Armata Romana

Muzeul Militar National decorat!

 

45928_414883045257041_1251658499_n

Îmi permit, dragi cititori, cu sfială şi capela în mânuţă, să anunţ cu mare plăcere faptul că ieri, Muzeul Militar Naţional a fost decorat cu Ordinul “Meritul Cultural” în rang de Mare Ofiţer, categoria F, “Promovarea Culturii”, decorare ocazionată de împlinirea a 90 de ani de istoriografie militară desfăşurată de această instituţie. Doresc să felicit astfel pe cei care au ţinut, ţin şi vor ţine stindardul istoriei militare româneşti, prin cercetările, conservarea şi, nu de puţine ori, salvarea acelor piese ce compun patrimoniul istoriei militare naţionale.

Decorarea s-a făcut prin Decret Prezidenţial la propunerea Ministrului Apărării Naţionale.

Ordinul “Meritul Cultural” este cea mai înaltă distincţie ce se acordă pe linie directă de cultură la noi în ţară, făcând parte din categoria ordinelor civile pe domenii de activitate. Ordinul este împărţit în patru clase: cavaler, ofiţer, comandor şi mare ofiţer, şi are mai multe categorii, în funcţie de domeniul de activitate pentru care se acordă acest ordin, toate însă egale în rang. Variaţia categoriilor se face prin culoarea treselor ce se pun pe panglica albă a ordinului. Categoria F “Promovarea Culturii” are trese laterale albastre şi o tresă centrală verde, pe panglica albă a ordinului. Rangul de “Mare Ofiţer” presupune crucea ordinului în comandorie, adică legată la gâtul tenantului, dacă acesta este o persoană bine-înteles, şi o placă, sub formă de broşă, ce se poartă sub buzunarul stâng de la piept, iarăşi dacă tenantul este o persoană. Pentru instituţii, dacă nu se montează printr-o cravată pe drapelul de luptă al unităţilor militare, se păstrează însemnul în cutia lui şi se expune după doleanţă. Ordinul are şi o medalie ataşată, aceasta având trei clase numerice.

Personal sunt legat sufleteşte de această instituţie, aceasta fiind locul în care am învăţat o mare parte a meseriei de istoric, locul de unde am început cercetările în domeniul istoriei militare şi, mai ales, unul din locurile de unde am luat microbul acestei pasiuni legate de tot ce înseamnă fenomenul militar.

Din acest motiv, îmi permit încă odată să transmit sincele mele felicitări pentru bine-meritata distincţie!

 

Sursa imaginii de fundal: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=448899111855434&set=pb.412667628811916.-2207520000.1389261964.&type=3&theater

Sursa imaginii 2: https://www.facebook.com/photo.php?fbid=414883045257041&set=a.412721542139858.100731.412667628811916&type=1&theater

 

– drd. Emil Boboescu –

1 Comment

  • Salutare. Si eu imi permit sa spun ca totusi Muzeul Militar mai lasa si de dorit in unele cazuri.
    Daca la interior exista intradevar o reflectare excelenta asupra a ceea ce se afla acolo in expunere ; afara in spatiul liber rezervat tehnicii cam e dezastru nu se prea reflecta ocuparea catre restaurare , intretinere si conservare .
    Au si hibe care culmea dupa cum spunea cineva cu firea balcanica ca angajatii sa si tina masinile inauntru si sa le intretina pe alea. Am vizitat de multe ori muzeul si de vreo trei ori am avut neplacuta surpriza sa vad sau nu si sa calc in fecalele de caine.
    S au inchis f multe unitati militare si s a dat la taiat multa tehnica militara din perioada 1960 1990 in loc sa fie adus cate un exemplar si in parcul MMN . In domeniul asta ne dau altii lectii despre asa ceva . Polonezii cehii si ungurii . Ai nostrii nu sunt in stare nici sa puna placute de identificare corecte la toate piesele si mai sunt si alte minusuri. Sincer nu ma incalzeste cu nimic acea distinctie cat ar fi adus de exemplu faptul s au apucat de reconditionarea acelui FAMO care e printre cele cateva exemplare ramase in lume dar al nostru e lasat sa se distruga .
    cu stima si respect .

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: