Marină

Norvegienii au botezat noua nava ELINT construita in Romania

Marjata, noua Marjată

Marjata, noua Marjată

Pe şase Decembrie, premierul Norvegiei a botezat noua navă ELINT (electronic signals intelligence) “Marjata”.

Nava urmează să înlocuiască în 2016 o alta cu acelaşi nume şi va fi operată de către Serviciul Norvegian de Informaţii.

The “new Marjata” is an important asset in the continuation of the Norwegian Intelligence Service mission in the Northern Areas. It will bring new and modern capabilities that will contribute to securing Norway information needs for the next 30 years

A declarat general-locotenent Kjell Grandhagen, şeful serviciului de informaţii.

“Marjata” care urmează să fie înlocuită este activă încă din 1995 şi a atins finalul preconizat al vieţii tehnice. În 2009 guvernul norgegian a alocat bani pentru noua “Marjata”, navă care va deveni operaţională începând cu anul 2016 şi va desfăşura misiuni în zonele nordice.

“The activity, development and commitment in northern areas is increasing. Control of this development is strategically important for Norway. Parliament’s decision to invest in a new intelligence vessel is also an important signal showing Norwegian high priority of having a permanent presence in the north” says Grandhagen and adds: “Norway now has one of the most sophisticated intelligence vessels to follow this trend.

“It is a high-tech maritime environment in Norway that has made the construction of this ship possible. Vard Langsten has done an impressive job and we will take this opportunity to thank the shipyard management and employees for a great effort,”

A mai spus Grandhagen.

Marjata cea nouă şi Marjata cea veche

Marjata cea nouă şi Marjata cea veche

Cala a fost contruită în România, construcţia fiind finalizată în şantierul nava Vard Langsten. Acelaşi şantier naval a construit precedenta “Marjata” în anii nouăzeci.

Nava are o lungime de 126 de metri şi o lăţime de 23,5 metri.

Aceasta este cea de-a patra navă ELINT a Norvegiei. Prima a fost operaţională între 1966 şi 1975, iar a doua între 1975 şi 1995.

Sursa: Navy Recognition

 

– Iulian Iamandi –

27 Comments

    • N+am sonor la film. Prezenta navei pe canalul Sulina nu spune mare lucru. Si cele de la Galati tot pe aici sunt scoase. Braila iese din discutie din cauza pescajului navei. Raman Galati sau Tulcea si tot nelamurit sunt pentru ca santierul din Tulcea nu prea mai este norvegian desi mai are legaturi cu tara in cauza.

      • norvegienii nu mai au partea majoritara de actiuni dar sunt in continoare actionari( e ceva de gen 51 cu 49%) , duupa noervegieni au fost coreeni de la stx , acum sunt italienii de la fincantieri , dar in continoare se construiesc vapoare offshore(psv, aht , etc) pentru beneficiari norvegieni (farstad,dof spre ex)si intradevar la construictia navei a cam fost o secretomania care a impiedicat multe lucruri sa se desfasoare normal

  • Dovada ca cel putin o parte din munca la constructia navala poate fi facuta aici.
    Deci ar trebui vazut cat de mult putem asimila si la umatoarele covete multirol sa cerem offset 100% macar aici avem traditie, avem si santiere – se poate dar trebuie sa se si vrea!

    • carcase de nave militare si nu nave militare

      daca ai tabla sudata, fara motoare, fara electronica si fara armament mare lucru nu faci cu ea – ai exemplu in video unde un remorcher taraste nava pana in norvegia…

        • si mie mi se pare asta una din cele mai mari tampenii pe care le-am facut noi ca natzie

          era un banc, doamne doamne cheama un elvetzian, un neamtz si un roman, si ii da fiecaruia cate o tona de fier vechi.
          Elevetzianul se gandeste, munceste o viata si face din tona aia de fier 10000 de ceasuri, si o gramada de bani dupa ce le vinde pe care ii pune in banca.
          Neamtzul se gandeste si el, munceste un an si face o masina din tona lui de fier, si o vinde cu 30000 de euro cu care isi ia multe tone de fier sa faca alte masini.
          Romanul si-a luat tona lui de fier, a dus-o la un remat si a dat-o pe cativa lei, si in doua ore a si terminat de baut banii luati la prima carciuma.

          Ideea e ca orice valoare adaugata cat de mica, e mai buna decat nici una, si e nevoie de meseriasi onesti in domenii de astea “clasice”

          la GE era “bending wire business”, ideea e ca nu poti peste noapte sa faci chestii foarte complicate si de calitate, le faci asa ca thomas edison, 1% inspiratie si 99% transpiratie

          Nu e nimic rau sa faci corpuri de nava, daca iesi pe plus cu ele, daca stii sa le faci foarte bine vine si vremea cand ti se va cere sa mai faci ceva extra la ele

          • Exact! Altii vor sa faca supersonice dar ei nu au reusit sa faca inca un cluster auto cu standardele de calitate cerute de industira de profil…..si uite asa de fuduli nu vom avea nimic….Trebuie sa pornesti de undeva, este ca si cum ii spui unuia de clasa a 2-a sa rezolve integrale si el saracul nu stie bine tabla inmultirii……

            • nu am vrut sa subliniez ideea ca nu producem nave militare ci doar corpuri de nava – poate diferenta nu vi se pare asa usor de sesizat….

              • @ Mihai – am produs si mai producem inca nave militare, George Visan ti-a da exemple concrete de clase de nave care se produc in Romania.
                Problema mai mare nu este la productie ci exact la arhitectura navala si proiectarea de detaliu. Aici suntem deficitari si cu cativa zeci de ani in urma tarilor Occidentale.
                Aici este de vina si conceptul pagubos comunist cum ca “Productia face banii intr-o firma si ca cei de la Proiectare sunt rontaitori de salarii si fonduri” – Am auzit-o si in multinationale la oamenii mai batrani de 50 de ani si din pacate este puternic implementata in mental – uitandu-se ca fara proiectare in 3 ani ajungi sa nu mai ai ce produce competitiv pe o piata globala tot mai saturata.

                • Exista si parte de proiectare de detaliu la ICEPRONAV si la restul santierelor navale din zona Constanta-Galati-Mangalia. Studiul pentru corveta multirol, pentru modernizarea fregatelor dovedesc acest lucru.

      • Nu faci achizitii militare pentru offset ci pentru capabilitati.

        In cazul productiei de nave militare Romania are in prezent atat facilitati de productie competitive, experienta in constructie (clasa Holland), proiecte la cheie (clasa Sigma, OPV-uri) si facilitai de proiectare (ICEPRONAV).

        Sunt capabilitati de productie existente versul baliverne indrugate PR-isti penru fanboys…

        • Total gresit ceea ce spui – faci achizitii militare si pentru offset, evident ca partea de capabilitati conteaza enorm. Doar prinoffset poti continua trendul achizitiilor inclusiv militare asigurandu-te ca vei creste PIB-ul statului si mai ales poti sa castigi know-how pe care altfel nu prea ai cum sa il primesti.
          Nefiind in industrie ti-e cam greu sa intelegi, cei care sunt ingineri stiu mai bine la ce ma refer.

          • nu marius ,total gresit ,nu o spun din dragul de a te contrazice
            foarte de acord cu tine cu cei care “sustin offsetul”
            dar trebuie sa lamurim unele aspecte
            azi ,din curiozitate am vazut aspecte legate de legea offsetului… e publica si recomand celor ce vor o abordare in profunzime sa o “dezbatem” ,discutam ,dar la un nivel putin mai…
            pe acolo spune clar :-tot ce e achizitie ce depaseste 5 milioane se supune legii(ceea ce se intelege ca import)
            deci trebuie sa stabilim 2 chestii
            -una e ca armata e un cumparator de servicii si bunuri ce urmareste achizitionarea de bunuri si servicii cu cele mai bune caracteristici si cele mai convenabile conditii financiare
            -a doua e ca statul ,in conditia sa de “finantator” urmareste maximul avantaj economic ce-l poate obtine si aplicarea legislatiei in vigoare (offsetul intra la categoria legislatie in vigoare)
            revin

          • ca sa se inteleaga ceva din ciorba descrisa mai devreme
            statul ,prin toate structurile sale are 2 copii
            unul e armata -mapn-ul ,care prin structurile pe care le are cu atributii in a stabili ce se cumpara ,de ce e necesar ,etc
            a doilea e(sunt) industria de aparare(toti agentii economici implicati)..care in baza unor legaturi(mai firesti in trecut,…mai slabe in prezent) dezvolta produse specifice
            al doilea copil e “mai” in subordinea guvernului ,prin toata chitibusaria birocratica ce exista …,dar tot in subordinea statului e
            aici vine o disfunctionalitate majora ptr ca ptr o logica economica agentii economici trebuie sa fie capabili in parte sa-si asigure finantare ptr cerrcetare ,marketing,vanzare etc
            si sa fie “sprijiniti” mai marginal…,atentie nu sustin sa nu fie sprijiniti
            si acum ajungem la “centrul” problemei
            -programele strategice
            ele nu trebuie sa fie numai in favoarea unui copil ,ci statul ca un parinte rezonabil sa-i sustina pe ambii(e normal ca armata sa ceara …..e normal ca industria sa tipe…)
            dar statul trebuie sa-i sustina pe amandoi ptr a fi tot timpul in beneficiu
            daca la programele de mai mica anvergura ,unde suma nu implica o “atractie majora” ptr vreun actor strain ,atunci cand castiga o licitatie ptr mapn ..trebuie aplicata legea offsetului “cum o fi”
            cum o fi nu inseamna adica la misto ,in orice conditii ,ma refer ca poate fi offset civil ,cu implicatii mai “marunte”
            acolo unde programele sunt majore si suma e “atractiva” offsetul cerut trebuie sa fie neaparat pe ramura implicata ,sau macar pe ramura militara ,ptr ca astaa implica know how ,licente …practic scoaterea din gap-ul capatat atat pe materie de tehnologie cat si marketing a agentilor economici din industria nationala
            daca aici faci offset cu aplicare pe industria civila e ca si cum ia-i da de mancare unui strain
            nu e un lucru rau ,dar mancarea pe care o dai strainului ,o puteai da copiilor tai
            in orice caz trebuie stabilite unele programe prioritare ptr armata ,acolo unde e potential si sprijinite ptr a debloca putin situatia agentilor economici si a dota armata decent …,in nici un caz nu trebuie criticata orice achizitie de orice a armatei si dorita o uniformizare ca a uniformelor din coreea de nord
            sunt categorii de forte care au clar nevoie de o dotare specifica …cu material ce nu e produs in tara ,sau nu e la standardele necesare lor
            dupa ce s-au stabilit programele trebuie o continuitate ,continuitate ce se asigura printr-o intelegere “la varf” intre toti actorii politici importanti
            cam asta cred eu .

  • colegu vorbesti in necunostiinta de cauza. vaporul avea motoarele montate avea diesel generatoarele montate avea tablourile electrice montate toata partea de tevaraie montate. marea majoritatea a partii electrice conectata. exista capacitatea de a termina vaporul fara probleme( braila si galati chiar le da la gata) . e normal sa trimiti vaporul 80 la suta in norvegia sa il termine cei de acolo ca sa aibe si ei de munca si sa ia ” grosul ” de bani. asta e daca noi suntem in est.

    • eu la galati am vazut o gramada de remorchere(cred ca sunt) ,date la gata
      cand fusesem acolo in vizita(era ziua portilor deschise) era o hala mare nou nouta
      cineva mi-a spus ca era facuta special ptr montarea echipamentelor mai complexe
      si incepeau sa “dea la gata” nave de dimensiuni mai mari
      parerea mea e ca ar fi capabili 100 la suta sa termine o corveta ,cu toate echipamentele cerute instalate ,daca statul roman ar da o comanda

  • Avand in vedere ca se preconizeaza modernizarea fregatelor in santiere romanesti, echiparea navelor cu subsisteme complexe de armament, comunicatii si detectie, precum si realizarea lucrărilor de adaptare a navelor nu ar fi o problemă.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: