și să fie capabilă să dezvolte capabilități similare cu cele ale unei forțe oceanice, în limita resurselor disponibile. În al doilea rând vârful de lance al acestei flote trebuie să nu fie navale de suprafață, ci submarinele de atac diesel-electrice (SSK).

De ce accentul pe submarine? În primul rând trebuie realizat că în momentul de față principalele tipuri de nave care alcătuiesc coloana vertebrală a unei flote militare sunt submarinele (fie ele nucleare sau convenționale) și portavioanele. Aceste tipuri de nave sunt cele mai parformante la capitolul capabilități/costuri. Bineînțeles în cazul României submarinele nucleare și portavioanele ies din discuție din rațiuni politice și de cost. Pur și simplu o asemenea investiție nu ar avea sens economic și nici militar. Dar submarinele convenționale sunt o alternativă performantă la cele atomice, iar în anumite scenarii, parametrii de performanță fiind echivalente cu ale submarinelor nucleare. Submarinele sunt prin definiție nave multirol ce pot îndeplini simultan mai multe misiuni: pot culege informații, pot lansa echipe de operațiuni speciale, pot lovi ținte pe uscat cu ajutorul rachetelor de croazieră, pot fi utilizate pentru minarea unor rute comerciale, portur sau puncte de acces strategic și pot lansa atacuri devastatoare cu torpile sau rachete anti-navă asupra convoaielor navale sau grupărilor de luptă. […]

*

Acum câteva zile am publicat o secvenţă din episodul precedent pe această temă şi invitaţia de a-l citit complet aici. Acum, prietenul nostru George Vişan a publicat şi episodul al doilea, din care aţi putut citi mai sus două secvenţe separate. Articolul complet îl puteţi accesa cu un click aici.

– Iulian Iamandi –

8 Comments

  • e mai coerent ce-a scris de data asta.

    cu submarinele, da, e o idee buna, desi ca un submarin sa functioneze optim trebuie doua echipaje.

    lcs…vise.

    flotila de dunare- “forță amfibie capabiliă să patruleze pe întregul curs al fluviului, de la intrarea pe teritoriul național până la vărsare.” hmmm
    pt patrulare exista garda de coasta/politia de frontiera. flotila de dunare a fost infiintata cu rolul de a sprijini FT in caz ca trece ivan dunarea pe la galati sau pe la tulcea. si pt protectia gurilor dunarii. flotila de dunare a fost intotdeauna de facto cel mai important element al FN (de la razboiul de independenta incoace). marinarii de apa dulce au mai si luptat din cand in cand.
    cb 90, da, ar fi utile.

    “Structura unei flote este incompletă fără o forță amfibie care să permită proiectarea, chiar și limitată a puterii pe distanțe lungi. În prezent există un singur batalion de infanterie marină – Batalionul 307. Această forță ar trebuie extinsă și transformată într-o brigadă de infanterie marină – după modelul infanteriei marine britanice. Brigada de infanterie marină ar trebui să dispună de un batalion capabil să acționeze în zona litorală și fluvială (să completeze practic capacitatea de luptă a flotilei de Dunăre), de un batalion capabili să execute operațiuni de desant amfibiu pe distanțe mari, unități de sprijin (artilerie, cercetare, logistică) și detașamente de infanterie navală care să asigure protecția navelor de suprafață. Per total o forță de 1500-1800 de oameni.”

    cand a fost infiintat BIM-ul, rolul lui a fost apararea deltei si a zonei lagunare. era o unitate gen “lagunari”. infanterie marina doar cu numele.
    o brigada de infanterie marina la resursele Ro e risipa. unde-i trimitem sa debarce? britishii au o brigada de infanterie marina pt ca au interese globale.

    “În primul rând navele purtătoare de rachete ar trebui să dispară complet din dotarea forțelor navale. În ciuda aparentei puteri de foc sporite în raport cu tonajul mic sunt platforme vulnerabile (mai ales când sunt confruntate cu puterea aeriană), care nu dispun de o anduranță ridicată și de pachete de senzori sofisticați. Rolul și misiunile lor pot fi preluate și executate mult mai eficient din punct de vedere economic și militar de către elicoptere, avioane fără pilot și de navele de luptă multifuncționale. Pe viitor navele purtătoare de rachete (FAC) nu ar trebui să facă parte din forțele navale.”


    vpr-urile sunt de bine de rau cam singurele mijloace anti-nava pe care le avem (+ instalatiile alea de coasta si fregata). nu imi vine in minte vreun caz din vreo flota din lume in care sa se fi inlocuit vpr-uri cu uav-uri sau elicoptere. sunt capabilitati diferite.
    problema e ca rachetele lor anti-nava sunt depasite (nu mai fac fata contramasurilor din ziua de azi).
    trebuie sa avem in vedere ca si adversarii potentiali din MN (ucraina, rusia) nu au inca niste capabilitati extraordinare de “proiectare a puterii navale” (desi rusia se modernizeaza intr-un ritm accelerat, dar turcia contrabalanseaza).

    ma rog, sunt si astea niste idei

    • Unele lucruri din articol sunt interesante.

      Trebuie sa recunosc ca George pare ca ar avea ceva surse, de exemplu de la el am auzit pt prima oara despre reducerea numarului de F-16 de la 48 la 24, asta in 2011 cand se discuta foarte aprins si convins de alea 48 F-16/Gripen de le vom lua cat de curand si de posibilitatea de a cumpara F-16 din Grecia, atunci cand se vorbea la fel de aprins de alea 24 F-16 din Olanda/Portugalia.

      Nu stiu daca ce a scris George are legatura cu ce ar vea sa faca MApN-ul in viitor, sunt strict opiniile lui George sau ambele amestecate.

      Io unul cred ca Romania ar avea nevoie de un divizion de corvete, ceva la 2.000 tone, o grupare de submarine, un divizion de vanatoare-mine si un numar de nave auxiliare, cam atat ne-ar fi suficient.

      In realitate nu prea stiu ce se va intampla, time frame-ul 2018-2030 evocat in articol se potriveste oarecum cu strategiile pe hartie ale MApN-ului care mai reies tangential din diverse articole in publicatiile Armatei, pe principiul, acum nu avem bani, da din 2018 pana spre 2030 o sa avem..

      Pe viitor cred ca ne vom indrepta catre o marina de suprafata, foarte putin probabil sa ne cumparam noi submarine.

      Pana in 2020 s-ar putea moderniza alea 2 Fregate, si mentinute pana dincolo de 2030, si poate dupa 2020 o sa mai fie cumparate 2 poate chiar 4 Corvete, care or sa inlocuiasca Tetal-urile si Tarantulele, dar mai ales, sunt absolut sigur ca or sa se faca multe biserici prin unitati si o sa se cumpere o nava de transport strategic de 10.000-15.000 tone cu care noi sa proiectam forte la Polul Sud, ca asta ne lipseste, foarte interesanta varianta unui centru comum cu fratii bulgari de Vanatoare de Mine, poate noi 2 si ei 2 :))), sunt curios daca George a aflat ceva in sensul asta, din pacate submarine nu cred ca o sa vedem, cu Marina Fluviala habar nu am ce o sa se mai intample, poate o sa inlocuiasca ce au acum cu niste salupe, patruliere, Brigada de Infanterie Marina, ma depaseste, pe viitor sunt curios daca o sa mai ramana vreo brigada in Dobrogea, in trecut Corpul 9 Armata (3 brigazi luptatoare+1 brigada artilerie), care apara Dobrogea a fost in subordinea SMFN, acum exista Bg 9, dar in viitor din 3 divizii-9 brigazi inteleg ca se va tinde catre 2 divizii-7 brigazi, dar aici este o alta problema a altei categorii de forte, in Buletinul FN, citeam ca BIM va fi incapabil sa faca fata unei forte de invazie venita dipsre mare de dimensiunea unei brigazi mecanizate, si ca pt asta ar fi nevoie de o brigada mecanizata, wtf ramane de vazut ce se va intampla.

      Nu stiu insa unde a vazut George ca in Strategia Fiscal-Bugetara 2013-2015 sa facut vreo referire la Vanatoarele de Mine, nu am vazut nimic.

      Pana sa renuntam la NPR-uri(sa renuntam nu zic), cred ca ar fi mai indicat sa renuntam la spart banii pe biserici, acum vad ca in curte la SMFN isi fac aia o biserica de se intoarce dupa soare..asta in situatia in care in caz de razboi marinarii romani cu ce au la dispozitie pot fi siguri ca vor avea parte de o moarte frumoasa, dar asta e, a fost alegerea lor in viata, dar ce te faci ca Armata Romana devine un pericol si factor de disconfort pt cetatenii tarii pe care o apara, ma refer aici la autobuze, alea abea se mai tin pe roate si gazeaza populatia oraselor, in loc de biserici mai bine nu cumparau autobuze, macar atat..

  • Am gasit un articol pe net, mai vechi, care facea referire la intentiile Romaniei de a dota propria-i marina cu cele mai moderne echipamente americane. Desi articolul este vechi, din 2011 si era legat de scutul de la Deveselu, de atunci nu s-a mai auzit nimic concret legat de subiect. Am sa postez mai jos o parte din el si as vrea sa va intreb, pe voi toti, ce stiti legat de acest subiect. asta este o parte din articol…..astept noutati de la voi.

    Negocieri pe scut
    Romania intentiona in 2008 sa cumpere de la SUA un scut antiracheta – sistemul naval AEGIS, una dintre componentele sistemului de aparare antiracheta pe care Washington doreste sa-l implementeze in Europa, subliniaza un articol publicat de portalul ziuaveche.ro, citat de agentia de presa KARADENIZ PRESS. Potrivit unei cablograme a ambasadei SUA, catalogata SECRET si publicata de WikiLeaks, in anul 2008, Fortele Navale Romane au remis guvernului SUA o cerere de acces la informatii clasificate legate de specificatiile sistemului AEGIS. Potrivit cablogramei, intentia autoritatilor romane era de a folosi AEGIS pentru dotarea celor doua fregate tip-22 (Regele Ferdinand si Regina Maria), achizitionate in 2004 din Marea Britanie.
    In cablograma semnata de fostul ambasador Taubman, se spune ca, la inceputul anului 2008, Romania a participat, la cerere, la un briefing declasificat privind AEGIS. Insa, dupa aceasta, a cerut acces la informatiile secrete, situatie in care era nevoie de aprobare speciala, potrivit National Disclosure Policy. Ca o concluzie a sumarului cablogramei, ambasadorul SUA considera ca, la acel moment, achizitionarea sistemului AEGIS nu ar trebui sa reprezinte o prioritate pentru Romania, din considerente ce privesc strict constrangerile bugetare. Cu toate acestea, recomanda ca guvernul SUA sa participe la luarea deciziei pe care urmeaza sa o adopte Fortele Navale Romane, pentru ca asta ar insemna pastrarea unei pozitii prin care Romania ar putea fi influentata sa achizitioneze sisteme americane, in vederea cresterii interoperabilitatii. In consecinta, echipa diplomatica americana de la Bucuresti isi exprima sprijinul pentru acordarea permisiunii militarilor romani de a accesa informatiile secrete privind AEGIS.
    Modernizare amanata
    Referindu-se la intentia autoritatilor romane de a moderniza cele doua fregate de tip-22, ambasadorul SUA scrie in cablograma ca a primit asigurari din parte ministrului adjunct al Apararii ca Romania este gata sa sprijine programul NATO de aparare antiracheta (Missile Defense Program) cu ajutorul celor doua fregate. Conditia era ca acestea sa fie dotate cu sistemul AEGIS sau unul similar, situatie care ar fi dus la eliminarea punctelor oarbe radar in regiunea Marii Negre. Diplomatul precizeaza ca, pana la redactarea telegramei, Romania nu si-a manifestat clar intentia de a cumpara AEGIS, dupa ce va capata acces la informatiile secrete solicitate, ci ca este vorba doar despre o faza de documentare necesara Fortelor Navale Romane.
    Ambasadorul Taubman merge mai departe, anticipand o reactie pozitiva a partii romane, precizand ca antrenarea militarilor romani pentru folosirea AEGIS se poate face in SUA, dar si in Romania, accentuand ca nu este nici o problema ca instructorii americani sa vina in tara noastra. In ceea ce priveste ultimul caz, Taubman afirma chiar ca prezenta instructorilor americani ar fi benefica, pentru ca ar duce la interactiuni zilnice intre reprezentantii Fortelor Navale Romane, pe de o parte, si contractorii americani si US Navy, de cealalta. Mai mult chiar, in viziunea diplomatului american, “Romania intelege ca aceasta prezenta este o componenta a relatiilor strategice, in beneficiul ei. Iar Fortele Navale Romane isi doresc cu tarie o asemenea relatie”.
    Problema ruso-turca
    Presupunand ca guvernul SUA isi va da acordul ca Romania sa achizitioneze sistemul AEGIS – se arata in cablograma americana – Romania isi va spori considerabil capacitatile Fortelor Navale. Iar Romania si-a exprimat clar dorinta de a participa efectiv la programele de aparare ale NATO, incluzand cele doua fregate romanesti in sistemul de aparare antiracheta. In privinta capacitatii romanilor de a gestiona un asemenea sistem, pozitia reprezentantei diplomatice americane este clara: “Fortele Navale Romane sunt absolut capabile sa opereze, intretina si sa securizeze sistemul AEGIS”.
    In ceea ce priveste eventualele reactii regionale la un asemenea demers, diplomatul american precizeaza cu Romania se invecineaza cu Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina, Moldova si Marea Neagra. Si considera ca o eventuala achizitionare a AEGIS nu va genera reactii negative in statele invecinate. In schimb, este adusa in atentie opozitia clara pe care o va manifesta Rusia, care se va simti direct amenintata. De asemenea, diplomatii americani de la Bucuresti erau de parere ca, la randul sau, Turcia ar putea sa manifeste anumite rezerve, pentru ca i-ar fi diminuata influenta in bazinul Marii Negre.
    Capacitatea bugetara redusa
    In privinta impactului economic pornind de la achizitionarea sistemului AEGIS, ambasada SUA de la Bucuresti isi manifesta pe deplin indoielile, sustinand ca, pentru o asemenea decizie, tara noastra trebuie sa isi modifice planul strategic de achizitii. “In prezent, Romania are planificate sase programe de modernizare ce presupun costuri de peste 17 miliarde de euro: (Fortele Aeriene) avioanele de lupta multirol si sistemul de rachete cu raza lunga de actiune; (Fortele Terestre) transportorul blindat de trupe 8×8 si vehiculele tactice 4×4; (Fortele Navale) 4 corvete si 4 cautatoare de mine. In plus, se adauga negocierile cu Raytheon pentru modernizarea programului de aparare antiaeriana Hawk XXI – costuri de aproximativ 150 de milioane de dolari“.
    In ciuda acestor neajunsuri, ambasadorul Taubman recomanda transferul AEGIS catre Romania dintre motive strategice si politice. “Asa cum s-a precizat anterior, Romania si-a manifestat foarte clar intentia de a folosi fregatele dotate cu sistemul AEGIS pentru sprijinirea apararii antiracheta NATO si activitatilor comune romano-americane de supraveghere la Marea Neagra. In plus, aceste dotari vor spori considerabil capacitatile Romaniei in privinta avertizarii maritime, ceea ce va duce la securizarea granitei estice a Aliantei Nord-Atlantice”.
    Sistemul AEGIS pe scurt
    Potrivit producatorului (Lockheed Martin), sistemul de aparare antiracheta AEGIS (Aegis Ballistic Missile Defense – BMD) reprezinta prima faza maritima a sistemului defensiv al SUA. Aegis BMD integreaza radarul SPY-1, sistemul de lansare verticala MK 41 (Vertical Launching System) si rachete SM-3, toate coordonate printr-un sistem avansat de comanda si control, se arata in articolul. In prezent, exista 26 de nave dotate cu AEGIS: 22 la US Navy si 4 apartinand Fortelor Maritime de Autoaparare Japoneze – toate avand capacitati certificate de folosire a rachetelor balistice si executarea misiunilor de supraveghere si urmarire de la mare distanta. In trei ani, alte 12 nave urmeaza a fi modificate pentru asemeena misiuni. De asemenea, US Navy ia in calcul dotarea cu AEGIS a altor 8 distrugatoare (DDG 114 – 121).
    AEGIS BMD foloseste mobilitatea crucisatoarelor si distrugatoarelor pentru interceptarea rachetelor (in toate cele trei faze: ascendenta, mediana si descendenta), dar si sprijin de supraveghere pentru celelalte elemente ale sistemului militar de aparare balistica (Ballistic Missile Defense System – BMDS). Elementele sistemului de interceptori navali sunt dispuse pe crucisatoarele si distrugatoarele din clasa AEGIS , fiind destinate interceptarii si distrugerii rachetelor cu raza scurta si medie de actiune. O retea de senzori, radare, componente de control si comunicatii asigura descoperirea, insotirea tintei, inlaturarea contramasurilor lansate de tinta pentru a asigura distrugerea rachetei ostile, folosind tehnologia “hit-to-kill” (revista Brigazii 15 Mecanizata, “In Slujba Patriei” – maior E. Borhan). Acesti senzori si radare, includ radarele in banda X dispuse pe platforme marine care pot fi transportate pe calea apei oriunde in lume, de asemenea crucisatoarele si distrugatoarele din clasa AEGIS sunt dotate cu radare avansate. Odata cu reintrarea rachetei balistice in atmosfera, interceptarea este foarte dificila, din cauza timpului si spatiului reduse, precum si din cauza apropierii de tinta acesteia, ceea ce limiteaza posibilitatile sistemului in cazul aparitiei unor eventuale defectiuni sau erori. Elementele de interceptare in faza finala includ: Apararea Aeriana de Mare Altidudine (THAAD); sistemul SM-2 Block IV de pe navele din clasa AEGIS BMD; sistemul PATRIOT Advanced Capability 3 (PAC – 3). PS Desci, care stiti mai multe…ceva noutati?

    • deci se poate usor, fregatele noastre cu aegis
      sudeaza dorel lansatoarele alea verticale cumva de punte, ca si samarele pe magar, de-o parte si de alta
      6MW generatoare + backup cat consuma radarul, se gaseste, cumparam niste generatoare din bricostore si praktiker pana ne ies atatia mw
      ciws il facem noi, avem experientza cu sudatul de mitraliere de 7.62 pe punte de la aventura cu piratzii

      dincolo de “programele de inzestrare” fara finantzare (de care e plina romania, ca si de proiectele de infrastructura niciodata finalizate) – probabil ca a mai fost o comisie, niste vizite, platite ceva “studii de fezabilitate”

      am fi fost originali, restul proiecteaza si construiesc o nava noua in jurul lui Aegis, numai noi faceam altfel, de la Pacala si usa lui incoace avem o lunga traditzie de “facut altfel” 🙂

      ne ramanea normal si loc sa facem pe fregate un skyjump in fata, sa poata ateriza si decola iar99dv (cu decolare verticala) pe care il avem desigur in faza de proiect, aproape finalizat si ala

    • e un banc destul de celebru.. prind rusii un roman, un neamt si un american si-i baga in cate un hangar, sa faca fiecare cate un avion. dupa cateva luni iese americanu suparat, am incercat, dar mi-a iesit tanc. dupa alte luni iese si neamtul, nervos, nu se poate avion, am incercat de trei ori si degeaba, imposibil sa faca cineva avion.
      dupa un an iese romanul transpirat, unsuros..intra astia in hangar, inauntru era un avion. rusii, uimiti, cum draq de ai reusit sa faci avion ca noi v-am dat la toti numai piese de tanc. romanu: pai tanc mi-a iesit, dar l-am luat la pila

      cam asa putem pune aegis pe fregate 😀

      acum vb serios, aici e un articol documentat cu privire la variantele de modernizare a fregatelor in materie de radare, rachete AA etc http://www.tehnomil.net/2012/05/30/variante-pentru-modernizarea-fregatelor-t22/

  • Marina militara romana ar trebui sa se bazeze in principal pe corvete si submarine cu propulsie clasica.
    Pentru misiunile de patrulare(cele de rutina) in apele teritoriale as folosi in special drone sau elicoptere, navele fiind folosite doar atunci cand este nevoie sa interceptezi o nava aflata ilegal in apele teritoriale sau care desfasoara actiuni ilicite.

    • patrularea e mai mult un subiect pt cei din politia de frontiera…

      patrularea apelor teritoriale e in special treaba garzii de coasta, sunt bine dotati de ceva vreme, exista si sistemul SCOMAR, mai primesc info si de la FN/CRO samd

      in domeniu militar, elicopterele/dronele/avioanele patmar si vedetele de patrulare (OPV-uri) sunt complementare, nu poti sa le inlocuiesti pe unele cu altele. pui un elicopter si o drona la bordul opv-ului, aia e altceva.

      de exemplu, cu o drona nu poti face abordaj. cu elicopterul se poate, se pot intercepta nave, dar sunt putine unitati in lume specializate in asa ceva (gen us coast guard HITRON) si exista anumite limitari.

      pe vremuri escadrila de cercetare de la fetesti avea si misiuni de cercetare maritima, stiu ca au fost solicitati intr-un caz pe la inceputul anilor ’90 cu o nava civila aflata parca in deriva, pe care au gasit-o, desi erau aparate neadaptate unor misiuni pe mare.

  • LCS-urile sunt niste harburi scumpe si proaste. Si oricum, sunt complet inutile pentru Romania.

    Flotila de Dunare e degeaba. Monitoarele alea sunt total inutile realmente, si oricum sistemele de pe ele sunt antice.

    Brigada aia de nea marini, cum spunea XV, e de taiat de pe lista.

    La ce baltoaca penala e Marea Neagra, AEGIS-ul e inutil. Si scump.

    Submarinele sunt o cheltuiala prea mare pentru capabilitatile fiscale ale Romaniei.

    Vedetele port-racheta sunt o parte importanta a unei strategii de inzestrare militara echilibrata.

    Continui sa cred ca americanii/britanicii/who-the-fuck-ever au facut o greseala capitala atunci cand N-AU spart NATO in doua pe la mijlocul anilor ’90.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: