Armata Romana Fortele Navale

Modernizarea fregatelor romanesti: oferta Saab

Modernizarea fregatelor româneşti reprezintă un proces de mare interes pentru compania suedeză de securitate şi apărare Saab.

Corveta suedeza HMS Visby patruland in arhipelagul Stockholm in cautarea amenintarii de sub apa - 19 Octombrie 2014

Corveta suedeza HMS Visby patruland in arhipelagul Stockholm in cautarea amenintarii de sub apa – 19 Octombrie 2014

Compania suedeză Saab, care se poate mândri cu mai multe decenii de experienţă în designul, dezvoltarea şi implementarea unui vast portofoliu de soluţii navale, se străduieşte continuu să îşi îmbunătăţească oferta. Producătorul, care şi-a exprimat interesul faţă de piaţa din România datorită modernizării fregatelor precum şi  cerinţelor formulate pentru nave noi, propune ca elemente din portofoliul său să devină o parte din  flota navelor de suprafaţă ale Marinei Române.

Portofoliul Saab include un set complet de soluţii deplin integrate, toate acestea fiind optimizate pentru operaţiuni de securitate maritimă pe timp de pace şi pentru condiţii existente într-un scenariu de conflict total.

Deşi la început ar putea părea atrăgător să alegi separat produse şi sisteme individuale, datorită proceselor de achiziţie ale marinelor militare, care stipulează adesea licitaţii competitive sau datorită altor factori, cum sunt relaţiile şi acordurile politice, până la urmă un lanţ este tot la fel de puternic ca şi veriga sa cea mai slabă. Asta înseamnă că o asemenea abordare poate să restrângă felul în care sistemele lucrează împreună şi astfel, ofiţerul comandant poate să piardă avantajul competitiv şi timp preţios.

Atunci când îşi prezintă propunerile pentru Marina Militară Română, Saab le descrie folosind „conceptul de sistem de sisteme” – şi pe aceasta se bazează filosofia designului său. Această metodă implică crearea de soluţii avansate, care cuprind un număr de subsisteme autonome – fie că este vorba de navigaţie, comunicaţii sau comandă – care ar putea fi instalate pe un vas anume. În acelaşi timp, reprezentanţii companiei şi-au demonstrat experienţa în designul şi implementarea echipamentelor si soluţiilor lor, bazându-se pe cerinţele individuale ale utilizatorilor. O astfel de abordare le permite Forţelor Navale să contracareze atât ameninţările prezente, cât şi pe cele viitoare.

Elementul principal al acestor soluţii include părţi ale lanţului de la efector la senzor (aşa numitul „kill chain”). Fiind compus din sisteme de conştientizare situaţională (radar, senzori electro-optici) el incorporează şi sistemele de comandă şi control, precum şi diferite ansambluri de arme. Din cauza problemelor multiple care există pe un câmp de luptă modern, şi a ferestrei de oportunitate tot mai mici în timpul căreia pot fi contracarate, producătorul suedez crede că integrarea cu succes a subsistemelor joacă un rol cheie.

Aceasta devine cu atât mai importantă în momentul în care echipajul unei nave se confruntă cu ameninţări din direcţii diferite, care vin de la sisteme de arme diferite. În practică, integrarea şi optimizarea cu succes a subsistemelor poate deveni un factor crucial pentru supravietuire. Ea trebuie să furnizeze un multiplicator de oportunităţi care să permită să se  facă o hartă a condiţiilor de pe câmpul de luptă şi să se îmbunătăţească conştientizarea situaţională.  În timp ce subsistemele individuale pot să funcţioneze de unele singure, doar eficienţa lor într-un lanţ complet poate să garanteze un salt calitativ.

Asta înseamnă că trebuiesc făcute eforturi pentru o compatibilitate totală. De pildă, e dificil de imaginat eficienţa unui sistem de comandă care este lipsit de informaţii de la sistemele individuale de supraveghere. În aceeaşi măsură, integrarea datelor de la sistemele de supraveghere oferă o imagine tactică completă, care sprijină, la rândul ei, procesul decizional, graţie automatizării procesului şi identificării celor mai mari pericole.

Istoria demonstrează că integrarea subsistemelor date nu este o sarcină uşoară, ea putând să provoace dificultăţi considerabile, drept rezultat al nevoii de a asigura transferul efectiv al datelor şi informaţiilor între diferitele elemente ale „sistemului de sisteme”. Acesta este unul dintre motivele pentru care compania suedeză îşi subliniază experienţa atât în crearea unor sisteme cu arhitectură deschisă, ceea ce face ca integrarea să fie mai uşoară, precum şi în adaptarea sistemelor existente la noile dezvoltări.

Sistemul 9LV

Elementul cheie al ofertei Saab pentru fregatele T-22 ale Marinei Militare române este binecunoscutul sistem de comandă şi conducere a luptei 9LV care permite, printre altele, controlul operaţiunilor navei într-un scenariu de luptă, integrarea şi schimbul de date despre obiectele de la suprafaţă, de sub apă şi din aer aflate în vecinătatea sa, derivate din sistemele de observare de la bord şi din surse externe, şi un proces automatizat de identificare a situaţiei tactice pe întreaga navă şi de conducere a apropierii sale de ţintele alocate.

El include un set de console multi-sarcini pentru operatori care, din cauza programării utilizate în cadrul sistemului 9LV, îi permit fiecărui operator să aibă control deplin asupra tuturor sistemelor de supraveghere ale navei. Soluţia poate fi folosită împreună cu toate sistemele de transfer de date din familiile Link 11, Link 16, Link 22 sau Tactical Common Data Links (TDCL).

Este un dat faptul că aceasta permite şi managementul datelor de supraveghere, sprijină procesele de luare a deciziilor şi permite accesul unei diversităţi de instrumente care raţionalizează procesul de comandă. Diferitele elemente ale sistemului de comandă pot fi perfecţionate pentru a include operaţiuni de control al focului. Acesta din urmă poate fi de asemenea configurat pentru a se conforma cu cerinţele clienţilor şi, într-o configuraţie de tip total fit care maximizează beneficiile, el constituie un sistem total integrat care incorporează capabilităţi anti-aeriene, anti-nave şi de auto-apărare.

Producătorul îşi oferă asigurările referitor la posibilitatea de a folosi experienţa şi know-how-ul acumulat atunci când a livrat sistemul 9LV pentru un număr de ultilizatori internaţionali. Popularitatea sa oferă o şansă pentru introducerea de îmbunătăţiri în momentul în care clienţii săi identifică cerinţe noi.

Larga utilizare a sistemului 9LV de comandă şi conducere a luptei este un alt element care garantează de asemenea atractivitatea financiară a soluţiei şi dezvoltarea viitoare. În acelaşi timp, modurile diferite în care a fost folosit subliniază flexibilitatea şi scalabilitatea acestui sistem, şi  mai mult decât atât, capacitatea sa de a adapta soluţia la un set de cerinţe adesea variabile.

Sistemele de supraveghere şi de urmărire a ţintei

Tot în domeniul naval, oferta Saab de sisteme de supraveghere şi de observare pentru clienţii săi include cea mai nouă variantă a radarului multifuncţional în bandă C Sea Giraffe AMB. Viitoarea generaţie a acestui radar va include capabilităţi modernizate de detectare a ţintelor de la suprafaţă, mai ales în condiţii meteo adverse.

Prin comparaţie cu predecesorii săi, raza şi parametrii săi de actualizare în timp a ţintelor, susceptibilitatea la contramăsuri electronice şi caracteristicile de manipulare au fost şi ele îmbunătăţite.

Radarul de vârf tehnologic SEA GIRAFFE AMB (Agile Multiple Beams) este modificat constant pentru a satisface cerinţele mai sofisticate ale clienţilor, cum ar fi ameninţările şi ţintele mai mici şi mai rapide. Saab oferă azi versiunea sa cea mai nouă cu o capabilitate îmbunătăţită de detectare la suprafaţă, mai ales pe vreme rea, cu o rază mai mare de detecţie şi cu o rată mai înaltă de actualizare a ţintelor.

SEA GIRAFFE AMB oferă de asemenea capabilităţi Electronic Counter-Counter Measure (ECCM) pentru a face faţă unor medii ECM complexe pentru azi si pentru mâine. S-au depus eforturi reale pentru a face ca radarele să fie sigure şi uşor de operat, deoarece dimensiunile echipajelor s-au redus în general, iar marinarii trebuie să poată să îndeplinească sarcini complexe.

Pe lângă senzorul radarului, propunerea Saab include şi sistemele de urmărire a ţintei CEROS 200 şi EOS 500. Primul poate să opereze în toate condiţiile meteorologice şi poate să şi realizeze propagarea multi-track pentru a urmări ţinta reală. În timp ce CEROS 200 este prin design un sistem de radar (cu o lăţime de bandă de 15,5-17,5 kHz), el a fost dotat cu un senzor electro-optic cu o capabilitate TV şi infra-roşii, şi cu un identificator laser sigur.

E important faptul că datorită unui algoritm CHASE care garantează înaltă precizie în urmărirea ţintelor,  caracteristicile de performanţă ale CEROS 200 îi permit de asemenea să fie folosit împotriva rachetelor anti-navă cu traiectorie joasă.

Cel de-al doilea sistem, care este mai uşor şi este adaptat să funcţioneze pe nave de patrulă mai mici, unde poate fi folosit în tandem cu un tun automat de 30-40 mm, sau să îndeplinească o funcţie complementară pe nave mai mari, este doar electro-optic şi nu are radar. De aceea, sistemul EOS 500 este echipat cu sisteme electro-optice, cu o cameră TV şi cu infra-roşii care funcţionează de o lungime de undă de 3-5 sau 12 μm şi, ca şi în cazul vărului său mai mare, cu un laser de desemnare sigur.

Cu toate că are o rază de acţiune şi o sensibilitate redusă la mediul de operare, EOS 500 poate să funcţioneze totuşi ca un instrument de înaltă precizie, pentru a identifica ţintele de suprafaţă şi aeriene şi în misiunile de căutare şi salvare.

Integrarea armelor

În cele din urmă, lanţul de la senzor la trăgător trebuie să aibă un efector eficient pentru a da lovitura finală şi a elimina ameninţarea. Saab a integrat inventarul mondial al tunurilor pentru nave cu sistemul sau de conducere a luptei 9LV, dar poate să integreze şi alte tunuri, în funcţie de solicitările clientului. Compania Saab se mândreşte că are în inventarul său una dintre cele mai eficiente rachete de la Suprafaţă la Suprafaţă (SSM), familia de rachete RBS15.

Familia de rachete RBS15 este formată din rachete cu rază lungă, de tip fire-and-forget, de la suprafaţa-la-suprafaţă, din aer-la-suprafaţă. Cea mai nouă versiune a RBS15 Mk3 are capacitatea de a ataca atât navele ţintă, cât şi ţintele de pe uscat. RBS15 Mk3 este în serviciu în ţări NATO, cum ar fi Polonia şi Germania şi a fost contractată şi pentru alţi clienţi.

RBS15 Mk3 este astăzi de ultimă oră, dar are un potenţial inerent de creştere substanţial pentru dezvoltarea viitoare, şi va putea să facă faţă la ameninţările de mâine prin intermediul unor pachete de modernizare care pot fi introduse în timpul vieţii operaţionale a sistemului de rachete.

Torpilele ca efector pentru navele de suprafaţă sunt încă o opţiune viabilă. De pildă, o torpilă grea, (HWT), ca supliment la rachete şi tunuri pe navele de atac la suprafaţă.

Contramăsurile electronice

În fine, oferta suedeză cuprinde sistemul de contramăsuri electronice. Acestea includ sisteme ESM în bandă largă (2-18 GHz sau, opţional, 18-40 GHz),  care sunt un lanţ de sine stătător de evenimente şi trebuie conectate cu capabilităţi „soft kill”, precum echipamente de chaff şi jammere.

Suita ESM este complementată în mod normal de avertizoare laser multiple, de pildă Sistemul de Avertizare Naval al Saab, în care senzorii individuali sunt montaţi în jurul navei, pentru a indica ţintirea navei cu telemetre laser şi sisteme de ghidaj laser  din toate direcţiile şi altitudinile din jurul navei.

Dovada unei integrări de succes a sistemului 9LV este dată de utilizarea sa pe o mare diversitate de nave – cum sunt corvetele suedeze Visby, fregatele canadiene tip Halifax (acestea folosesc versiunea Mk4 a sistemului, împreună cu CEROS 200) şi docurile pentru aterizarea helicopterelor de clasa Canberra ale Australiei (şi ele echipate cu Mk4).

Pe scurt, putem conchide că firma suedeză poate să ofere un portofoliu complet de comandă, de conducere a luptei şi de soluţii de control al focului, împreună cu un echipament radar, optic şi electronic integrat.

Graţie flexibilităţii ofertei sale, integrarea unor sisteme specifice pentru utilizator desemnate de beneficiar – fie în supraveghere ori în sistemele de arme – este de asemenea o posibilitate. Saab consideră că o trăsătură definitorie a soluţiilor sale este eficienţa din punctul de vedere al costurilor şi adaptabilitatea totală la navele care vor fi construite în efortul de modernizare al Marinei Militare române.

Saab

14 Comments

  • Cam de lemn limbajul asta al lor.
    Concret am inteles ca vor si ei o felie din modernizarea fregatelor si ca sunt dispusi si bla bla.
    In afara de 9LV nu vad nimica concret cu ce-ar veni. Zic ceva de SEA GIRAFFE AMB da` nu sunt cam evazivi zicand ca e constant modernizat si ca e disponibila ultima lui varianta si bla bla… De parca noi avem bani de ultimele variante…..
    Apoi o dau cu CEROS SI EOS la care zice-se ca Ceros functioneza in KHz…. pai nush daca dirijeaza ceva in kilo si anume hertzi – poate in banda Ku. Camera ca camera (ccc) – e buna desi ar putea sa fie si tri-banda si ca cica e buna cu un tun de 30-40 mm (astia fac reclama mascata la Millennium )….
    Apoi ca o dam cu rachete tip RBS si ca cea mai noua, 15 Mk3 se afla in serviciul tarilor nato (Germania si Polonia) da` tarile astea nato au ales alte rachete pt F124/125 si bateriile de coasta….
    plus ceva torpile grele – pai noi avem usoare – facem un compromis si cumparam torpile medii 🙂
    In schimb tacere minima in ceea ce priveste protectia antiaeriana. Acolo pare-se ca nu mai e chiar asa de importanta integrarea aia ca la carte despre care tot vorbesc…
    Si sa nu uitam contramasurile care si alea or costa cat or costa….

    • Ce vedem aici sunt doar produse Saab, pe care le vedem puse si pe fregatele canadiene, australiene, thailandeze, pe corvetele Suediei, etc.

      Saab e un integrator matur care atat propriul CMS cat si propriile sisteme pe care le poate monta dar si experienta cu modernizarea unor nave mai vechi, ceea ce ii ofera un mare avantaj fata de cei care ar trebui sa lucreze doar cu produsele altora si fara un CMS propriu. Avantajul e atat in timp, bani cat si in riscul mai scazut. Au integrat si foarte multe sisteme ale altora cu CMS-ul lor.

      Ar fi util de vazut o comparatie cu ceilalti 8 candidati si in special sa vedem ce proiecte de upgrade similare a facut fiecare – banuiesc ca asta va fi si principala misiune a comisiei care analizeaza ofertele – sa gaseasca un integrator care sa aiba experienta similara – translatata in risc scazut, pret rezonabil si performanta ridicata.

      • Pai bine bre – asta am zis si eu – in afara de 9LVu` ala mai vin cu ceva concret? ca in rest o cam ard degeaba….
        Macar sa fi propus un pachet de modernizare, avand in vedere ca au o lista cu dorinte. Sa fi semnat o hartie A4 cu un santier romanesc ca modernizarea se face acili sea…
        Asa de declaratii d-astea ca Saab e mare si tare si ca esperienta si ca si altii au ales Saab si ca e disponibil sa ofere cele mai noi si bengoase sisteme de sisteme ale sistemelor sistematice e frectie la picior de lemn. Vin pt bani si nimic altceva. Cum de altfel vin toti – ca de aia ie business. Atata vreme cat ai bani cumperi ce vrei – cel putin theoretic – dupa ce s-au vazut cu licitatia castigat incepe caraiala. Isi pun avocatii sa citeasca fiecare cuvant si apoi iti zic ca la indieni cu Rafale – ca sa vezi ca asamblare partiala, ca nu toate produsele sunt ale companiei, ca trebuie sa ceara permisiunea unora si altora pt nush ce sisteme si tot asa……
        Mai au ai nostrii de invatat cum se face fix price contract cu termene si puncte concrete…

        • Corect. Inca nu se stie ce se face aici in Romania, ce vedem mai sus e o prezentare a unor produse Saab si ne imaginam ce s-ar putea face cu ele.

          Faptul ca alte armate si firme serioase le-au cumparat si le-au integrat indica risc scazut si performanta ridicata.

          Eu daca as avea bugetul pe mana as cumpara doar produse verificate si de altii – pana la urma pe mine ma pot pacali vreunii o data, pe altul il pot pacali, dar intr-o lume limitata, cu cateva firme de aparare internationale nu poti pacali pe toata lumea tot timpul.

          Un produs bun e adoptat si de alti utilizatori si se vinde. Daca produsul e doar in tara lui asta indica o potentiala problema – trebuie raspuns la intrebare – de ce? Poate exista un raspuns convingator, gen tocmai l-au inventat (dar asta inseamna risc) sau pot sa apara alte intrebari.

          • Prietene – daca incepem prin a ne imagina ce putem face cu toale alea am inceput in cel mai prost fel cu putinta.
            Noi avem o serie de cerinte care trebuie indeplinite. Nu e de visat da` ce ar fi daca am luam lasere si alte bazaconii. Nu de alta da` nu avem bani. Ca daca aveam le modernizam acum nspe ani…..
            Acum ca altii l-au cumparat sa fie sanatosi. Altii altii au cumparat alte sisteme – or fi mai bune? sau mai proaste? da` cine stie sa raspunda…..
            Daca te uiti ce au cumparat marile marine – nu prea e 9LVu` asta…
            Pe de alta parte trebuie sa iei in considerare ca nu tot ce e pe piata e si de vanzare. Ca mai e si niste politica la mijloc si altele….
            Hai sa ne uitam la australieni si sa incercam sa copiem ce putem. Sa vezi acolo bataie pe firme (inclusive astia de acili sea) care sa semneze parteneriate, care sa produca cat mai mult in tara respectiva….

  • Aprecierea probabil se face in termeni de puncte tari si puncte slabe, dupa care trebuie trasa concluzia daca se merita.Vechimea platformei nu este un punct tare.

  • Hai sa vorbim altfel. Ce sanse are SAAB sa castige licitatia asta? Sper ca nu la fel ca la avioane! 🙂 Interesant e ca cien castiga licitatia asta, se califica serios pentru licitatia corvetelor! 🙂

    • Deocamdata Saab nu face decat sa zica ca niste bani romanesti nu i-ar strica. Sa vina cu oferta concreta si mai vorbim…
      Ma indoiesc ca ceilalti vor veni cu chestii d-astea publice a la Saab, deci iar o sa sarim ca se fura, etc etc…

      • Posibil sa simta ca iarasi ii fuge contractul de sub stilou companiei SAAB. E posibil ca de asta au procedat asa. E o ipoteza si asta! 🙂

        • E o licitatie cu pretul cel mai mic, nu alege cineva unul din producatori pe ochi frumosi. Toate firmele au sanse, depinde ce produse au care se conformeaza cerintelor, la ce pret si ce adaos isi pun, care depinde de cum interpreteaza fiecare riscul de proiect.

          Fiind un proiect de upgrade, de obicei dificultatea e mai mare – trebuie sa faci sistemele tale sa mearga cu un sistem existent al navei. Asta implica risc.

          Cand proiectezi o nava noua deja stii ce pui pe ea si faci lucrurile ca un tot unitar.

          Dupa parerea mea, nu va fi deloc simplu sa faci o integrare completa de sisteme pe aceste nave intr-un buget mic.

  • SAAB are avantajul pretului in general mai mic, dar sunt inca 8 companii care liciteaza acest proiect si care ofera solutii integrate.

    9LV, Ceros, EOS si AMB Giraffe sunt sisteme performante. Dar SAAB nu ofera un CIWS (Boforsul Mk3 de 40 mm nu e CIWS, desi ar putea tine locul unuia pe nave mici), rachete Soal Aer nu (Umkhonto e un produs 100 Sud African) iar RBS 15 e tehnologie din anii 70 per se.

    Castigatorul va fi cel care va oferi toate sistemele cerute sau majoritatea in limita bugetului…

    • Saab nu are toate sistemele, vor fi si unele third party si poate ale lor nu corespund cu ce se poate face pe aceste nave, se lucreaza pe o platforma cu anumite limitari.

      Insa nu aici se va diferentia treaba. Toti cei 9 vor oferi diverse, poate LM si altii vor oferi chiar din cele ale lui Saab si invers, e foarte posibil.

      Aici e un job in principal de integrator, nu de producator de sisteme, desi ajuta la integrare daca stii sistemul pe care il integrezi la perfectie.

      Conteaza ce au scris aia in caietul de sarcini ca vor, sistemele ar fi sa zicem standard, probabil va merge cam orice produs cunoscut de pe piata, dar conteaza cat de integrata se vrea a fi solutia si cat de complicat e sa faci acest upgrade pe platforma T22.

      Firmele care au mai facut modernizari pe aceasta platforma sau unele modernizari similare pleaca cu un mare avantaj, stiu de ce s-au lovit, stiu cum au rezolvat, stiu costurile cu man hours. Pretul ar fi destul de precis.

      Ceilalti cam trebuie sa estimeze si exista risc – daca estimezi prea mult iesi prea scump si pierzi contractul, daca nu iei in calcul toate problemele care pot aparea poti sa vii cu un pret prea mic si sa pierzi bani la acest contract. E o treaba destul de complicata pentru ofertanti.

      Pentru client e complicat de asemenea – daca vine unul cu un pret incredibil fata de ceilalti, trebuie sa te asiguri ca ala stie ce face, despre ce vorbeste si faci un contract beton ca ofertantul sa nu poata iesi din afacere decat cu mari pierderi, sa fie mai ieftin pentru el ca pierderi sa il duca la bun sfarsit decat sa te lase cu nava pe jumatate facuta. Greu sa mai gasesti pe cineva sa lucreze peste un upgrade pe jumatate ratat si nava va fi pierduta pentru mult timp.

      Riscul mare e ca acest contract sa fie dat unuia care a licitat pe bani putini, dupa care sa vina ala sa ceara bani in plus de se tripleaza pretul. Si daca accepti pot veni ceilalti din licitatia initiala sa zica ca nu e corect, ca ei au anticipat problema respectiva si au pus-o in pret. Daca nu accepti, ramai fara fregata mult timp. Asa ca daca contractul nu e beton, Romania va fi stransa cu usa sa plateasca oricat sau sa renunte la unele din cerinte de integrare de sistem. Riscurile sunt mari si pentru client.

      Din treaba asta Romania se poate trezi si fara fregate sau platind triplu sau reducand pretentiile de performanta, daca cei care se ocupa de proiect nu stiu sa lucreze dpdv comercial si tehnic. Sa speram ca isi vor lua toate masurile.

      Greu de zis cine va castiga, depinde mult de departamentele lor comerciale si estimarea costurilor si riscurilor proiectului. LM si Saab par a fi favoriti din prisma experientei in modernizari, BAE pentru ca stie platforma T22 cel mai bine, iar ceilalti pot sa vrea sa-si faca si ei experienta pe piata platformelor mai vechi si sa accepte profit mai mic pentru a avea proiectul. Vom vedea.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: