Armata Romana Fortele Navale Marină

Naval Strike Missile – lovitura greu de vazut

Litoralul românesc reprezintă pentru civili bucurie, pentru guvern o zonă economică importantă, iar pentru militari poarta strategică a țării – poarta strategică la Marea Neagră, o regiune din ce în ce mai problematică.

Eforturile târzii ale României de aducere la zi a dotării Armatei, din fericire vizează și înlocuirea sistemului mobil de lansare a rachetelor de coastă 4 K 51 RUBEJ, de proveniență sovietică cu rachete P-15 și P-22 TERMIT (tehnologia anilor 1950 – 1960).

Instalatie Mobila de Lansare a rachetei antinavă 4 K 51 RUBEJ (Cod NATO: Styx)

Instalatie Mobila de Lansare a rachetei antinavă 4 K 51 RUBEJ (Cod NATO: Styx)

România intră în rândul țărilor cu tehnologie “stealth”

Din fericire, sistemul înlocuitor ales de către decidenții români este reprezentat de cea mai modernă rachetă anti-navă aflată în arsenalul N.A.T.O. – racheta NSM (Naval Strike Missile) intrată în dotare în urmă cu numai opt ani.

NSM (Naval Strike Missile) este un produs al companiei norvegiene Kongsberg Defense and Aerospace, adoptată de SUA și produsă împreună cu Raytheon pentru US Navy, US Marine Corps și în varianta aeropurtată, JSM, pentru flotele de F-35 ale americanilor și aliaților lor care au comandat acest avion.

Instalatie Mobila de Lansare a rachetei antinava Styx

Comparativ cu rachetele anti-navă P-15 și P-22 din dotarea curentă a Forțelor Navale Române, care au un diametru de 0,75 metri… diametrul rachetei Naval Strike Missile este de numai 0,35 metri.

Racheta NSM a fost proiectată pentru o semnătură radar redusă, accentul fiind pus pe partea frontală a fuselajului – mai simplu spus… zona pe care aceasta o expune către ținta maritimă pe traiectoria de lovire.

Un alt avantaj major al rachetei NSM este utilizarea senzorilor pasivi în spectrul infraroșu, în loc de radar, pentru a localiza și ataca ținta. Astfel, racheta nu își anunță prezența prin emisii de radiație radar în faza terminală de zbor. De asemenea, nu este afectată de tacticile “soft kill” ale războiului electronic, cum ar fi bruiajul. În plus, semnătura radar redusă o face greu observabilă pe radar, zburând cu viteză subsonică mare la nivelul valurilor.

În general, navele de luptă depind de emisiile radar ale unei rachete și de semnătura radar a acesteia pentru a o detecta și a se apăra împotriva ei. Lipsa emisiilor radar în întregime și limitarea semnăturii radar, fac din NSM o rachetă anti-navă nu doar mortală, cât și… diabolică.

În plus, racheta anti-navă NSM mai are și capabilitatea de a a lovi ținte situate pe țărm.

Pe lângă partea frontală fațetată, fuselajul trapezoidal și marginile înclinate, NSM obține o semnătură radar redusă prin încorporarea structurilor compozite. Dar, doar utilizarea materialelor compozite pentru aripile și suprafețele cozii unei rachete nu oferă un grad ridicat de observabilitate scăzută în sine. La acest rezultat se ajunge prin folosirea compozitelor în mod creativ împreună cu formele și structurile proiectate să fie greu detectabile de către radar.

Kongsberg Naval Strike Missile (NSM)

Kongsberg Naval Strike Missile (NSM)

Naval Strike Missile folosește, de asemenea, un truc major, cu un nivel redus de detectare, care datează din faza de început a tehnologiei stealth.

Este vorba despre marginile zimțate, de forma “dinților de ferăstrău”, care înconjoară admisia. Aceasta este o modalitate demonstrată de a devia undele radar, mai ales în partea frontală – cea mai expusă către radar, pe traiectoria de impact cu ținta.

Dar, această structură zimțată nu este cea mai bună formă aerodinamică din punct de vedere al canalulu de admisie a aerului, sau pentru forma fuselajului în general. Admisia trebuie să asigure un flux de aer constant și neîntrerupt pentru motorul aflat la finalul tubulaturii șerpuite (un alt truc folosit pentru reducerea observabilității).

Carenajul compozit, fără îmbinări în relief, și transparent pentru undele radar, este plasat deasupra suprafeței zimțate. Astfel, rezultă soluții excelente pentru observabilitatea redusă: datorită acelor “dinți de ferăstrău”, iar cele mai răspândite radare neavând șanse să descopere carenajul, deși împreună dau aerodinamica necesară.

Obișnuiți fiind să aflăm despre materiale absorbante radar aplicate peste suprafețele aeronavelor, aceste structuri pot fi lăsate fără acel înveliș, de radiația radar ocupându-se cu succes structurile compozite și celelalte materiale folosite. (Sursa: The Drive)

SIML Naval Strike Missile - NSM

SIML Naval Strike Missile – NSM

Iată că astfel tehnologia stealth intră în dotarea României – până la F-35 – prin intermediul sistemului de apărare de coastă.

Conform notificării Guvernului american către Congres, România va primi un sistem cu două centre de control al focului.

Logic ar fi ca NSM să fie instalată și pe noile corvete, Naval Strike Missile fiind deja integrată pe Gowind – conform configurației oferite de către Naval Group în Malaezia, unde marina a refuzat Exocet și a cerut rachetele norvegiene.

Până la urmă, un stoc comun de rachete pentru coastă și navele de luptă ar fi foarte util din punct de vedere logistic, al costurilor, dar și din punct de vedere militar, putându-se redistribui stocurile în funcție de situația de luptă.

Mai presus de aceasta, guvernele SUA (dar și cel al Norvegiei) pot fi o sursă de muniție mult mai solidă în caz de conflict. Iar operarea de armament compatibil cu americanii este un criteriu care are o greutate mare în ultima vreme în deciziile de înarmare ale României, Poloniei și ale altor țări care se simt sub o amenințare crescândă din partea Rusiei.

Iulian Iamandi

61 Comments

  • O treaba buna. Romania a luat cea mai moderna racheta si sistemul de coasta pare ca va fi bine pus la punct. Ne si ancoram cu americanii in aparare mult mai credibil, sa nu mai fim in bataia vantului.

    Vor veni si HIMARS, pare ca incepem sa refacem sistemele de lupta de baza.

    Acum sa vedem ce vor face cu navele de lupta si poate ar trebui sa urmeze ceva elicoptere si avioane de lupta si supraveghere.

    Ideea probabil nu e de a invinge Rusia intr-o confruntare 1-1, ci de a avea o aparare credibila, care sa descurajeze si de a castiga timp pentru ca aliatii sa actioneze, sa ajute militar sau diplomatic. S-a dovedit in Ucraina sau Georgia ca rusii, desi nu stau nici ei formidabil, au capacitatea de a intra in cateva zile peste armatele slabe.

  • Si eu sunt bucuros de NSM mai ales ca pana acum cu SS 2NC Styx suntem in anii 70-80 din secolul trecut dar hai sa ne uitam acum un pic si la ce a facut departamentul de Achizitii al Armatei Romane:
    In primul rand a deschis o licitatie – am avut 4 participanti, din nu ses tie ce motive nimeni nu a intrebat de Gabriel 5 desi aceasta racheta a fost data castigatoare in Finlanda.
    Nu conteaza – la licitatie s-au prezentat initial Boeing cu Harpoon ER poate dar nu este sigur, MBDA cu Exocet MM 40 block 3, NSM si SAAB cu RBS 15 MK 3.
    De aici din aceasta licitatie noi nu am observat avantajele NSM nicicum in comparatie cu competitia, ca era prezentata de Kongsberg Defence & Aerospace si astia mai veneau si cu ceva propuneri de colaborare industriala si /sau offset.
    MApN a dat castigatoare pe Exocet MM 40 block 3 – o alta racheta excelenta si sincer din cele 4 rachete cam greu putei face o alegere gresita, poate cea mai fara viitor Harpoon ER-ul desi eu ma indoiesc de lucrul acesta la cate marine o folosesc si cate exemplare se afla in dotarea NATO.
    Bun- nu ne-am prea inteles cu francezii pe la detalii tehnice si le-am spus pas – apoi in loc sa incercam sa obtinem de la locul 2 sau 3 din competitie vreun avantaj – ma uit cu jind la Polonia – noi am hotarat sa achizitionam direct via USA – tara adoptiva a NSM-ului aceasta racheta pe care o putem lua din Europa – deci care este punctul care-mi scapa?
    Dintr-o data o arma devine mega, ultra, uber eficienta daca este in exploatarea USA?
    Daca da – inseamna ca departamentul de achizitii nu isi are sensul sa mai existe in MApN ca totul se poate face Gov to Gov via USA – ce cumpara ei cumparam si noi cand avem bani si gata.
    Si inca ceva – pretul pe rachete si sisteme nu am vazut sa includa inca radarele aferente celor 2 baterii de rachete pe care le dorim – de ce nu vorbim in proiectul de achizitie si de radare?!

    • In primul rand de ce G2G – punandu-ma in locul MApN, cred ca ai nostri au vazut ce se intampla cu licitatiile (stau cu anii prin tribunale) si au ales calea mai sigura, mai predictibila ca sa-si ia sistemul pe care l-au preferat (altfel, daca preferau Exocet sau RBS15 puteau sa faca G2G si cu Franta sau Germania sau Suedia, sau daca voiau Harpoon, cu SUA, ca sa luam celelalte 3 firme care s-au declarat interesate initial).

      nici nu e clar daca puteau face altfel – daca rezista HG-ul pe care facusera licitatia initial – celalalt HG care e similar, copiat la xerox, ala cu corvetele, e contestat prin tribunale si se judeca anul viitor – daca pica ala (pe motivele destul de serioase invocate initial de SNC, apoi de italieni, apoi si de olandezi – faptul ca un HG nu poate sa devieze de la legislatia de achizitie si de ofset, modificand-o) – atunci ramaneam si fara corvete si fara aparare de coasta pentru mult timp de acum inainte.

      Asa, vor semna G2G cu SUA, va fi clar cand soseste sistemul, nu exista cai de atac prin tribunale, intarzieri, etc. Asta nu exclude cooperarea industriala, insa ea nu e in sarcina guvernului american, ci a firmelor implicate. Aici trebuie vazut ce are sens – nu prea are sens sa faca careva o linie de productie de rachete pentru cateva zeci de bucati pe care le ia Romania. Probabil mentenanta de sistem, cum scria in HG, sistemul fiind mai mult decat rachete (comanda-control, logistica, etc.) ar fi ceva rezonabil. Vom vedea.

      • @ Alex3 – deci MApN-ul cu departamentul de achizitii este incapabil sa faca un caiet de sarcini pentru o licitatie care sa nu poata fi contestat – asta este ceea ce spui printre randuri. Nu stim sa facem un punctaj clar asa cum Polonia a fost capabila sa faca cand si-a luat F 16 noi in care sa fie prevazute atat datele tehnice esentiala cat si nivelul cooperarii industriale/ offset.
        Cand organizezi o licitatie trebuie sa iti asumi clar ca poate iesi castigator oricare dintre competitori, adica nu poti avea sistem preferat, daca nu poti sa pui caracteristicile tehnice pentru care ai un sistem preferat de ce il preferi?! Fiindca totul teebuie sa aiba logica.
        Cat priveste Corvetele si programul lor este clar ca licitatia a fost viciata de scutgerile de informatii din interiorul MApN-ului si sipsa specificatiilor tehnice si economice clare.
        E foarte clar pentru mine ca Fincantieri si Damen pot construi nave pana la fregate in Romania si este foarte clar ca SNC -ul nu are expertiza la fel de vasta in acest domeniu. E si mai clar ca francezii de la Naval Group ar prefera sa la faca in Franta macar primele 2 nave din programul de 4 si aici intervine ruptura.
        Intre timp pentru mine este clar ca am putea sa lansam o incredintare directa pentru 2 corvete unei alte firme fiindca vom avea nevoie de ele mai ales ca si Marasestiul va ajunge sa fie pensionat in 5-8 ani si bani de fregata nu avem.

        • Nu, problema cu licitatia e HG-ul pe baza caruia a fost organizata – ala se pare ca e ilegal pentru ca deviaza de la legislatia de achizitii si cea de offset. Daca nu contesta nimeni, ar fi putut sa treaca. Insa au observat intai francezii si SNC, apoi italienii si apoi si olandezii – explicat mai simplu – un HG nu e mai tare decat o lege.

          Daca asta de corvete pica (iar daca e sa ne luam dupa ce au scris pe rand SNC (probabil cu francezii in spate, nu de nebuni), Fincantieri si Damen – atunci automat pica si asta de coasta, ca e facuta dupa un HG tras la xerox dupa celalalt.

          Cat priveste specificatiile, e clar ca la prima runda nimeni nu a avut sistemul conform cu ce voia cumparatorul. Probabil daca se relua, s-ar fi luat comentarii de la ofertanti cu ce pot si nu pot sa faca si s-ar fi ajuns la o solutie tehnica. Insa problema cu baza legala gresita ramanea.

          SIngura solutie era un acord G2G, cu tara unuia din cei 4 ofertanti – Germania/Suedia (RBS-15), Norvegia/SUA (NSM sau Harpoon), Franta (Exocet).

          Altfel, eu as paria ca licitatia de corvete e ca si moarta – pentru ca HG-ul nu e bun, dupa cum au observat de la inceput toti ofertantii.

          Contractul ala poate fi dat fie direct, cum a facut guvernul Ciolos, daca justifici ca exista doar o anume nava sau firma care indeplineste nevoile specifice de aparare, fie trebuie anulata HG si facuta licitatia dupa legea achizitiilor publice standard (OUG 114).

    • Brea nea Mariuse, matale esti suparat domne pe toate chestiile astea care nu sunt europene si nu vin domne` cu off-setu`.
      Chiar nu ma pricep de ce esti mai suparat: ca s-a anulat licitatia? ca s-a ales NSM sau ca nu avem offset?
      De ce s-a anulat licitatia? Pentru ca asa e regula, singurul participant in faza a doua nu a fost capabil sa ofere informatiile necesare. Deci si prin urmare participantul a fost descalificat iar licitatia s-a anulat pentru ca nu existau participanci. E clara treaba pana aici?
      De ce s-a ales NSM? Banuiesc ca datorita performantelor, raspandirii in cadrul fortelor NATO si in special al partenerului strategic si nu in ultimul rand datorita testarii sale de pe diferite platforme.
      De ce se ia G2G? Cred ca datorita beneficiilor pe care partea americana le aduce, iar norvegienii nu sunt capabili sa le ofere.

      Off-setu`? pai de ce nu vorbim si linia aia de credit de 8 miliarde pentru Cernavoda? Dar afacerile IT americane in Romania? Sau Ford? si multe altele? Sau e musai sa fie reprezentat de producerea de masini de spalat/aspiratoare?

      • Eu sunt suparat pe balbe, si pe jocurile de-a licitatia ratate, nu pot crede ca suntem noi chiar asa de jos ca nivel incat sa nu putem face un HG necontestabil.
        Pentru mine daca inlocuiesti cuvantul offset cu cel de cooperare industriala pe bune este perfect.
        1.Faza in care suntem este ca nu avem nici nave – pierderea MApN
        2.Dam banii afara desi nu suntem state din Golful Persic pline de petrol
        3. Nu reusim sa castigam nimic in plus fata de acel sistem de arme
        4. Ciclul se incheie cu MApN care are un 2% din un buget mic si nu are bani de achizitiile proiectate, care in cazul in care aduceam aici cooperare industriala era ceva mai mare si mai avea si o baza de furnizori locali.
        Asta este ideea mea, si de aici vine sictirul.

        • Amesteci un pic treburile: banuiesc NSM si corvete. Deocamdata vorbeam doar de rachete.
          1. N-avem, si asta din vina MApN ca n-au stiut sa strige, s-au ales cu fregate chele si nu au stiut sa bata cu pumnul in masa pentru rachete.
          2. Oricum ai face dai banii afara pentru ca nu suntem in stare sa facem rachete antinava si nici corvete de capul nostru. Se poate macar la corpul navelor dar romanul nu prea stie sa comunice si sa faca proiecte.
          3. Daca vorbim de cazul NSM, reusim sa strangem relatia cu SUA
          4. Banii se vor termina si uite asa ramanem cu ce s-a cumparat G2G.

          • Mihai cu punctul 1 sunt de acord cu tine,
            punctul 2 – avem 2 firme cu santiere navale in Romania deci macar oparte din corvete le-am putea face aici, pastrand o parte din bani in Romania.
            E clar ca la rachete antinava nu putem sa le proiectam de la zero aici ca nu avem multe cunostinte tehnice, tehnologie si nici firma specializata pe asa ceva.
            Putem in schimb sa facem in o lume ideala macar asamblarea lor finala daca am negocia bine acest lucru si am mai putea face ceva subansamble.
            3. Imi place NSM pentru ce este ea, consider ca relatia cu USA este in plan secund aici – Radarele?! Alea ce e cu ele?
            4.Sper ca banii se vor administra bine si nu se vor restrange – prin cresterea PIB-ului si mai sper sa fim in stare sa facem licitatie care sa nu poata fi contestata sau privita cu suspiciuni de coruptie

            • 2. Avem 5 santiere navale capabile sa fabrice nave de dimensiunea corvetelor, impartite pe 3 firme (daca nu punem si actionariatul majoritar al statului la Mangalia). Cine zice ca nu se pot face la noi? Problema e ca nu sunt bani…
              In cazul rachetelor antinava, mai bine le asambleaza ei. Cine stie cate suruburi raman in plus si cum conecteaza mufele alea de-ti bubuie la lansare. Las` ca nici polaci nu au surubarit la ele si nu le-au cazut epoletii.
              3. Ba e chiar importanta relatia cu americanii, ca ai vin cu avioane si drone pe la noi, iar canadienii nu vin ca le-a zis Macron ca suntem francofoni.
              Radarele – am scris mai jos.
              4. Cu epidemia, eu nu cred ca putem spera la un buget mai mare….

            • @Marius F – luam vreo 30 de rachete, cum sa facem asamblare finala la asa ceva? Ce sens ar avea?

              In afara de asta, ce inseamna asamblare finala? Asta e exact termenul neclar de care trebuie sa ne ferim in proiectele de cooperare industriala (offset). Ca exemplu, la un laptop asamblarea finala ar fi sa bagi bateria in el si sa il pui in cutie. Nu are nicio valoare, nu e un transfer de tehnologie real.

              Nu prea avem ce sa facem la rachetele de coasta. Putem face insa unele din sistemele de pe langa ele – logistica in primul rand (camioane, containere, etc.) . Insa la un contract din asta valoarea vine din rachete si din integrarile facute, din software si alte lucruri din astea care sunt proprietate intelectuala si de altfel nu neaparat transferabile.

              La corvete insa de acord – trebuiau facute in tara. Galatiul face pentru altii. Eventual sa colaboreze cateva santiere navale, ca sa iasa mai repede cele 4 corvete.

      • Mihai – hai sa ne gandim asa – ce putem localiza din produsele NATO in Romania,macar ca asamblare finala -jumatate de exemplu bun este Piranha 5 -observi ce “chinurile facerii” este un blindat pe roti la standard NATO?
        Nici acum nu este clar daca turela noastra Elbit este cu/fara Spike LR,daca are mecanismul de lansare si erectie al rachetelor sau ala vine in alti bani
        Ne chinuim de cand mergeam pe la Expomil cu “arma de asalt” care este ultra, hiper fasss ca nu iese. E clar ca atata timp cat folosim baza industriala de acum 30 de ani e foarte greu sa ai produse competitive.
        Nu avem legislatie ca sa apara investitiile 100%private in aparare.
        Deci cadru legilativ ioc, apoi licitatii ratate, apoi la cei care trebuie sa lupte nu ajunge nimic, deci?!

        • Ce putem localiza? pai o groaza de lucruri, chestia e daca vrei sa incepi de la 0, vrei sa aduci tehnologie sau vrei sa o dezvolti. Noi deocamdata vrem sa muncim, nu sa gandim.

      • Hai sa vorbim si de rachetele NSM – bun, luam cu incredintate directa, ok – radarele?! Alti bani, alta distractie sau sunt incluse in pachet? Pe langa sistemele de descoprire gen elicoptere, AWACS, Link 16, nave proprii fiecare baterie ar trebui sa poata lupa si cu informatiile culese de ea prin mijoace proprii, nu-i asa?
        Deci 2 radare ori le avem deja ori sunt lipsa la apel.
        Apoi, NSM in Polonia nu avea baza de date cu semnale si emisii a USA si totusi functioneaza si acolo, nu-i asa?
        NSM – ul nostru este mai smecher, are gene americane, ok, cat ne costa pe noi aceasta baza de semnale in plus?
        De ce la RFI – ul initial nu au identificat punctele comune pentru licitatia la rachetele antinava? A stiu acelasi departament Achizitii al MApN…

        • De radare nu stiu cum s-au hotarat. Poate vor folosi radarele OTH, poate au deja ceva. chiar nu stiu. Poate Iulian sa intrebe la minister, almiteri speculam degeaba.
          Pai de unde sti ca nu au si polonezii baza lor de date (Baltic-made)?
          Si prin Baltica zboara Poseidoane
          https://www.airforcemag.com/russian-fighter-intercepts-us-navy-surveillance-plane-over-baltic-sea/
          Cat ne costa pe noi baza de data in plus? Pai de unde sa stiu? sti care e pretul rachetelor chele? sau vrei sa zici ca preturile din 2008 si 2015 sunt comparative?
          In 2015 au platit 140 mil USD pentru “squadron”. Banuiesc ca o baterie? Pe camioane si logistica poloneza. Si radare poloneze.
          Pai posibil ca in cadrul unui RFI nu pot fi dezvaluite detalii despre performantele si capabilitatile rachetelor si nici asupra capacitatilor de productie si/sau mentenanta/operationalizare.

      • Am ajuns si la capitolul Cernavoda – imprumutul nu e gratis, apoi firmele americane obtin profit ca vin aici si construiesc reactoarele 3 si 4 deci este pana la urma win – win nu vad de ce il bagam in discutie.
        Firmele americane -Ford-ul la Craiova este umbra a ceea ce produce Dacia la Pitesti, apoi noi le sabotam pe ambele cu sarg ca de 10 ani tot le facem autostrada
        Firmele de IT din USA sunt investitii mult mai mici fata de firmele din Germania, Franta si Italia, asta nu inseamna ca trebuie sa cumparam armament de la vreuna din ele neaparat.

        • Evident ca imprumutul nu e gratis, dar e cu dobanda avantajoasa. Ceea ce este destul de greu de atras in ziua de astazi de catre stat, pentru finantarea Cernavoda, fara a pune in pericol liberalizarea pietei si structura actionariatului.
          Asta in mod opus cu ce doreau sa faca chinezii, adica sa controloze luarea decizilor in cadrul CN si astfel pericliteaza siguranta energetica nationala.
          Ca tot vorbim de Cernavoda, in turul din Franta, si ei si-au aratat disponibilitatea sa construiasca. Evident ca da, banii sunt buni pentru toata lumea. Dar n-am auzit de imprumut. SI nu vreu sa fiu rau, dar ultimele centrale construite de francezi sunt de cel putin 2x peste buget si cu intarzieri enorme.

          Pai o fi Fordul umbra, dar acolo se produce valoare adaugata mare, preponderent export. Care cica regleaza balanta comerciala.
          https://economie.hotnews.ro/stiri-auto-24276331-productia-auto-scazut-22-romania-opt-luni.htm
          DACIA Duster – 103.823 unități
          FORD Puma și EcoSport –101.674 unități
          Da-mi voie sa zic ca Puma si EcoSport sunt ca valoare comerciala peste Duster. Si sa-i mai lasam un pic sa creasca. Eu zic ca e bine ca nu avem monopol.
          Complet de acord cu tine cu autostrada.
          Firmele IT sunt investitii mult mai mici dar au valoare adaugata mult mai mare decat firmele alea nemtesti (marja max7%).

          Bineinteles ca nu zic ca americanii e buni si europenii nu, toata lumea e binevenita, dar ca sa zici ca nu ai investitii americane cu dedicatie pentru niste cumparaturi (offset) mi se pare o prostie. Ei au dezvoltat conceptul de offset si acum sunt la alt nivel. In schimb europenii si unii mai de la sud sunt mai “etici” si doar sugereaza ca trebuie sa cumperi tu primul elicoptere ca sa porneasca “fabrica”, iar mita e o chestie de gentlmeni atata vreme cat sunt vestici. La estici e clar coruptie…

          • In ceea ce priveste fabrica de elicoptere avand in vedere modelul pe care vor sa il produca aici – pentru mine este clar: Nu este elicopter care sa il iei si sa il exploatezi 30-40 de ani la MApN, nu are blindaj, nu este nici macar la nivelul elicopterelor de lupta transport trupe de acum 20 de ani – Black Hawk.
            Deci raspunsul este clar -nu! Alta ar fi situatia pentru fabricarea in Romania a elicopterelor care se folosesc la MI – SMURD alea sunt utilizabile, avem un parc mare si sunt fiabile si la zi pentru ceea ce fac.
            Tocmai de aia am spus ca offset-ul l-as inlocui cu cooperare industriala sau investitii in industria de profil – gen geeen field asa s-a ales Polonia cu linia finala de asamblare pentru Black Hawk, desigur ca noua ne-ar strica…

              • eu nu am spus ca acolo a fost gereen field – la Mielec dar am spus ca as fi bucuros si de astfel de investitii, uita-te de exemplu la domeniul blindatelor unde in UMB cam foarte greu a demarat productia de Piranha 5

                • Pai ai cam spus ca a fost green-field, da` treaca de la mine.
                  Daca esti bucuros pentru linia aia de asamblare a S70-ului de ce crezi ca nu merge si treaba si la Ghimbav? O fi europenii prea europeni?
                  Ce fac cei la la UMB? habar nu am dar banuiesc ca e incompetenta romaneasca. Nu cred ca strainii nu vor sa faca treaba acolo…

                  • Referitor la Ghimbav – problema nu este firma europeana, problema cea mai mare este legate de elicopterul ales, repet daca linia de asamblare era pentru EC 135 era foarte bine primita, problema este in “linia de asamblare H 215M” Model de elicopter care nu se pliaza pe misiunile militare viitoare, nu are blindaj, nu este un produs care sa supravietuiasca in mediul actual de lupta intesat de mijloace antiaeriene mai mult sau mai putin high tech.
                    Pe langa acest model H 215 M – S70-ul Black hawk-ul are mult mai multe avantaje, podea blindata, rotoare mai robuste etc.,nu degeaba MApN-ul nu il comanda ca nu stie ce sa faca cu el si saltul de la IAR 330 Puma la acest model este minim, practic modelul nu aduce plus valoare.
                    Legat de UMB – incompetenta este data de pierderea know how-ului si 30 de ani de pierdere constanta a angajatilor performanti, cine ar sta la o societate care primeste comenzi cand si cum, care este capausata, care are salarii mai mici ca media pe acel domeniu din Bucuresti, etc.
                    Normal ca este vorba de incompetenta locala ca nu putuem sau en este foarte greu sa atingem niste standarde industriale acum dupa acea pauza de aproape 30 da ani. Din acest motiv am spus ca as favoriza cooperarea industriala si investitiile “green field” ca mai mare incredere am in o firma care investeste banii sai aici fata de pomposul “offset”.

              • Din graba nu am fost sufficient de explicit cu cooperarea industrial si investitiile in filiale in Romania – Offset-ul acum inseamna doar castig pentru baietii destepti si cateva firme clientelare ale unor grupari politice.
                Tot de pe mediul online am aflat de existenta inca a PATROMIL-ului organizatie bazata pe structura clientelara si care nu neaprarat ne ajuta.
                Investitiile directe inseamna pentru mine un transfer de know how mult mai bun decat offset-ul, de asemenea in cadrul cooperarii industriale poti avea acees la mult mai mult din punct de vedere tehnic si castigul este exponential pentru tara care beneficiaza de el.
                Este foarte gru din afara sa iti dai seama cat de mult insemna know how-ul ethnic si ce poti apoi sa realizezi daca iti pastrezi oamenii aceia cheie in tara.
                Uite exemplu cu rachetele antinva – da nu putem face rachete antinava in Romania dar o racheta antitank decenta nu este chiar asa de greu de facut prima data din kit-uri evident apoi cu o integrare cat mai mare in Romania si industria pe orizontala, asta ar trebui sa fie posibil.

                • https://www.defence24.com/polish-development-of-spike-atgm
                  Polonia a ales sa fabrice Spike LR noi am ales doar sa le cumparam – deja de 15-16 ani in Polonia exista exact aceea tendinta de a incerca sa fabrice cat mai mult local in Polonia in loc sa importe la cheie si sunt convins ca asta este unul dintre punctele lor forte care i-a si dus in situatia in care au cea mai buna armata a NATO din fostul Pact de la Varsovia

                  • Polonia si-a dorit chestia asta. Noi nu. Treaba e simpla.
                    Oricum ei au fost in avantaj, cercetarea a mers si au avut oameni care sa munceasca. La noi ioc cercetare si munca e pentru roboti.
                    Ei au granita cu Rusia si stiu ce-i asteapa. Noi suntem cu codrii si muntii…

                    • Total de acord cu tine Mihai – Polonia si-a dorit si a realizat acest lucru, noi ar trebui sa ne uitam la ei si sa imitam ceea ce au facut ei mai bine pana acum si sa implementam la noi.

                • Racheta antinava chiar nu e o chestie asa usoara. Nici macar nemtii nu fac de capul lor, in schimb brazilienii sunt pe acolo. Inseamna ca brazilienii sunt mai buni?
                  La fel si rachete antitanc decente. Ce inseamna decente? Romania in istoria ei nu a dezvoltat o racheta antitanc. Deci da, e greu asa ceva.
                  Ca o asamblezi, pai poti faci si Tesla daca gasesti buna-vointa si ai bani.

                  • Pai racheta antitanc decenta insemna sa fii macar la un nivel cu ultimle TOW sau 70-75% din performanta Spike LR prima versiune.
                    Daca vrei poti sa iti faci linie de mentenanta si asamblare in tara asa cum a facut Polonia mai ales la cate rachete ai comandat macar ca sa le exinzi durata de viata.
                    Este clar ca noi singuri nu am fi in stare acum din lipsa de know how sa facem singuri o racheta antitanc la nivel mediu, este cat se poate de clar ca avem multe gauri industriale si tehnice.
                    Legat de rachete antinava nemtii nu si-au dezvoltat produsul lor din pragmatism si fiindca au gasit posibilitati de licentiere multipla a unor produse cat se poate de performante.
                    Asa ca au ales sa produca in cooperare cu SAAB – RBS 15 MK 3 si devolta MK 4, si-au bagat acum know how-ul si la devoltarea NSM-ului – deci stau bine.
                    Brazilia pe de alta parte joaca la statutul d eputere regionala, incearca sa isi creeze baza industriala si din acest motiv baga bani in dezvoltarea unor rachete antinava locale, chiar daca asta inseamna s afaca rverse engineering la Exocet.

                    • Daca vorbim de racheta antitanc, atunci TOW si Spike sunt mult distantate. TOW e mai usoara de realizat fiind ghidata prin fir. Adica o Malyutka mai evaluata, unde am fabricat si noi. Numai ca trebuie sa dezvoltam capacitati de productie a pulberilor…
                      Spike e cu tehnologie avansata, cine iti produce CMOS in Romania?

                      Pai ori vrei sa faci racheta in tara, ori vrei asamblare/mentenanta? Trebuie sa te hotarasti ce vrei si sa intrebi eventualul producator pentru cat este dispus sa iti lase chestiile alea.
                      Daca imi dai exemplul polonez, iti repet – ei si-au dorit chestia asta si au si platit pentru ea. Altfel, noi (3000+), chilieni (2200), finlandezii (900), italienii (1500), lituanienii (1000), holandezii (2400+), singaporezii (2000), spaniolii (2600+) si englezii (600+) suntem toti niste fraieri ca nu le facem in curte precum nemtii.

                      In Romania, know-howul cum ii zici tu nu prea exista, din motiv ca nu prea s-a cercetat, nu exista oameni capabili sa efectueze cercetarea, si nu in ultimul rand nu exista vointa nici finantare. Ce s-a realizat pe vreamea impuscatului in general s-a realizat prin cumpararea de licenta. Si de aici si efectul, in 10-15 ani chestiilea alea vechi cumparate nu mai sunt capabile sa produca ceva decent, la pret decent si ajunge la fier vechi.

    • A propos si de licitatia aia din 2018, cred ca e o confuzie – MBDA nu a castigat licitatia. Francezii au fost singurii care au facut oferta, insa era neconforma tehnic. A declarat pe undeva seful MBDA care era problema, de ce nu au putut oferi o solutie conforma cu cerintele din caietul de sarcini, dar nu mai tin minte – in orice caz, din ce zice MApN francezii nici nu au mai raspuns la clarificari – probabil nu aveau ce face ca solutia lor sa devina conforma cu cerintele.

      Ce e drept, e si complicat sa standardizezi sistemele a 4 producatori intr-o specificatie unica – unii au cu 3 baterii, altii cu 4 lansatoare, altii le au cu 1, unii au radar pe fiecare, altii au unul unic, etc. Si atunci nu a mai depus nimeni oferte pentru ca nu se potriveau cerintele licitatiei cu produsele de pe raft, sau in cazul francezilor, au depus oferta cu ceva ce aveau ei prin curte, dar care nu semana cu ce voia MApN.

      Ce zicea insa seful MBDA e ca francezii au propus MApN sa nu mai tina licitatie de coasta si sa semneze un contract G2G care sa acopere atat coasta cat si corvetele, intr-un pachet unic, care zice el ca facea economii. Pana la urma poate le-au dat o idee…

      • zvonurile erau ca ceilalti nu au ajuns sa se califice ca nu au avut avizele ORNISS la timp,cine si cum le da stim toti, ca Mbda poate a mostenit ceva de la EADS nu stim sigur dar e foarte suspect cum unii politicieni nu vreau nici Patriot ,si oare cine producea competitorul Samp-t

      • La licitatie MBDA nu a prezentat materiale solicitate. Avand in vedere ca racheta va intra in productie anul viitor, banuiesc ca nu au avut cum sa arate ca noua racheta (care este in fapt ca si o racheta noua) a fost testata destul si ca se afla in dotarea unei tari NATO.

        • @Mihai – nu stim care materiale si daca aveau sens acele solicitari pentru ca nu este clar, nu-i asa?
          Si acum nu ca ma dau in vant dupa MBDA si francezi ca mie imi pare ca de cand a plecat un anumit partid nu le mai ies pasentele in Romania ceea ce imi da de gandit.

          • Nu e vorba de materiale – ci au facut o oferta neconforma. Li s-a pus in vedere, s-a cerut clarificare, insa francezii nu au mai raspuns.

            A si explicat seful MBDA, Didier Philippe pe undeva, nu aveau o solutie care sa se potriveasca cu cerintele.

            Insa zicea el ca MBDA a facut o contraoferta, sa se renunte la licitatie si sa se ia direct rachete Exocet la pachet pentru corvete si coasta. Asta nu parea OK.

    • In cazul asta, poate e mai bun G2G-ul. Cred ca un exemplu elocvent ar fi achizitia de C-27J: la noi respectiv la australieni. Australienii au platit aproape triplu, pentru doar 3 avioane in plus(10 la ei fata de 7 la noi), doar pentru ca au cumparat de la americani.
      Australienii au platit 950 de milioane$ (dintre care 436 pentru servicii conexe si sprijin logistic pe toata durata de utilizare) pentru 10 avioane.
      Noi am platit cam 317 milioane $ pentru 7 avioane si sprijin logistic pentu 5(?)ani

      • Bine Marius – deci australienii au cumparat de la americani, LM cum? Nu cumva Gov to Gov via USA?
        Noi am cumparat direct de la Alenia via Italia Gov to Gov nu-i asa?
        Eu nu contst ca poate este decizia corecta dar as vrea sa am totusi ceva preturi comparate intre NSMul oferit via USA si cel oferit de Konsberg asa era corect sa se faca. Apoi tot corect era sa iei in considerare pachetul oferit si sa arati ca uite via USA costa X mai mult dar avem si baza de date a semnalelor etc.

  • Na bun am ajuns si la corvete – de ce nu se publica niciunde configuratia Naval Group a navei Gowind oferite Romaniei ca pana la urma sistemele alea de detectie si armamentul sunt la fel de importante ca si nava in sine.
    platforma are calitatile ei, dar fara armamentul potrivit nu poate sa indeplineasca misiunile.
    exemplu Sigma oferita avea RAM 21 rachete + 12 ESSM – Gowind avea 16 MICA VLcam greu sa pui egal intre ele

    • Sa-i trimita Iulian/Marius un mail la NG si sa intrebe ce configuratie au propus. Ca ei trimit declaratii pentru publicare.

  • S daca tot suntem la capitolul acesta hai sa vorbim un pic si despre “parteneriatul strategic” atat de invocat in relata cu USA – Romania nu poate afirma acest lucru daca comparam cu Israelul dar si cu Egiptul ambele primind finantare pentru achizitia de armament american milioane de dolari!
    Noi in tot acest timp ne chinuim sa ajungem la o escadrila completa de F 16 MLU si nu avem perspective pelpabile de a 2-a desi AMARG are mai mult de 40+ F 16 Block 15 AM/BMstocate.

    • @Marius-EF – In cazul Egiptului si Israelului este vorba de acordul de pace dintre ele – americanii s-au angajat atunci sa doneze un ajutor militar ambelor parti de cateva miliarde de dolari. Daca ne batem si noi cu bulgarii, poate avem o sansa sa ne imbogatim impreuna…

      • @ Alex3 – :)))) hai sa nu…ne batem cu Bulgarii, totusi inclusiv Pakistan-ul a primit ajutor USA cateva miliarde bune si aia in afara de a se bate din 4 in 5 ani cu fratii indieni de care ii desparte doar religia si Imperiul Britanic colonial. Deci?
        Cum e cu parteneriatul strategic?
        Eu zic sa o lasam mai moale cu “parteneriatul strategic” – fiecare tara isi joaca interesele proprii – acum este pentru noi o perioada propice fiindca Turcia deviaza de la cursul democratic si se indreapta spre un fel de dictatura pe model rusesc de rit nou, Putin si Erdogan sunt cam in aceeasi oala din punct de vedere al abordarilor.
        Ambii au ambitii ami mari decat pot sa le asigure tarile lor si nu se chinuie macar sa le modernizeze in adevaratul sens al cuvantului pentru ca asta insemana o prea mare libertate care duce la un control mai mic al lor.
        Na cartea asta trebuie jucata in relatia cu USA – F 16V de exemplu 18 avioane noi ar trebui sa fie o tinta fireasca, USA are cum sa acorde imprumuturi la dobanzi mici pentru aceasta achizitie, nu vor exista Gripen E/F din Europa desi acum dupa ce avem 17 F 16 MLU ar trebui sa iesim mai ieftin pe ciclu de viata al aparatelor ca avem o parte din infrastructura compatibila.
        NASAMS-ul – SHORAD /VSHORAD eventual cu achizitia suplimentara de IRIS -T SL SLS – iaasi ar trebui sa fie posibila la fel cu ajutorul unor imprumuturi avantajoase ca altfel Patriot-ul nu il putem proteja.
        Da este mai mult decat ok parteneriatul cu USA atata timp cat este o situatie din care catiga ambii parteneri, si nu, nu as vrea ca la fiecare achizitie sa scoatem din tara capital fara sa primim nimic la schimb – cand spun primit la schimb ma refer la cooperare industriala, integrare a mentenenatei la nivel nocal, posibilitatea de a evolua anumite sisteme.

        • Bre nea Mariuse, parteneriatul strategic nu inseamna ca iti toarna bani in cap. Si nici ca iti da rachete nucleare. Inseamna ajutor reciproc, dupa puteri. Si ca nu a donat avioane sau tancuri nu inseamna ca nu suntem parteneri.
          Crezi ca daca nu erau americanii mai intram noi in UE? ia mai reflecteaza un pic la conditiile de intrare. Staturi precum economie de piata, ratinguri de tara si alte treburi sunt directionate din America. Iti mai aduci aminte cine ne imprumuta pe noi la finalul erei comuniste? Mai nimeni? oare de ce?

          Avioane noi. clar, numai ca problema e la noi, decizia politica. NASAMS-ul e bine venit (se recicleaza rachetele de la aviatie). IRIS-T nu vad ce ar aduce in plus si de ce ne-am complica cu inca o racheta care nici pe avioane nu o sa fie si nici pe nave. Ne imprietenim asa cu nemtii doar sa fie?

          Evident, americanii nu au venit cu fabrica Hoover in Romania 🙁
          dar avem centru de mentenanta la Bacau, “fabricatie” si mentenanta la UMB, “structuri mecanice” la Romaero, niste agregate Cummins. In afara de europenii de la Continental mai sunt si mici firme americane precum Delphi, Johnson, TRW, Flextronics.
          A da, si niste nimicuri gen, statut de piata emergenta… whatever that means.

          • IRIS-T aduce protectia pe semisfara fata de sistemul de lansare la unghi folosit pentru AMRAAM si AIM 9.
            IRIS-T SL are o raza de 40 de km.
            Apoi – IRIS-T este calificata deja pe F 16 si este folosita in fortele aeriene ale NATO – inca o racheta pentru WVR complementara AIM 9X cu raza de actiune mai mare si care poate angaja tintele mai manevriere.

            • Protectie pe semisfera? ce e aia ca nu ma pricep…
              S-apoi IRIS-T si SL sunt rachete diferite… Ca e IRIS-T calificata pe F16 e fain, asa e si Python. Nu inseamna ca trebuie sa cumparam. Ca e mai buna decat 9X sau cu raza mai mare decat Blk II. Sau poate Python 5 e mai buna..
              ESSM si AMRAAM-ER au raze de 45+ km si ambele sunt pe NASAMS (exact cum vor ungurii care semnasera cu americanii nu norvegienii). Pare ca merge si cu IRIS-T SL daca ai bani de implementare. Si cu altele pe care le mai ai prin curte (la noi HAWK)

              • IRIS-T SL si IRIS-T sunt deja implementate pe NASAMS – Norvegienii au deja combinatia asta.
                Apoi protectia pe o emisfera inseamna ca lansarea se face vertical si nu cu un lansator la un unghi asa cum sunt lansatoarele clasice de NASAMS.
                Avantajul este ca ai sistemul amplasat astfel incat de oriunde vine atacul o sa poti sa faci fata fara sa fii pregatit in prealabil pentru a apara o anumita directie

                • IRIS-T e implementat in NASAMS, dar nu si SL.
                  Deci la tine protectia emisferica inseamna ca racheta e lansata vertical. Puteai sa zici si MICA, CAMM, nu numai IRIS-T SL.
                  Si nu vad unde atata tragedie ca NASAMS nu e lasat vertical, lansatoarele sunt orientabile.
                  shorturl.at/bfxC5. Da, sunt niste timpi morti, dar cat sunt ei? La lansarea verticala racheta consuma destula energie ca sa se intoarca in zbor, deci raza mai scurta.

                  • CAMM e foarte ok dar nu am citit sa fie integrata cu NASAMS de asta am pus-o in calcul si tot de asta nu am pus MICA VL.
                    Apoi da, consuma ceva energie pentru loviturile verticale si redirectionarea pe traiectorie dar se indreapta pe tinta mai repede decat o face o racheta de pe rampa.
                    Acest lucru este important in cazul atacurilor surpriza.

                    • Conform specificatiilor, CAMM nu trebuie sa fie integrata, fiind capabila sa lucreze cu “orice radar” conform declaratiilor. Deci banuiesc ca se bazeaza pe un data-link pana la activarea radarului. IRIS-T din NASAMS se lanseaza la fel ca AMRAAM, de pe sina (care e defapt sina de pe avion). SL nu e integrat inca.
                      In cazul atacurilor surpriza (poate si definim ce e – poate sub 10 km?), nu prea ai ce sa faci cu o racheta lansata vertical, cu o raza de 40+ km. Pentru ca prima parte a motorului e high-energy, deci nu prea poate lovi tinte manuvriere. Si raza de angajare minima e clar mult mai lunga decat la rachete cu raza scurta.

                    • @Mihai – esti sigur ca IRIS-T SL nu este capabila sa renunte la booster inainte de a angaja o astfel de tinta?
                      Nu cred ca nu s-a facut aceasta implementare si nu s-a gandit nimeni la ea.
                      Ma rog ideea este sa margi in NASAMS sau ce sistem luam pe o arhitectura deschisa cu maximul de posibilitati in viitor.
                      E clar ca din punctul de vedere al costurillor faptul ca poti recicla rachetele de avitatie pentru a fi folosite ca SAM iti aduce un + de flexibilitate si are avantajul armamentului comun.

              • “The Norwegian Army has decided to acquire a “Mobile Ground Based Air Defence System” in a direct acquisition with Kongsberg Defence & Aerospace. The deliveries are planned for 2018 to 2021 and the system will reuse NASAMS command and control and its network solutions, to create a “highly mobile, short-range air defence system”.[22] The project includes six modified M113 vehicles carrying IRIS-T-missiles”
                Deci IRIS T si NASAMS deja sunt integrate si complementare

                • Stiu care e treaba cu AMRAAM ER, mai putin stiu care sunt diferentele intre AMRAAM ER si ESSM Blk 2. In cadrul unui lansator NASAMS poti avea un mix de 1x AMRAAM ER, 2x AMRAAM si 3x Sidewinder.

                  IRIS-T SL nu are booster, ci motor dublu impuls: prima sectioune HE si a doua sustainer. Banuiesc ca e hot launched deci nu poate initia direct sustainerul. Si daca vorbim de SL, in cazul de fata SLM (40+ km) atunci clar nu cred ca au avut in minte si angazarea tintelor apropiate avand in vedere ca exista versiunea SLS (15+ km).

                  Iar cum zici si tu, daca NASAMS e de viitor, e capabil sa recicleze rachete de pe avioane, atunci de ce naiba sa te complici cu IRIS-T? Pentru ca sunt nemti?

                  • Chiar asa, de fapt treaba cu Iris T e inca un argument pentru NASAMS – daca apare o problema cu un furnizor de rachete, sa zicem ca ar fi coada mare la americani si nu ar face fata la comenzi (destul de improbabil) – putem lua Iris T de la nemti si trage cu ele cu NASAMS-ul.

                    Nu ar fi insa posibil acest lucru cu niciun alt sistem, cel german trage doar cu rachetele lui, cel francez la fel, NASAMS e mult mai flexibil.

                    Insa pentru inceput eu l-as lua cu rachetele americane pentru a avea stoc comun cu cele de pe avioane si la o cantitate mai mare de rachete as negocia o capabilitate de mentenanta, cu calibrare, etc – cum a facut Ungaria.

            • Iris-T e o optiune in NASAMS, e integrata.

              Insa nu inseamna ca ar trebui neaparat cumparata. Chiar daca e ceva mai buna decat Sidewinder, comonalitatea cu rachetele cumparate pentru F-16 e mai importanta pentru ca permite o logistica mai simpla si redistribuiri de stocuri intre categoriile de forte dupa nevoi – flexibilitate. In plus, americanii au o productie masiva si poti conta si pe stocurile lor in caz de belea.

              Racheta pe care o ai e intotdeauna mai buna decat cea care lipseste.

          • TRW : “In 2015, the company ZF Friedrichshafen AG acquired TRW. As a result, the two organizations websites have been integrated. Information from trw.com is now available on zf.com. Following are links to the most popular pages – organized by corporate and regional sites.” – deci nu mai este americana ci este germana….
            Flex este intr-adevar USA + Singapore dar investitia repet este mica in comparatie cu germanii si francezii.
            revenind in topic – armamentul american este clar printre cele mai bune optiuni dar nu singura din NATO.
            Apoi nu am spus ca trebuia sa primim gratis ci ca in mod normal trebuiau propuse conditii de creditare mult mai avantajoase.
            Daca continuam doar sa cumparam armament de pe piata “libera” Gov to Gov ajungem la faliment mai ales la ce rata a dobanzii putem noi ca stat sa ne imprumutam de pe piata libera.

  • De ce nu vorbim si despre dezavantajele rachetei naval strike missile,capul de lupta este format doar din 125 kg de explozibil[mult prea putin,celelalte rachete au focos de 165,200,si221 de kg.],insuficient ca sa scufunzi o corveta mare[de 2500tone] sau o fregata ,cu o singura racheta.Racheta daca nu dispune de baza de date a navelor inamice,are o raza de 40 de km.[vezi situatia polonezilor] Comandantul aviatiei romane a spus clar de ce nu cumparam F-16 noi,nu cumperi un avion de generatia 4 ,pe care sa trebuiasca sa il folosesti pana in 2050,cand sunt avioane de generatia 5 in exploatare,si in viitorul apropiat apar cele de generatia 6.Am luat F-16 second pe care poti sale modernizezi la ultima varianta de modernizare[prima data am luat TAPE 5.2,ACUM le modernizam la TAPE 6.5.-la Aerostar Bacau]si cand avem banii necesari luam F-35.

    • @Bojan Marius – NSM e foarte smechera – nu doar ca loveste o tinta insa datorita senzorului IIR poate alege exact locul unde sa o loveasca pentru impact maxim. Scopul nu e neaparat scufundarea, ci distrugerea navei, scoaterea ei din uz. Daca o loveste in sala motoarelor, sau in puntea de comanda, nava nu mai e buna de nimic.

      In rest, NSM e urmasa Penguin, nu e ca si cum norvegienii aia nu stiau sa faca un cap de lupta. Daca au pus cate kg au pus, au calculat sa fie suficient, au testat treaba – pana la urma explozibilul ala nu e facut din aur sa se fi zgarcit careva la el. E un calcul care probabil implica probabilitatea de detectie (daca o faci mai mare se vede pe radare), raza de actiune si forta impactului.

    • @ Bojan Marius – nu cred ca 125kg de explozibil din urlima generatie sa fie o problema la NSM mai ales ca au ales-o si altii USMC, Norvegia, Polonia – mai ales la bateriile de coasta, este mai important sa ai de exemplu 2 rachete care sa loveasca tinta decat una mare si cu mult explozibil.
      Apoi racheta asta poate alege si distinge locurile de impact cu maximul de distrugere si asta combinat cu navele noi – uita-te la fregata norvegiana – sigur vei obtine un mission kill chiar daca nava nu se da la fund, echipajul va fi ocupat cu controlarea avariilor si incendiilor de la bord.

  • Sa inteleg logica ta- merita sa faci politie aeriana cu un F 35 A in loc de F 16 MLU sau F 16V in conditiile in care ora de zbor pe F 35 este 3.5 ori mai scumpa?
    Merita sa iesi la interceptie si sa deconspiri posibilitatile radarului F 35 si poate amprenta radar a acestuia?
    Merita sa ai doar 6 avioane F 35 in conditiile in care poti sa ai sa spunem 16 F 16 la aceeiasi bani pe ciclul de viata?
    Acum la NSM: “Racheta daca nu dispune de baza de date a navelor inamice,are o raza de 40 de km.” de unde ai scos acest aspect? Eu nu am reusit sa il gasesc in literatura de specialitate. Nu cumva astea sunt speculatii din alea aiurea si fara fundament tehnic?
    Repet baza de date este nice to have dar nu o chestie fundamntala, o racheta trasa spre o tinta chiar daca nu recunoaste emisiile tintei va lovi tinta, drept este ca nu neaparat in punctul cel mai vulnerabil.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: