Armata Romana Fortele Navale

Mircea, Cap Compas – Marea Baltica

Nava Şcoală „Mircea”, cu un echipaj de 163 de marinari militari la bord, dintre care 34 de studenţi din anul al II-lea de la Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, 36 de elevi din anul I ai Şcolii Militare de Maiştri Militari a Forţelor Navale „Amiral Ion Murgescu”, opt cadeţi străini de la academiile navale din Bulgaria, China, Grecia şi Polonia, va efectua, în perioada 23 mai – 22 septembrie, marşul anual de instruire practică. Anul acesta, „Mircea” va parcurge peste 9.800 de mile marine şi va avea escale în 11 porturi din ţări cu deschidere la Marea Mediterană, Marea Nordului, Marea Baltică şi Oceanul Atlantic.

Nava Scoala Mircea

Nava Scoala Mircea

În premieră, Forţele Navale Române şi Marina Militară a Republicii Federale Germane au încheiat un acord de cooperare în domeniul instruirii viitorilor ofiţeri de marină, care sa va derula pe durata întregului voiaj. Astfel, la bordul Navei Şcoală „Mircea”, vor fi ambarcaţi, în două serii egale ca număr de studenţi, 110 cadeţi şi 13 instructori germani. Prima serie se va prezenta pe data de 2 august în Portul Wilhelmshaven din Germania şi va face schimbul cu cea de-a doua serie în portul Palma de Mallorca din Spania, cu debarcare în Portul Constanţa.

În porturile pe care le va vizita, velierul va participa la două evenimente nautice de prestigiu, „Sail Den Helder 2017”, organizat cu ocazia Zilei Forţelor Navale Olandeze, în Portul Den Helder din Olanda, iar cel de-al doilea, „The Tall Ships Races 2017”, cu ocazia celebrării a 100 de ani de independenţă a Finlandei, competiţie nautică ce se va desfăşura între porturile Halmstadt (Suedia), Kotka (Finlanda) şi Turku (Finlanda). Totodată, ca o confirmare a bunelor relaţii cu instituţiile de învătământ superior de marină, echipajul navei are programate vizite oficiale la academiile navale din Germania, Olanda, Polonia, Portugalia şi Spania.

Cele 123 de zile ale marşului de instrucţie din acest an, în care Nava Şcoală „Mircea” va efectua escale în porturile din Ajaccio (Franţa), Vigo (Spania),  Den Helder (Olanda), Halmstadt (Suedia), Kotka (Finlanda), Turku (Finlanda), Gdynia (Polonia), Wilhelmshaven (Germania), Lisabona (Portugalia), Palma de Mallorca (Spania) şi Chania (Grecia), vor reprezenta o oportunitate deosebită de instruire în comun a cadeţilor români şi străini, dar şi un bun prilej de evaluare, într-un cadru competitiv, a calităţilor navei şi a echipajului.

Nava Şcoală „Mircea” este un velier clasa A, tip bark, cu trei arbori, o înălţime de 44 de metri şi 23 de vele ce însumează o suprafaţă totală de 1.750 metri pătraţi. Aceasta a fost construită în perioada 1938-1939 la Şantierul Naval „Blohm & Voss” din Hamburg, Germania. Din seria sa, mai fac parte navele „Eagle” – SUA, „Gorch Fock I” – Germania, „Gorch Fock II” – Germania şi „Sagres” – Portugalia.

Biroul informare şi relaţii publice

11 Comments

  • Incep sa ma gandesc daca sa opresc iar comentariile. Orice postam, apar comentarii la misto si contra. Cred ca rusii rad de se … pe ei. Acum vreo doua luni citeam un articol pe la ei in care postau selectie din comentariile ucrainienilor de pe saiturile de profil militar ucrainiene. Doriti sa se intample asta si cu o selectie de pe saiturile romanesti?

    • Pai atunci poti sa treci la moderare fiecare comentariu care vine, si le aprobi numai pe alea pertinente. Oricum nu se aduna prea multe.

    • @Iulian Iamandi
      Nu stiu ce fel de comentarii ar trebui sa fie postate.
      Eu am fost admonestat de nu-stiu-cine pentru ca am folosit termenul de “baterii lichide” vis-a-vis de submarinul DELFINUL; persoana respectiva nu avea de unde sa stie ca aceasta era denumirea uzuala cu ani in urma.
      Calitatea comentariilor va fi mereu slaba atata timp cat sursele de documentare sunt cele de pe net.

      • Da, este si vina noastra ca nu avem timp sa monitorizam si sa intervenim la timp.

        Dar e deprimant ca majoritatea comentariilor sa fie la misto sau critice. Parca suntem cetateni ai Venezuelei. Parca suntem praf.

    • limba romana s-a extind de-a lungul marilor rute comerciale ale imperiului roman.
      incepand cu via egnatia in sudul albaniei,continuand pe valea moravei si terminand pe ruta danubiana, arealul limbii romane are aspectul unui coridor.
      limba traca supravietuieste in muntii greu accesibili pana la venirea slavilor.
      limba ilira rezista pe o suprafata mai mica,sub forma limbii albaneze.
      aceasta harta raspunde la multe intrebari,cum ar fi :
      -de ce exista aromanii
      -de ce limba albaneza are putine imprumuturi din greaca
      -de ce limba romana are un substrat albanez
      -de ce limba romana are influente din dialectele sud-italiene

  • ionut anghel : deci practic nu se vorbea nicaieri limba romana la nord de Dunare, da ? doar prin niste vai pierdute prin Bulgaria, Serbia si Albania… spui tu.
    asta e rezultatu intoxicarii oamenilor cu dacopatia asta de rahat, se ajunge la astfel de aberatii, dupaia ne miram ca rusii au schimbat manualele de istorie si-au scris negru pe alb in ele “poporul rus isi are originea in Carpati”, sa nu te miri cind vor revendica teritoriul de origine.

Leave a Comment

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.

%d bloggers like this: